Cei cu mușchii ca oțelul și puța ca tăiețelul vor culege mușețelul

BANUL PARALEL

Banii lasă urme care te ajung din spate.

Cum ar fi aproape jumătate de milion de lei care leagă firma Tel Drum de primul șef instalat de PSD-ul lui Dragnea în fruntea unei instituții-cheie:

#Oficiul (Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor), care a trimis gruparea Dragnea de mai multe ori la Procuratură.

Sunt facturi de acum cinci ani, când Revoluția Fiscală încă nu începuse în studioul Antena 3, iar Tel Drum fenta bugetul de stat, ascunzând alte milioane cu ajutorul unei grupări specializate. Până au fost prinși exact de același Oficiu.

Investigațiile de atunci au contribuit la aproape toate anchetele penale care implică azi colosul din Alexandria.

Inclusiv la ultimul dosar, unde șeful partidului de guvernământ, adică omul care ceartă public evaziunea și reformează colectarea taxelor, e acuzat acum de crimă organizată.

Și RISE a urmarit 10 luni banii organizației Dragnea, descoperind 3 niveluri de protecție.

Asta-i povestea lor. N-o vezi la televizor.

Mediafax Foto: Remus Badea

SECRETE DE FAMILIE

Marius Vorniceanu a condus Oficiul pentru combaterea spălării banilor din luna iulie. Numirea lui a fost printre primele decizii ale premierului Tudose.

Vorniceanu avea deja expertiză în sistem.

S-a format în Garda Financiară și a ajuns șef la direcția Mari Contribuabili, ANAF. De aici a plecat la Finanțe, la maneta direcției care reglementează industria jocurilor de noroc. A bifat apoi Curtea de Conturi (consilier) și ASF (vicepreședinte), iar acum, ca-n Matrix, îi trec prin fața ochilor toate tranzacțiile din România. Grindeanu l-a pus în plenul Oficiului, Tudose l-a înaintat în grad de președinte până în octombrie, când omul Internelor, propus de Carmen Dan, l-a înlocuit. Acum e vicepreședinte.

Marius Vorniceanu, fost președinte, actual vicepreședinte al Oficiului pentru Combaterea Spălării Banilor. FOTO: Inquam Photos/ Octav Ganea

În timp ce Marius Vorniceanu exersa poziții-cheie la stat, fiica lui se mișca profitabil în privat.

Pe ea o cheamă Laura. Laura Vorniceanu, căsătorită Sprianu.

E contabilă. A debutat la grupul Niro, lucrând pentru magnatul Dumitru Nicolae, condamnat recent pentru corupție. A devenit, între timp, consultant fiscal și auditor financiar, începând să lucreze pe firma proprie, Griffin Corporation. Acolo muncește și mama ei, Rodica Vorniceanu, soția șefului de la combaterea spălării banilor.

Compania familiei Vorniceanu a încasat aproape jumătate de milion de lei de la Tel Drum.

Au existat 6 plăți în intervalul mai 2012 – septembrie 2014. În total, 404.122 lei pentru serviciile de audit prestate de fiica fostului șef de Fisc.

În aceeași perioadă, Tel Drum s-a confruntat cu un singur control fiscal din toate cele 122 pe care le-a înregistrat de-a lungul existenței sale. Una dintre plăți s-a suprapus cu inspecția.

SAURONUL PLĂȚILOR

Oficiul pentru Combaterea Spălării Banilor își are cartierul general pe lângă Centrul Vechi din București, într-un imobil istoric pe care nu scrie nimic. O pereche de steaguri flanchează intrarea și șase camere video acoperă toate unghiurile posibile din stradă. Geamurile securizate cu folie anti-șoc par oglinzi de afară.

Asta-i tot ce indică sediul unei instituții de forță. Aici vine la serviciu Marius Vorniceanu.

Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor

Înăuntru, duduie o mașinărie de informații cu rol vital în aparatul de securitate.

Oficiul contribuie de la combaterea terorismului, a crimelor economice, a traficului de orice și până la contra-spionaj. Monitorizează toate plățile din România, extragerile de cash, are acces la conturi bancare din Europa și lucrează inter-operativ cu instituții omoloage de peste tot.

Livrează date la cheie către toate parchetele din România, către SRI, Poliție sau BNR. Din proprie inițiativă sau la cerere. În funcție de atribuții și-n baza unor acorduri.

Majoritatea informațiilor sunt clasificate.

Fluxul curge direct din bănci. Fiecare bancă trebuie să aibă un departament care să supravegheze tranzacțiile din propria ogradă, să le identifice pe cele suspecte și să le semnaleze la Oficiu.

Computerele din clădirea cu geamuri reflectorizante au acces inclusiv la conturi bancare din țările UE. De exemplu, pot vedea în timp util plăți din România către Cipru, Italia sau Danemarca. La fel, și banii care intră de afară, indiferent cum – cash, card sau online.

E un Big Brother nișat pe interceptarea fluxurilor financiare suspecte.

