Alegeri, diplomație și interese politicianiste

https://www.contributors.ro/alegeri-diplomatie-si-interese-politicianiste/

E deja de domeniul evidenței că nici unul dintre marile partide din România, nici PNL, nici PSD, nu va dispune, după alegerile parlamentare de duminică, 6 decembrie, de o majoritate clară. Nici vorbă despre guvern monocolor după aceste alegeri. Iar cum PNL comite în vremea din urmă greșeli în cascadă – cea legată de bâlbele de după anunțarea pripitei măsuri a închiderii piețelor ce funcționează în spații închise, decizie transformată la doar o zi după anunțarea ei într-un mizer joc de-a alba-neagra, este una de antologie și doar una dintr-o serie întreagă de dat în gropi- e aproape sigur că ecartul dintre el și PSD va fi neașteptat de mic. Doar câteva procente vor face diferența. Caii mari pe care se afla partidul condus de dl. Ludovic Orban la finele lunii decembrie a anului2019 sau în ianuarie anul acesta, între altele și ca urmare a victoriei urieșești la alegerile prezidențiale a d-lui Klaus Werner Iohannis, au cam dispărut odată cu pandemia. Cum țara nu își poate permite să fie pe mai departe condusă de un guvern minoritar, așa cum stau lucurile din noiembrie 2019 încoace, soluția nu poate fi decât aceea a unui guvern de coaliție.

Trec pentru moment peste faptul că, după 1989 și până astăzi, coalițiile nu au avut chiar foarte mare succes în România. Din perspectivă strict punctuală, marea problemă e cu cine se vor coaliza liberalii în clipa în care vor da curs invitației la Cotroceni a președintelui Iohannis. Fiindcă, așa după cum s-a putut observa pe tot parcursul acestei prime săptămâni de campanie, dincolo de faptul că PNL și USR-PLUS concurează unul cu celălalt și fiecare dintre părți este interesată să atragă de partea sa un număr cât mai mare de voturi ale electoratului din tabăra indecișilor, se amplifică starea de beligeranță dintre ele. Nu mi se pare deloc deplasată observația că cele două formațiuni dau semne că ar fi semnat actele de divorț chiar înainte de a fi încheiat contractul de căsătorie.

Nu mai departe decât marțea trecută, USR s-a situat ferm în defavoarea hotărârii guvernului liberal de închidere a piețelor agro-alimentare, calificând-o, prin vocea deputatului Cătălin Drulă, drept anticonstituțională.

Punerea în dificultate a guvernului, dar și a d-lui Klaus Iohannis care și-a asumat în urmă cu o săptămâna misiunea de a face anunțul referitor la noile restricții ce au intrat în vigoare odată cu începutul săptămânii în curs, o operațiune în care PSD și-a aflat un aliat aproape de nesperat în USR-PLUS, a venit la numai o zi după ce la o emisiune electorală difuzată pe TVR 1, candidatul Robert Sighiartău, om cu oarece funcție în PNL, a făcut greșeala de a spune că, din punctul lui de vedere, prima opțiune de partener la guvernare al PNL ar trebui să fie PMP-ul d-lui Traian Băsescu. Fapt oarecum suprinzător dacă ținem cont de ce părere are fostul președinte atât despre succesorul lui la Cotrocenu cât și despre guvernarea PNL în ansamblu. Spusele d-lui Sighiartău nu au rămas fără reacții din partea unor persoane din conducerea formațiunii conduse de domnii Dan Barna și Dacian Cioloș.

Când l-am auzit pe dl.Sighiartău scoțând pe gură ceea ce a scos, am avut impresia că avem dovada unei crase doze de infantilism din partea tânărului politician din Bistrița . Numai un infantil politic poate fi dispus să dea vrabia din mână, adică cele 15-20 de procente pe care le va avea în Parlament USR-PLUS, pe cioara din grad, adică pe preferința arătată PMP-ul care nu are garantată accederea în Parlament. Iată însă că la câteva zile după ce dl. Sighiartău s-a produs pe ecranele Televiziunii care încă are neobrăzarea de a se pretinde publică, opinia domniei-sale a fost reiterată de un alt vorbete al partidului, dl.Relu Fenechiu, ceea ce înseamnă că nu e chiar un zvon că PNL ar prefera să se însoțească cu PMP și chiar cu UDMR în viitoarea guvernare. Poate și pentru faptul că acestea vor emite pretenții ceva mai modeste atunci când se va trece la împărțirea fotoliilor guvernamentale. Decizia, pentru că despre decizie pare a fi vorba, e cel puțin bizară. Să fi uitat însă PNL cât de obedientă față de PSD s-a dovedit UDMR? Atât de obedientă încât UDMR-ului i se spunea PSD-ul unguresc. Să fi vrut oare PNL să complice și mai mult relația cu USR absentând de la ședința în plen a Senatului Românie de miercuri, ședință care ar fi urmat să dea ok-ului pentru referendumul în vederea votării Fără penali în funcții publice? Să fi ales oare PNL să facă ce a făcut știind că un referendum ce ar fi urmat să aibă loc odată cu alegerile parlamentarele ar fi fost de natură să mărească prezența la vot a simpatizanților USR-PLUS și, implicit, scorul electoral al alianței? Să fi făcut chiar USR un joc nu tocmai de cinstit pentru a se putea lamenta și a mai acumula simpatie din partea electoratului? Ca să nu mai vorbim că peste tot și peste toate s-a situat jocul politicianist al PSD.

E clar că dl. Cioloș nu va renunța fără a formula în compensație cerințe maximale la visul de a redeveni prim-ministru, iar dacă în cele trei săptămâni de campanie care au mai rămas până la votul din 6 decembrie PNL și USR-PLUS nu vor găsi formule ceva mai diplomatice, mai nuanțate de conduită politică în campanie, operațiunea de formare a noului guvern al României, guvern în care să nu mai fie nici urmă de PSD, riscă să devină o misiune cvasi-imposibilă. Își poate oare permite România asta? Ne putem oare îngădui o lungă perioadă de indecizie, de provizorat, de guverne care nu vor primi votul de învestitură?

Părerea mea e că dacă politicienilor, pe drept sau pe nedrept, percepuți ca situați în zona Dreptei, îi interesează cu adevărat soarta României și nu jocurile politice sterile și plasarea clientelei politice în tot felul de funcții (din păcate, PNL a cam făcut deja asta dovedind că a moștenit o bună parte dintre năravurile PSD) negocierile privind formarea noii formule guvernamentale ar trebui începute cât mai curând posibil.