Spaţiile de manevră ale preşedintelui Iohannis. Ce spun juriştii despre faptul că decizia CCR în cazul Kovesi a fost luată cu participarea unui judecător cu mandatul expirat/ Cine poate să-l înlocuiască pe Lăzăroiu?
Verdictul specialiştilor în drept consultaţi de G4media.ro nu este unul favorabil preşedintelui Klaus Iohannis în chestiunea deciziei CCR privind revocarea şefei DNA. Şeful statului trebuie să respecte decizia instanţei de contencios constituţional care îl obligă să o revoce pe Kovesi, altfel s-ar crea un precedent periculos pentru statul de drept, au declarat specialiştii consultaţi. În plus, expirarea mandatului unuia dintre judecători (Petre Lăzăroiu, după cum a arătat G4media.ro) şi pronunţarea de către Curte a unor decizii având în complet un judecător cu mandatul expirat nu ar fi o problemă de legalitate a deciziei privind-o pe Kovesi. Unii dintre juriștii consultați de G4Media.ro susțin, însă, că președintele Iohannis poate emite decretul de încetare a mandatului lui Petre Lăzăroiu de la CCR.
G4media.ro: Ce efecte are asupra legalităţii deciziei CCR privind-o pe şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, faptul că CCR a pronunţat, după data de 4 mai, decizii având în complet un judecător cu mandatul expirat? Poate fi acesta motiv de invalidare a deciziei CCR cu Kovesi?
Radu Carp, profesor universitar doctor în drept, membru PNL: “Decretul de numire a domnului Petre Lăzăroiu nu poate fi revocat de emitent (Preşedintele României). Am văzut comentarii care afirmă că acest lucru ar fi posibil. Nu trebuie acuzat Preşedintele României că nu face ceea ce nu are dreptul să facă. Actul administrativ respectiv poate fi anulat în instanţa de contencios, cu efect de la data deciziei instanţei judecătoreşti. Însă cererea de anulare ar trebui adresată de o persoană care ar putea dovedi un interes legitim. Ori în acest moment, o asemenea persoană nu există (nu există o propunere a Preşedintelui României în locul domnului Lăzăroiu). Să presupunem că Preşedintele României ar numi un judecător în funcţie. Numirea nu poate avea efect decât de la data publicării în Monitorul Oficial. O asemenea decizie nu poate afecta deciziile deja luate de CCR, deoarece ar contrazice principiul securităţii juridice şi cel al neretroactivităţii. Desigur, persoane care să speculeze pe marginea acestui aspect au fost şi vor mai fi, dreptul este însă o ştiintă exactă care operează cu norme şi principii clare, iar referitor la acele aspecte care nu se pot aplica clar, metodele de interpretare sunt finite şi precise.
G4media.ro: Poate fi invalidată decizia cu Kovesi?
Radu Carp: “Nu, din cauza faptului că CCR este garantul supremaţiei Constituţiei, principiu enunţat în Constituţie, ceea ce înseamnă că deciziile sale nu pot fi contestate în faţa unei alte instanţe judecătoreşti sau invalidate de Parlament”.
G4media.ro: Poate preşedintele să nu pună în aplicare decizia CCR cu Kovesi? Ce spaţiu de manevră are?
Radu Carp: “Decizia CCR este extrem de criticabilă. Din foarte multe puncte de vedere. Preşedintele României are atribuţia de mediator între puterile statului. Poate convoca ministrul justiţiei, membrii CSM pentru a găsi o soluţie. Preşedintele poate prin mediere să ajungă la un compromis, respectiv: revocarea Procurorului-şef DNA şi numirea unui interimar de către Procurorul general în aceeaşi zi, cu acordul prealabil al ministrului Justiţiei. Apoi, propunere nouă în interval de 30 de zile adresată CSM care să se angajeze că nu va tergiversa analiza propunerii, angajamentul MJ că nu va contesta, angajamentul Preşedintelui că va numi în funcţie respectiva persoană imediat. Este nevoie deci de o mediere mai amplă, cu consultarea tuturor actorilor. S-a dovedit că orice actor implicat care abuzează de puterea sa distruge întregul mecanism. De fapt, în 2004 aşa a fost gândit acest mecanism: consensual. Soluţia nu poate fi decât aplicarea normelor care ţin de revocare/numire conform intenţiei legiuitorului: consensual. Mecanismul medierii este specific regimurilor semi-prezidenţiale, nu celor parlamentare.
G4media.ro: Poate preşedintele să amâne revocarea lui Kovesi până în ultima zi a mandatului ei? Adică în mai 2019?
Radu Carp: “Poate să amâne oricât, dar normele constituţionale trebuie interpretate cu bună credinţă, inclusiv deciziile CCR, interpretate în sensul de a produce efecte şi nu de a nu produce efecte. O amânare pe o perioadă foarte lungă ar încălca acest principiu.”