Citești această investigație fiindcă îți pasă. Dacă vrei să afli și mai multe despre corupția din instituțiile statului, crima organizată și cum te afectează toate astea, poți dona aici!

CÂND OFICIUL NUMĂRA BANII TEL DRUM

La Oficiu lucrează 98 de specialiști, conduși de un președinte și un plen director format din șapte reprezentanți ai instituțiilor partenere – ministerele Economiei, Justiției, Internele, Ministerul Public, Curtea de Conturi și Asociația Română a Băncilor. Anul acesta, au un buget de aproape trei milioane de euro, din care peste 2,6 milioane reprezintă salariile.

Oficiul a realizat 1.351 de „produse de intelligence” anul trecut, toate transmise agențiilor de aplicare a legii, susține în ultimul bilanț. Au existat chiar și 416 „informări spontane” despre Statul Islamic.

Dar câteva dintre operațiunile importante ale Oficiului s-au numit „Tel Drum”.

Ultima analiză pe circuitele grupării din Teleorman a fost emisă în mai anul curent și s-a dus la DNA. Se întâmpla cu trei luni înainte ca Marius Vorniceanu, tatăl auditoarei Tel Drum, să fie numit la șefia Oficiului.

Au mai fost „lucrări”, toate au vizat schemele financiare ale Tel Drum și s-au împrăștiat pe la diferite parchete, contribuind astfel la mai multe anchete care urmăresc gruparea „Dragnea”.

Rolul Oficiului în odiseea penală a Tel Drum arată așa:

CUM SE FACE

Ultimul dosar Tel Drum detonat la DNA confirmă investigațiile RISE din acest an.

Harta relațională a grupării, circuitul banilor, foste active de stat pasate acum la suprapreț, bunuri de lux ale companiei folosite de familia Dragnea, vacanțe comune în Brazilia, sponsorizări mascate la PSD, trafic de influență, confiscări de instituții – despre toate acestea RISE a scris AICI.

Le anchetează și DNA acum, iar spălarea de bani e una dintre acuzații.

Tel Drum ar fi simulat tranzacții cu firme-fantomă, în baza unor contracte simbolice, eludând TVA. Altfel spus, a transferat sume consistente în conturile unor SRL-uri fără activitate, înghesuite formal în niște garsoniere. Stivuiți în sacoșe, banii s-ar fi întors înapoi la acționari.

Mai puțin comisionul de intermediere, adică taxa de spălare.

Petre Pitiș, manager Tel Drum, pe unul dintre drumurile sale la DNA. FOTO: Inquam Photos / Octqav Ganea

„Rețeaua de fantome” este o practică globală a crimei organizate. Genul acesta de grupare specializată în infracțiuni economice maschează originea banilor, oferind aparență comercială unor plăți fără obiect. Contractele încheiate sunt doar pretexte care justifică în fals operațiuni bancare. Clienții fantomelor își diminuează astfel baza de impozitare sau, pur și simplu, își convertesc soldurile în cash care nu lasă urme.

Fenomenul a luat amploare și la noi. Mai multe holdinguri au apelat la „spălătorii” din toată țara, arată statistica penală a ultimilor ani: Socol (Siveco), Ghiță (Asesoft), Urdăreanu (UTI), Dobronăuțeanu (Murfatlar), Berna (Tehnologica Radion) etc.

Rețeta este simplă: la vedere apar figuri de paie care habar n-au câte milioane se mișcă în numele lor. Li se spune „săgeți”, dar au rol de paravane și reprezintă un nivel esențial de protecție.

Ei cad primii, așa cum s-a întâmplat în cazul Tel Drum.

Zeci de oameni săraci din sudul țării au devenit puncte de tranzit pentru zeci de milioane de euro – taximetriști din Argeș, zilieri din Teleorman, țărani din Giurgiu, brutari din Olt, piețari din București, croitorese și mecanici din Dâmbovița.

Fără să vadă poza de ansamblu sau să se știe între ei.

Pe numele unora erau puse firmele fantomă care plimbau banii, alții retrăgeau fizic numerarul și, contra unui comision modic, îl întorceau la plătitor, care rămânea cu puține taxe la stat și o sacoșă cu bani.

Tel Drum n-a fost singură la „spălătorie”.

În aceleași fantome au pompat mai mulți clienți:

35 milioane – Romsys (grupul austriac New Frontier), contracte publice de IT

3,8 milioane – Grigore Dobre, afacerist care figurează în dosarul „Trofeul Calității” ca finanțator ilegal al campaniei lui Adrian Năstase

49 milioane – Eco Vega Construct (Mihai Ciobanu și Leonard Nicolin), contracte publice în construcții

10,5 milioane – grupul UTI (Tiberiu Urdăreanu), contracte publice de securitate

1,6 milioane – Aedificia Carpați (Petre Badea), zeci de contracte publice în construcții

Milioanele se albesc în algoritmi pe care Oficiul pentru Combaterea Spălării Banilor îi căută printre mii de tranzacții.

