Noile "rachete ucigaşe anti-navă" transformă Marea Baltică într-un lac NATO

https://epochtimes-romania.com/news/noile-rachete-ucigase-anti-nava-transforma-marea-baltica-intr-un-lac-nato---352214

Statele baltice ale NATO - Estonia, Letonia şi Lituania - sunt mici, la fel ca şi forţele lor armate, potrivit The Telegraph. Dar aceste ţări nu au nevoie să fie foarte mari sau foarte bine înarmate pentru a bloca flota rusă în cazul unui război între Rusia şi NATO.

Ar fi nevoie doar de câteva rachete anti-navă bine ţintite. Iar liderii statelor baltice ştiu acest lucru. Atât Estonia, cât şi Letonia achiziţionează rachete anti-navă de top la nivel mondial, oferind armatelor lor minuscule un rol de prim rang în orice război viitor.

Cu doar câţiva ani în urmă, flotele baltice nu aveau niciun mijloc de a rezista unei invazii ruseşti de pe mare. Niciuna dintre ele nu avea nave de război mari. Niciuna nu avea rachete anti-navă. Banii pe care i-au cheltuit pentru forţele lor armate i-au folosit în cea mai mare parte pentru armatele lor - o neglijenţă scuzabilă, având în vedere că toate cele trei ţări au graniţe terestre cu Rusia continentală sau cu exclava sa, Kaliningrad.

Estonienii, letonii şi lituanienii se bazau pe aliaţii lor din NATO pentru a-şi apăra graniţele de la Marea Baltică. Şi se anunţă a fi o luptă grea. În 2021, Suedia şi Finlanda erau nealiniate, flota poloneză era încă destul de slabă, iar flotele daneză şi germană se concentrau pe misiuni de peste mări.

Între timp, Flota rusă din Marea Baltică, descendentă a Flotei sovietice din Marea Baltică cu două steaguri roşii, avea încă o reputaţie de temut. Pe hârtie, era cea mai periculoasă putere navală din regiune, cu o pereche de fregate, peste douăzeci de corvete şi un submarin, care deţineau împreună mai multă putere de foc decât NATO desfăşurată în mod curent în Marea Baltică.

Dar, pe măsură ce Rusia ameninţa să îşi extindă războiul împotriva Ucrainei, statele baltice şi-au dublat propria apărare. Printre alte investiţii, Estonia a cumpărat rachete anti-navă Blue Spear 5G lansate de pe ţărm din Israel pentru 107 milioane de dolari; Letonia a cumpărat rachete de atac naval, care pot fi lansate şi de pe ţărm, din Norvegia pentru 105 milioane de dolari.

Rachetele Blue Spears ghidate prin radar au început să sosească în Estonia luna aceasta.

"Sistemul de armament ales va constitui piatra de temelie a apărării navale estoniene pentru următoarele decenii", a declarat Juri Saska, comandantul marinei estoniene.

Blue Spear şi NSM cu ghidaj infraroşu nu sunt cele mai avansate din lumea din punctul de vedere al razei lor de acţiune. Blue Spear are o rază de acţiune de 320 de kilometri, iar NSM de 115 kilometri. Dar este mai mult decât suficient, având în vedere geografia din estul Mării Baltice. Sunt doar 161 de kilometri de la sudul Letoniei până la principala ancorare a flotei ruseşti în Marea Baltică, în Kaliningrad, singura bază pe care o are şi care este liberă de gheaţă pe tot parcursul anului. Este aceeaşi distanţă din nordul Estoniei până la Kronstadt, celălalt loc de ancorare al flotei ruseşti în Marea Baltică, în afara Sankt Petersburgului.

Cu noile lor rachete de şenilat pe mare, estonienii şi letonii ar putea lovi navele de război ruseşti chiar înainte ca acestea să părăsească porturile lor de origine. S-a format o capcană de rachete pentru flota rusă.

Această capcană s-a închis în 2023, la doar câteva luni după ce forţele ruseşti au lansat un atac pe scară largă asupra Ucrainei, extinzând un război care a început în 2014. În 2022, Suedia şi Finlanda au solicitat să adere la NATO. Finlanda a primit acordul anul trecut. Suedia încă aşteaptă aprobarea parlamentului ungar, dar aceasta ar trebui să vină în curând.

Prin aderarea la alianţa transatlantică, Finlanda şi Suedia transformă Marea Baltică într-un lac NATO. Cele două state nordice au flote slabe, dar puternice, şi rachete anti-navă moderne. Dacă Flota rusă din Marea Baltică încearcă măcar să se desfăşoare în timp de război, navele sale ar putea fi atacate cu rachete din mai multe direcţii.

O flotă mai sofisticată ar putea alege să lupte prin orice baraj de rachete, aşa cum fac de câteva săptămâni SUA şi flotele aliate în apele din jurul Yemenului, în timp ce rebelii Houthi, susţinuţi de Iran, continuă să hărţuiască transportul maritim internaţional. Navele de război ale marinei americane, în special, se mândresc cu o puternică apărare antiaeriană şi antirachetă.

Dar acelaşi război care a adus Suedia şi Finlanda în NATO şi a validat decizia Estoniei şi Letoniei de a cheltui mult pe rachete anti-navă, a dovedit, de asemenea, insuficienţa capacităţilor de autoapărare ale marinei ruseşti.

În doi ani de lupte grele, marina şi forţele aeriene ucrainene au scufundat o cincime din flota rusă din Marea Neagră, distrugând mai ales nava amiral a flotei, crucişătorul Moskva, puternic înarmat, cu rachete anti-navă Neptun de fabricaţie locală.

Racheta Neptun, ghidată prin radar, este din aceeaşi clasă generală cu Blue Spear şi NSM, chiar dacă nu la fel de modernă. Dacă Ucraina poate devasta Flota rusă din Marea Neagră fără sprijinul unei alianţe transoceanice, imaginaţi-vă ce ar putea face Estonia şi Letonia Flotei baltice cu 29 - în curând 30 - de ţări aliate în spate.

Ceea ce nu înseamnă că o bătălie navală deasupra Mării Baltice ar fi uşoară pentru cele mai mici ţări ale NATO. Nu, ruşii cu siguranţă ar cădea în luptă. Dar amiralii ruşi ar trebui să fie nebuni să creadă că ar fi o luptă dreaptă acum că statele baltice încep să se gândească serios la scufundarea navelor ruseşti.