G4media.ro: Ce se întâmplă dacă preşedintele nu pune în aplicare decizia CCR? Nici Parlamentul nu a pus în aplicare referendumul cu 300 de parlamentari, aşa cum a remarcat fostul ministru al Justiţiei, Cătălin Predoiu.
Radu Carp: “Cunoaşteţi răspunsul la această întrebare, la fel ca şi mine. Paralela este interesantă, dar nu corespunde adevărului. Noi am fost de acord, prin rezultatul referendumului din 1991, să învestim CCR cu aceste puteri. Dacă vrem mai puţine puteri, trebuie să fie revizuită Constituţia.”
G4media: Dacă totuşi, prin absurd, preşedintele nu pune în aplicare decizia CCR, este suspendat şi se ajunge la referedum de demitere. Întrebarea e: poate poporul sa invalideze o decizie CCR?
Radu Carp.ro: “Nu se va ajunge la niciun referendum, în nicio situaţie. Preşedintele României va pune în aplicare toate deciziile CCR, nu pentru că îi este frică de suspendare, ci pentru că până acum a respectat foarte strict legea. A nu respecta ordinea de drept înseamnă a da un exemplu că oricine are dreptul să nu o respecte. Poate chiar asta s-a şi dorit prin paragraful final al deciziei CCR: o invitaţie la nerespectarea ordinii de drept, o capcană abilă, o indicaţie atât de dură, încât reflexul automat să fie nerespectarea deciziei. Un test la adresa capacităţii Preşedintelui României de a acţiona sau nu în limitele Constituţiei.”
Elenina Nicut, avocat: “Legalitatea deciziilor CCR după data de 4 mai 2018 este, din punctul meu de vedere, o discuţie cel putin ineficientă,atâta vreme cât, potrivit art. 147 alin. 4 din Constituţie, acestea sunt definitive şi general obligatorii. În ipoteza stabilirii unei eventuale compatibilităţi a Codului de procedură civilă cu procedura în faţa CCR, răspunsul ar fi negativ, în condiţiile în care regula este că se pot exercita doar căile de atac prevăzute de lege, iar nu doar legea, ci chiar Constituţia interzic o astfel de cale de atac.
În al doilea rând, atâta vreme cât Decretul nr. 553/2010 prin care dl Lăzăroiu a fost numit judecător la CCR este în fiinţă şi deci îşi produce efectele, nu se poate vorbi despre o expirare a mandatului său, cu atât mai puţin, despre o nelegală compunere a Plenului CCR. Din punctul meu de vedere, există două soluţii privind situaţia în discuţie:
1) demisia d-lui Lăzăroiu din funcţia de judecător la CCR, dată fiind situaţia sa juridică, generată de Decizia nr. 136/2018, la pronunţarea căreia a participat;
2) emiterea de către Preşedintele României a unui decret prin care să se constate încetarea efectelor Decretului nr. 553/2010, emis în baza art. 68 alin. 3 din Legea nr. 47/1992, lipsit în acest moment de temei constituţional, având în vedere Deciziile CCR nr. 136/2018, dar şi nr. 392/2017 şi nr. 414/2010.”
G4media.ro: Ce efecte ar putea avea asupra deciziilor CCR date după data de 4 mai, inclusiv aşadar asupra deciziei cu Kovesi, faptul că CCR a avut în complet un judecător cu mandatul expirat?
Elenina Nicuţ: “Niciun efect. Judecătorul Lăzăroiu e prezumat a fi în mandat legal. Până nu există actul administrativ, el e în funcţie, în baza prezumţiei de legalitate a decretului prin care a fost numit.”
Adrian Toni Neacşu, avocat (apărătorul Bombonicăi Prodana, fosta soţie a liderului PSD Liviu Dragnea, el însuşi condamnat la un an de închisoare cu suspendare pentru fraudă cu ore suplimentare pe când era membru CSM):“În primul rând cred că este nefiresc faptul că această temă a pretinsei expirării a unui mandat de judecător la CCR a fost aruncată în spaţiul public de un judecator şi membru CSM (Bogdan Mateescu, judecător membru CSM – n.r.). Magistraţii au obligaţia de rezervă şi cu atât mai mult n-ar trebui să se înroleze în acţiunea de demolare a credibilităţii şi autorităţii unei instituţii esenţiale pentru stabilitatea statului de drept, cum este Curtea Constituţională. Pe lângă faptul că demersul este incorect etic şi dezastruos din punctul de vedere al echilibrului constituţional, el este şi greşit din punct de vedere tehnic.