În aprilie, a scanat tot istoricul bancar al companiei Tel Drum.

A ieșit o analiză elaborată pe ultimii 14 ani care, printre altele, a confirmat și celebra sesizare OLAF la DNA. De aici au urmat șapte luni de cercetări extinse, apoi anunțul de acum două săptămâni: președintele partidului de guvernământ e acuzat că ar conduce un grup infracțional organizat.

Dragnea ar fi creierul, susțin procurorii.

În sistemul vascular al grupării, Tel Drum ar fi inima, o arată plățile.

„N-A LUAT BANI DEGEABA”

L-am întrebat pe Marius Vorniceanu, șeful de la Spălarea Banilor, dacă vede vreo incompatibilitate între contractul familiei sale cu Tel Drum și investigațiile tradiționale ale Oficiului asupra Tel Drum.

Nu vede.

„E de mult contractul, de 7-8-10 ani”, s-a apărat Vorniceanu.

Îi amintim că acum trei ani, în vară, Tel Drum încă o plătea pe fiica sa pentru audit.

„Nu cred, sunt pentru perioade mult mai vechi. Așa cred. Dar nu știu, s-o întrebăm, vedem… În orice caz, și-a făcut treaba. Păi, tot ce a trebuit să scrie, a scris, așa știu eu. N-a luat niște bani degeaba. (…) Eu sunt de un an la Oficiu, ea… acum câțiva ani. Eu n-am treabă cu companiile astea, ca să fie un așa zis conflict, nici o legătură. Pot să zic că și-a făcut treaba, hotărât și clar, și-a făcut datoria, așa știu eu. Mai departe o întrebăm pe ea”, spune Vorniceanu.

Zoom

Numai că domnul director nu ne poate ajuta: „În momentul de față, fără să exagerez, relațiile mele cu ea nu sunt bune deloc. S-a întâmplat, asta e situația. O să-i spun. Pun pe cineva să-i zică. Credeți-mă. Nu pot să vă dau numărul, că trebuie să-l cer, nu-l știu. Relațiile noastre sunt extrem de reci.”

Am găsit-o totuși. Munca ei nu are legătură cu cea a tatălui, susține și Laura Sprianu, fostă Vorniceanu, dar nu dezvoltă pe fond: „Nu înțeleg în ce calitate mă sunați. N-am voie să dau asemenea informații. Am fost auditor acolo, într-adevăr, prin compania mea, și mi-am făcut treaba, dar nu pot comenta public. N-am voie, în calitate de auditor, așa ceva nu se poate.”

Infogram

Incursiunile Oficiului pentru Combaterea Spălării Banilor prin toate cele 83 de conturi bancare ale Tel Drum au scos la lumină operațiuni evazioniste derulate între 2010 și 2012, când rețeaua de fantome a prestat servicii pentru corporația din Teleorman.

Cronologic vorbind, în 2012, și fiica lui Vorniceanu presta servicii pentru Tel Drum, dar de audit. I s-a prelungit contractul până în septembrie 2014, când a fost înlocuită cu soția lui Mădălin Ioniță – fostul șofer al lui Liviu Dragnea și partener de afaceri cu Dragnea Jr.

Un auditor extern se asigură că situația contabilă reflectă realitatea. Verifică cifrele încrucișat sau prin sondaj, fără complicități interne, din poziția unui arbitru care urmărește strict interesele acționarilor. Obiectivitatea e criteriul după care auditorul se schimbă o dată la trei ani. Auditul e obligatoriu în cazul firmelor pe acțiuni ca Tel Drum, fiind o garanție a patronilor că fabrica lor de bani e cu actele-n regulă.

Deci fiica lui Vorniceanu a lucrat direct pentru acționarii Tel Drum.

Trei dintre ei, adică 54% din companie, figurează printre aghiotanții lui Liviu Dragnea în ceea ce DNA numește acum grup infracțional organizat. Altul (44%) e un coleg de facultate, din trupa rock.

Tot ei ar fi beneficiat de banii spălați acum cinci ani.

RISE a urmărit 3,8 milioane de lei care s-au plimbat atunci din conturile Tel Drum spre fantomele cu pungi. Etapa asta s-a jucat la baza piramidei din grupul organizat, când au evoluat cei care habar n-au.

Iată cum.

DUPĂ CELE 3,8

Bun venit la spălătorie!

29 decembrie 2011. Două zile înainte de Revelion. Adi Nistor (foto jos), un mecanic auto de 36 de ani din Pitești, intră glonț într-o sucursală Raiffeisen din centrul orașului și retrage 331.200 lei. „Achiziție cereale”, justifică omul la ghișeu și dispare-n lume cu geanta de cash.

Nistor operează contul unui SRL (Nesta Matador Logistic) fără activitate proprie, în actele căruia e patron și administrator.

Cashul de Anul Nou are două surse.

Grosul (212.843 lei) provine de la Tel Drum și a intrat în contul SRL-ului bidon cu doar câteva ore înainte de retragere. Restul (120.000 lei) vine din Focșani, de la o firmă (Dagemar Distribution) care vinde alimente la orfelinatele din Vrancea pe banii Consiliului Județean.

Nistor mai rămâne cu 1.600 de lei în cont. Banii lui.

Câteva zile mai târziu, după sărbători, pe 6 ianuarie 2012, mecanicul auto justifică în contabilitatea fantomei o plată de 330.000 de lei pentru cereale către un anume Ion Rotaru, țăran.

Problema cu domnul Rotaru e că nu există, au descoperit procurorii de la Capitală, primii care au anchetat spălătoria. Altminteri, în doar opt luni, mecanicul auto din Pitești a cumpărat de la el marfă de 2,5 milioane de euro cu banii care intrau în fantomă și ieșeau în stare solidă.

Pentru Tel Drum, 307.763 lei rulaj total.

Tot în Pitești, într-o zi de martie din 2011, Cristian Mitu (foto stânga), un vânzător de 46 de ani, intră în aceeași sucursală Raiffeisen și retrage 542.950 lei din contul altei fantome (Tecnotrans Total Dinamic). Obiectul? „Achiziție fier vechi.”

Banii vin de la Tel Drum. Mitu își lasă-n cont 2.000 de lei, restul ia forma unor cărămizi așezate în niște pungi, iar pungile iau direcția patronilor Tel Drum. Totul, în aceeași zi.

Vânzătorul piteștean a ieșit cu 39,5 milioane pe ușa batantă a băncii. L-a ajutat și fratele lui, Daniel Matei, gardian de meserie, care a transportat alte 8,5 milioane scoase din „fantoma” respectivă.

Total: 48 de milioane, din care 1.961.770 lei rulați pentru Tel Drum.

Vi-l prezentăm pe Tarzan. Maricel Măniga îl cheamă, de fapt, și cară saci de legume în Piața Crângași din București. E hamal. Câștigă 2-3 lei la sac, iar piețarii îl știu numai după poreclă.

S-a născut într-un sat din Botoșani, apoi și-a luat lumea-n cap până într-un coafor din cartierul Giulești unde locuiește acum. A aflat că pe numele lui s-au tranzacționat milioane de la mascații care au venit să-l salte la șase dimineața, prin 2015, povestește coafeza care l-a luat în spațiu și s-a trezit cu cagulații peste ea.

„I-am trimis și pe ei la piață, așa cum vă zic și dumneavoastră”.

Tarzan e patron oficial de fantomă (Optima Construct Design) pe care s-au rulat 748.743 lei pentru Tel Drum.

Dar și pe canalul ăsta, banii erau scoși tot la sucursala Raiffeisen din centrul Piteștiului de către același vânzător, Cristian Mitu, împuternicit pe conturile lui Tarzan. Argeșeanul a făcut retrageri de peste 88 de milioane, pe mai multe firme din rețea, până l-a ochit Oficiul pentru Combaterea Spălării Banilor și procurorii l-au făcut complice în dosar.

Oficiul a sesizat atunci și a patra „fantomă” care a produs cash pentru gruparea Tel Drum (Patras Divers Company). Dintre cele peste 30 de milioane albite aici, 272.875 de lei au fost rulați pentru corporația din Teleorman. În hârtii, apare Petre Constantin (foto dreapta), un tâmplar din comuna Uda, Argeș, care căra banii din bancă. Aceeași bancă.

Încă o fantomă (Madras Soft Design), a cincea, e înmatriculată pe un muncitor din Vaslui și un șomer din București. Fiecare dintre ei mai apare în 8-10 firme din rețea. SRL-ul îndeplinea rol de „haltă”, încasa sume enorme de la clienții grupării pentru care emitea facturi false și redirecționa banii spre fantomele ce goleau seiful Raiffeisen din Pitești.

În primele luni din 2011, „halta” a învârtit 100.000 de lei pentru Tel Drum. Tot atunci au mai intrat aici 464.515 lei de la finul lui Liviu Dragnea, om de bază în cartelul din Teleorman: Mihai Slăvescu Putineanu a înghițit 25 de milioane de la Tel Drum în numai 6 ani.

Cele 3,8 milioane de la organizația „Dragnea” reprezintă o mică parte din suma totală (277.510.924 lei) rulată de rețea pentru clienții săi.

Banii sunt din surse publice.

Cei care apelau la fantome, scriu procurorii, erau câștigători tradiționali ai licitațiilor de stat în diferite domenii, de la construcții edilitare până la servicii și IT.

Au încercat să șteargă urmele înainte să pună mascații bocancii-n spălătoria de bani.

Transferurile s-au oprit, iar cele mai prolifice fantome care au prestat la Tel Drum bântuie acum prin satul lui Liviu Dragnea.

Alți interpuși. Mult mai săraci.

LA DRAGNEA-N SAT

În Gratia există un parc frumos cu cinci bănci care a costat o sută de mii de euro, cam cât a strâns primăria anul trecut din taxe și impozite.

În rest, ulițele pe care a crescut primul socialist al țării sunt asfaltate de utilajele Tel Drum, care au intrat până-n fundul satului pentru 23 de milioane de lei. De încă 3,2 milioane au pus canalizare și apă.

Dragnea și primarul Ion Florea sunt prieteni vechi, parteneri de politică, vânătoare, chefuri și tăiat panglici. Plus afaceri private: cabinetul veterinar al edilului (AndiVet) a încasat aproape 200.000 de lei de la Tel Drum.

Altfel, locul e sărac ca-n Teleorman, dar RISE a identificat acolo doi milionari incognito: nea Pice și Ponciu.

Așa arată banii retrași cash în total de gruparea din Pitești

Primul e Tite Scarlat (foto stânga) în buletin și „nea Pice” în memoria colectivă. Nu muncește nicăieri și stă, teoretic, într-o casă netencuită din capul satului, unde nu l-a mai văzut nimeni de mult.

„S-a dus undeva, în țară, la rude”, ne-au zis niște vecini în februarie, când o echipă RISE a vizitat locul. „N-are servici, lucră pe la Caracal”, știau alții.

Dar în acte, nea Pice e altcineva, situație în care îl caută DNA și DIICOT: patron peste opt firme fantomă, preluate în primăvara lui 2012.

Într-una dintre ele (Nesta Matador Logistic), Tel Drum a pompat cei 307.763 lei, scoși numerar de mecanicul auto din Pitești.

Casa parăsită a lui Tite Scarlat și curtea devenită parcare pentru vecini

Pe stradă cu Pice, niște case mai încolo, locuiește al doilea milionar: Marian Ponciu (foto jos).

Am oprit și la el. Ne-a întâmpinat doamna Ponciu într-un capot roz și a zis din prima că banii nu-s la ea. S-a plâns apoi de casa mică, de mașina cu osia ruptă din curte și ni l-a dat la telefon pe domnul Ponciu, care n-a ieșit din litera celor spuse de soție. Au trei copii, iar el face naveta la Pitești, lucrează în construcții pe unde apucă. Ponciu a preluat „fantoma” (Tecnotrans) care a recepționat 1.961.770 de lei de la Tel Drum, așa cum relatam mai sus, bani ridicați cash de vânzătorul din Pitești.

Parchetul Capitalei l-a încadrat complice pe Marian Ponciu. L-au prins șef pe încă trei „fantome”. Împărțea una și cu vecinul lui, nea Pice, și ar fi recrutat interpuși la fel de săraci pentru rețea. Asta era, de fapt, aria lui de competență, au aflat anchetatorii. La nivelul ăsta, Ponciu din Gratia lucra direct cu taximetristul care transporta banii.

Curierul spălatoriei, cum ar veni, adică cel care face legătura cu nucleul.

Casa modestă a milionarului Ponciu

ETAJUL CU GULERE ALBE

– Unde-i soțul tău?

– Nu știu, nu e în țară!, răspunde femeia.

– Îi găsești capu-n poartă când dau de el.

Vocea de la telefon îl căuta pe Marian Bloju din comuna Ștefănești, taximetrist pe un Logan obosit în Pitești. Telefonul rămăsese la soție, cât timp omul a făcut o pauză de condus și a plecat pe șantier, în Irlanda. Atunci, în 2015, la scurt timp după o descindere a procurorilor la spălătoria de bani, a avut loc și conversația de mai sus.

Tot cu soția am vorbit și noi inițial, când am format același număr, prin august: „Un client de-al lui Marian a sunat atunci, unul de-l ducea mereu cu mașina, nu mai știu cum îi zice, că el era cu firmele alea.”

Marian Bloju păstrează liniștea pe motiv de anchetă penală: „Încă nu e gata procesul, n-avem voie să dăm declarații. Să vorbesc întâi cu avocatul, să mă consult.” Și n-a mai răspuns.

Iar ancheta a avut secvențele ei.

Interceptare judiciară. 3 septembrie 2014, ora 14:51

Bloju apelează un număr din rețeaua Telekom:

– A plecat un băiat după Craiovei (n.r.- adresa sucursalei Raiffeisen din Pitești) Trebuie să fie … (neinteligibil) … pe acolo.

– Da, da, îl aşteaptă 10 minute!

– E un băiat cu Loganul roşu! Vă sun când ajunge acolo, ca să sunaţi, da?

– Gata! Gata!

– Bine! Să trăiţi!

13 minute mai târziu.

Interceptare judiciară. 3 septembrie 2014, ora 15:05

Bloju se execută. E deja la fața locului când îi vibrează mobilul. Același număr:

– E băiatul acolo?

– Da, e un Logan roșu cu numărul LIC.

– LIC, numărul?

– Da!

– Pa!

– Să trăiți!

Bloju închide cu respect și ne teleportăm la celălalt capăt al convorbirii, spre coordonatorul acțiunii din teren: Alexandru Ungheanu, fiul de 26 de ani al omului de afaceri Ion Ungheanu, distribuitor de carburanți în Argeș.

Ungheanu senior e prima căpetenie a spălătoriei, el negocia comisioanele și găsea clienți pentru rețea, în timp ce fina sa de cununie ținea contabilitatea paralelă a fantomelor și fiul făcea rost de cărăuși.

Lucra cu asociatul lui de-o viață, Nicolae Cristea, al doilea coordonator în schemă. De exemplu, procurorii au stabilit că vânzătorul și mecanicul care alergau cu cash-ul Tel Drum prin Pitești sunt cumnații lui Cristea.

Ungheanu coordona departamentul „contabilitate”, Cristea – „resurse umane”, iar relațiile de încredere se articulau pe cumetrii.

Alexandru Ungheanu (stânga), interceptat de procurori în dosarul fantomelor de la Pitești. FOTO via Facebook

Harta relațională a grupării din Pitești, descrisă de procurorii de la Parchetul Capitalei

Centrul de comandă era la ei, în Bradu, o suburbie a Piteștiului. L-au combinat chiar și pe edilul comunei, Tudor Frătică, cunoscut în județ ca „primarul cu elicopter”, să spele câteva sute de mii de lei prin aceeași rețea de fantome.

Au intrat toți la zdup în 2015. Fiecare a stat câteva luni. Le-a ținut de urât și primarul, apoi toată lumea a ieșit sub control judiciar.

Clienții au avut probleme, la rândul lor. Cum ar fi Constantin Pănescu, un magnat feroviar din topurile Forbes ce frecventa spălătoria lui Ungheanu pentru facturi fictive și cash.

Pe aici ar fi trecut și banii pentru PDL de la firma Romsys, mai precis 700 de mii de euro din dosarul finanțării ilegale a partidului. Suma a fost confiscată, iar Horațiu Berdilă, directorul de-atunci al companiei de IT, reținut pentru evaziune și spălare de bani.

Florin Fratică, “primarul cu elicopter” din Bradu. FOTO: TUDOR COSTI / MEDIAFAX FOTO

La nivel de beizadele, cadrul prinde rezoluție: Ungheanu Junior face afaceri cu Dragnea Junior.

Obicei de familie, și Ungheanu cel mic, coordonatorul „săgeților” cu bani, vinde carburanți. E asociat cu Cristea, complicele lor, într-o firmă (Special Express Logistic) prinsă în spălătorie, dar și în contracte de mii de euro cu fiul șefului PSD. Mai precis cu societatea de transport (Interfrigo Logistics) în care Dragnea Junior apare asociat direct cu un alt fost coleg de facultate de-al tatălui său.

Interfrigo reprezintă aripa organizației „Dragnea” în Pitești.

Figura proeminentă de-aici este Daniel Neagoe, donator multiplu la PSD, prieten cu Dragnea Senior de când erau amândoi studenți la Politehnică și până azi, când se relaxează împreună la vânătoare sau pe plajă, în Brazilia.

Piteșteanul Neagoe e acționarul majoritar al Interfrigo, o afacere care se bazează masiv pe contractele cu Tel Drum.

El și Dragnea Junior au încasat de-a lungul timpului, pe filiera asta, peste 30 de milioane de lei. Alte 140 de milioane le-a luat Neagoe pe încă două firme din grupul său, Mega Com.

De toți banii ăștia, a alimentat Tel Drum cu materie primă la asfaltări și construcții, plus logistică de transport.

Rulajele lor financiare au intrat sub luneta DNA, dezvăluindu-l pe Neagoe drept o rotiță importantă în angrenaj. Asta l-a și plasat sub o încadrare gravă de membru în grupul criminal inițiat de Liviu Dragnea.

Procurorii urmăresc inclusiv o tranzacție punctuală cu un imobil din Turnul Măgurele supraevaluat de 15 ori, pe care șeful partidului de guvernământ l-a vândut firmei Interfrigo, pe persoană fizică. Și pe 150 de mii de euro. RISE a dezvăluit aranjamentul în aprilie, vezi AICI.

Daniel Neagoe ne-a confirmat atunci la telefon tovărășia cu Dragnea și contractele cu Tel Drum, dar a evitat orice întâlnire.

Daniel Neagoe Jr. (Erată: Dintr-o regretabilă confuzie, această fotografie a apărut inițial cu explicația „Alexandru Ungheanu” în loc de „Daniel Neagoe Jr.”) FOTO via Facebook

Dragnea Sr. și Jr. s-au întâlnit profesional la un târg cu profil agricol. FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea

Prin urmare, Pitești e decorul faptelor.

În general, atunci când nu-i la conacul Tel Drum din Turnu Măgurele sau la ferma de porci din Salcia, Dragnea Junior rămâne în Pitești pentru afaceri sau prieteni. Aici etalează flota auto întreținută și tunată pe banii Tel Drum. Se întrece-n cai putere cu fiul lui Daniel Neagoe, lungind frăția dintre clanuri peste generații cu viteză de Lamborghini vs. Audi A8.

Până la București, însă, drumul durează o oră.

Și cum intri în Capitală de pe autostrada A1, niște apartamente comuniste din cartierul Militari servesc drept sedii sociale pentru majoritatea fantomelor din spălătoria argeșeană.

Ceea ce înseamnă că cineva cu nume și prenume s-a ocupat efectiv de hârtii.

SRL-urile au fost înființate de avocatul bucureștean Ion Gheorghe, zis „Gigi” (foto dreapta) și cunoscut în piață mai ales pentru specializarea sa în firme bidon. Gigi aleargă de dimineața până seara pe la Registrul Comerțului, dar la o adică are și cabinet în centru, într-un apartament din spatele magazinului Unirea, acolo unde am dat și noi o tură.

Nici lui nu i-a fost ușor. Cică mascații i-au setat bioritmul să se trezească la 6 dimineața, de-i vine mereu să plece în pijamale la procuratură. Mai are și coșmaruri.

„Când sună soneria eu tresar. Nu-i normal așa ceva. Sunt traumatizat. M-au dus și am stat la rând cu toți infractorii. Ar trebuie să existe un ordin, o lege, care să protejeze avocații. Eu doar am înființat și am luat în spațiu societățile, nu știu ce s-a întâmplat cu ele mai departe, dom’le, vă rog să mă credeți.”

Defensiv și agitat, Gigi vorbește mult, dar fentează întrebarea capitală. Într-un final, se supără și invocă secretul profesional, etica meseriei, discreția promisă clienților etc.

S-a înmuiat la a doua întâlnire, în Centrul Vechi, când a admis că Ion Ungheanu îi comanda firmele. Țineau legătura direct: „Mă tot suna și îmi spunea ba că trimite un cumnat să îi fac o firmă, ba că trimite un cumătru, ba un fin. Eu câștigam 300 de lei la fiecare firmă înființată.”

„CONSULTANȚII”

În anii fantomelor, banii Tel Drum inundau și presa centrală. Pe exact aceeași conductă se înțepase alt robinet. Pe facturi nu mai apăreau țărani anonimi care vindeau nimic, ci vedete TV care livrau publicitate și consultanță.

Nivelul 3 de protecție al grupării „Dragnea” lucrează în falanga media finanțată de moguli și antamată într-un jihad conspiraționist împotriva politicilor anticorupție.

Alături de trei televizuni de știri și siteurile auxiliare, armate nevăzute de troli s-au încolonat într-o campanie uriașă de dezinformare. Tehnicile sunt vechi, desfășurate până acum în Rusia, Ungaria, Turcia sau Polonia, de regimuri aflate în derapaj democratic. Retorica lor, aceeași peste tot, se bazează pe o diversiune simplă: inventarea unor pericole inexistente asociate des cu instituțiile judiciare. Rezultă un delir cu alarme de tip „George Soros”, „stat paralel” în loc de separația puterilor în stat, invazii iminente de homosexuali, spioni și musulmani, corporații care ne cotropesc sau lozinci naționaliste gen „nu suntem o colonie”.

În România, sunt expuse aproape 13 milioane de televizoare. Plus 10,6 milioane de oameni cu acces la Internet.

Antena 3 e aici.

Google listează de 10.300 de ori cuvântul „soros” pe siteul lor. Materiale negative. Dragnea apare mai des, de 66.500 de ori. Cele mai multe rezultate, pozitive. Televiziunea lui Voiculescu i-a oferit constant șefului PSD o linie de apărare după dezvăluirile presei despre Tel Drum.

Iar gruparea „Dragnea” a fost mereu aproape cu plăți care nu se dau la televizor.

111.848 de lei au zburat direct de la fiul lui Liviu Dragnea la fiica lui Dan Voiculescu în noiembrie 2015, după #Colectiv, când baronul prelua partidul. Practic, silozurile din Teleorman (Gransiloz) cumpărau publicitate la Radio Zu (Grupul Media Camina), post care nu se prinde în județ.

Cu cinci ani înainte, asfaltatorul Tel Drum îi plătea 150.000 de lei Cameliei Voiculescu, asociată cu Mirel Palada (Compania de Cercetare Sociologică și Branding Forum) pe un sondaj. Alți 50.000 de lei a decartat tot în 2010 finul lui Dragnea, Mihai Slăvescu Putineanu, pentru o lucrare sociologică necesară fermei lui de vaci (Agrotrust).

Câteva luni mai târziu, ferma de vaci spăla aproape jumătate de milion de lei la Pitești, rotunjind fantomaticele 3,8 milioane ale grupării.

Căsătorit cu o verișoară a Bombonicăi și cununat de cuplul Dragnea, Mihai Slăvescu Putineanu a gravitat mereu în jurul liderului socialist. La început, a lucrat la Consiliul Județean Teleorman, biroul de relații externe, apoi a intrat în afaceri, devenind donator fruntaș la PSD, unde-i și membru activ. Ferma lui (Agrotrust) a încasat de-a lungul timpului peste 25 de milioane de la Tel Drum.

Mihai Slăvescu Putineanu face atmosferă la o reuniune electorală PSD. FOTO: LiberÎnTeleorman.ro

Prin finul Putineanu s-a prins chiar și Antena 3 în Teleorman din 2011 până în 2014. Mai precis, prin firma lui de cablu (General TVK) preluată de la Tel Drum.

Nu numai fantomele au primit bani de la Putineanu, ci și realizatorul TV Radu Tudor.

65.000 lei a dus acasă antenistul în perioada ianuarie 2011 – mai 2012. Plățile s-au făcut în cinci tranșe, de la ferma lui Putineanu (Agrotrust) la firma de consultanță a lui Radu Tudor (Top Media Acces).

Ultima plată s-a virat în campania electorală a alegerilor locale din 2012.

S-a întâmplat în privat, fără legătură cu postul la care lucrează, explică realizatorul TV, deși nici pe blogul lui ferma n-a fost pomenită vreodată. Ne-a lămurit personal:

„Era o consultanță în domeniul comunicării. Nu mai țin minte, să verific, au trecut foarte mulți ani. Dacă pot să verific documentele firmei, vă transmit. (…) Sincer, nu țin minte toate detaliile. Prin firma mea am oferit sfaturi și consultanță pentru mai multe firme și persoane și trebuie să verific. Majoritatea firmelor apelează la noi (n. red. – nu are niciun angajat) pentru sfaturi legate de comunicare, prezență de piață și așa mai departe. (…) Nu legate de domnul Dragnea personal.”

Discuția cu Radu Tudor s-a mai închegat pe parcurs:

„Parcă era o chestiune legată de produse agricole românești, o dezbatere amplă la vremea respectivă, o dispută foarte mare între producătorii români și străini. (…) Nici o treabă cu Antena 3 și lucrul ăsta sper că e evident pentru toată lumea. (…) Prin firma mea privată dau și ofer sfaturi legate de comunicare cu experiența mea de jurnalist diferitelor persoane juridice.”

59.502 lei s-au dus la Răzvan Dumitrescu și Bogdan Chirieac, figuri consacrate în platourile Antena 3. Tot finul lui Dragnea a plătit în aceeași perioadă, 2011-2012. De data asta, a facturat portalul de știri DC News (Press Media Electronic), fondat de cele două vedete TV.

Răzvan Dumitrescu, care a ieșit de curând din afacere, susține că nu se ocupa el de administrare, că habar n-are despre tranzacție, n-a simțit presiuni editoriale și, oricum, n-a mai scris nimic pe site de mult timp.

Pe Bogdan Chirieac l-am găsit mai informat. „Banii erau pentru publicitate. Cu siguranță avem de fiecare dată publicitatea cu bannerul de la Agrotrust. (…) Altfel, cinstit să fiu, nici nu-l cunosc pe domnul respectiv, ne-a contactat cineva de la PR. Aveau o fermă de nu știu ce. (…) Toate firmele mari din occident trăiesc din publicitate. La fel am făcut și noi la DC News. Avem contracte cu agenții de publicitate mari, corporații mai importante, decât 500 de euro pe lună. “

Bogdan Chirieac, prezent la toate lansările de carte semnate de Dan Voiculescu în libertate, n-a ratat-o nici pe ultima. FOTO: Andreea Alexandru / MEDIAFAX FOTO

Pe DC News nu există referiri la ferma de vaci a finului lui Dragnea, iar Bogdan Chirieac ține secret bannerul publicitar: „O să vi-l arăt când îmi arătați și dumneavoatră contractele de grant”.

În aceeași zi, la o oră de la convorbire, și-a dat următoarea declarație pe propriul site: „O presupusă anchetă jurnalistică privind situații din 2012 nu cred că justifică tonul imperativ și agresiv al unei persoane care cere informații la telefon, despre bannere publicitare afișate acum șapte ani. Spre deosebire de publicații care au acces la date pe care le gestionează alte instituții, eu nu știu cine se află în spatele diferitelor firme private. Cred că este o diversiune și că site-ul DC News îi deranjează (…)”

Era 19 septembrie și Revoluția Fiscală tocmai se lansase în platou la Radu Tudor.

Liviu Dragnea, Petre Pitiș (managerul Tel Drum) și Camelia Voiculescu n-au răspuns întrebărilor RISE Project.

În schimb, cu câteva ore înainte de publicarea acestui articol, Radu Tudor ne-a trimis următoarea somație, prin intermediul avocatului Antena Group:

Victor ILIE

Au contribuit: Elena DUMITRU, Ștefan MAKO, Cristi CIUPERCĂ

Editor: Mihai MUNTEANU

Grafică: Sergiu BREGA

Erată: Dintr-o regretabilă confuzie, fotografia cu explicația „Daniel Neagoe Jr.” a apărut inițial cu explicația „Alexandru Ungheanu”

https://www.riseproject.ro/articol/banul-paralel/

DOCUMENT

PAGES

Zoom

Page 1 of 3

Page updated

Google Sites

Report abuse