Se invocă drept temei pentru a justifica încetarea mandatului d-lui Lăzăroiu o Decizie a Curţii Constituţionale care nu are nici o legătură cu asta. Decizia 136/2018 publicată în 4 mai 2018 a fost pronunţată în controlul constituţional înainte de promulgarea legii. Ce înseamnă asta? Printr-un proiect de lege s-a intenţionat introducerea în Legea nr. 47/1992 privind organizarea CCR a unui text de lege care să permită expres cumularea întotdeauna a restului de mandat al judecătorilor CCR cu mandatul întreg de 9 ani. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, iar un număr de 38 de senatori de la PNL şi USR au sesizat Curtea Constitutională cu o obiecţie de neconstutuţionalitate. Deci, din start susţinătorii acestei acţiuni de ruinare a CCR omit să spună că decizia pe care o invocă nu se referă la un text de lege în vigoare, ci la unul care se află încă în dezbatere parlamentară. Efectul Deciziei 136/2018 nu este suspendarea de drept a efectelor textului declarat neconstituţional, cum am auzit spunând politicieni şi chiar jurişti cunoscuţi, pentru simplul considerent că decizia nu priveşte un text din legea în vigoare, ci un text din proiectul legislativ aflat la Senat. Efectul este obligaţia pentru Parlament să înlăture neconstituţionalitatea astfel cum a fost constatată.
Este foarte adevărat că instanţa constituţională afirmă în motivare că şi actualul art. 68 alin 3 din lege, care permite cumulul de mandate pentru acelaşi judecător dacă anterior a completat un mandat mai mic de 3 ani, este în contradicţie cu Constituţia. Însă tot Curtea Constituţională stabileşte singurul efect al deciziei sale şi anume că Parlamentul este obligat să facă modificarea corespunzătoare. Până la această modificare art. 68 alin. 3 produce efecte în continuare. În concluzie, Decizia 136/2018 nu a suspendat nici un text în vigoare din Legea 47/1992 şi nici nu putea, de vreme ce este pronunţată într-un control anterior promulgării legii, iar nu într-o excepţie de neconstituţionalitate vizând texte în vigoare. Singurul efect al acestei decizii, aşa cum prevede expres art. 18 alin. 3 este ca Parlamentul să reexamineze dispoziţiile respective pentru a le pune de acord cu decizia Curţii Constituţionale.
Astfel fiind, în prezent se aplică pe deplin prevederile art. 68 alin. 3 din legea în vigoare care permit cumulul unui rest de mandat mai mic de 3 ani cu un mandat întreg de 9 ani. Aceste prevederi legale vor ieşi din vigoare doar la momentul la care Parlamentul va adopta, iar Preşedintele va promulga o modificare a Legii nr. 47/1992 care să le înlăture, astfel cum a decis Curtea Constituţională. Din acel moment, efectele se vor produce doar pe viitor, în sensul că niciun judecator al CCR nu va mai putea deţine un mandat mai lung de 9 ani. Mecanismul arătat mai sus, bazat pe efectele diferite ale deciziilor pronunţate în controlul anterior şi posterior al legii, e simplu şi orice jurist de bună credinţă îl înţelege fără efort. Mandatul d-lui Lăzăroiu, spre disperarea unora, nu poate fi pus în discuţie, iar atunci când vorbim de ordinea constituţională scopul nu scuză mijlocele ci, dimpotrivă, mijloacele imorale şi incorecte arată cât de hidos este scopul.”
G4media.ro: Deci dvs. spuneţi că CCR a fost legal constituită şi că decizia cu Kovesi nu poate fi invalidată.
Adrian Toni Neacşu: “Curtea a fost şi este legal constituită. Nici o modificare legislativă ulterioară nu va putea pune în discuţie vreuna din deciziile CCR pronunţate anterior.
G4media.ro: “Preşedintele poate să nu aplice decizia CCR? Să presupunem, prin absurd, că preşedintele nu pune în aplicare decizia CCR, este suspendat şi se ajunge la referedum de demitere. Poate poporul să invalideze o decizie CCR?
Adrian Toni Neacşu: “Preşedintele este obligat să aplice decizia CCR, el fiind parte în conflictul constituţional şi având obligaţia constituţională de a se conforma. Conflictul constituţional, adică încălcarea Constituţiei, există din momentul în care Preşedintele a refuzat pe considerente de oportunitate să dispună revocarea, iar orice întârziere înseamnă o prelungire a acestui conflict cu Constituţia însăşi. Preşedintele este singurul care poate decide cât timp prelungeşte în timp conflictul lui cu Constiţuia, dar cu costuri incomensurabile pentru ordinea constituţionala şi stabilitatea statului de drept. Referendumul nu poate viza aplicarea sau nu a unei decizii a CCR, aşa cum un referendum nu poate viza anularea unei hotărări judecătoreşti prin care s-a dispus o condamnare. De altfel o hotărâre a CCR nu poate face niciodată obiectul unui referendum.”
G4media.ro: Poate Preşedintele să aplice decizia CCR privind-o pe Kovesi cu termen de intrare în vigoare a revocării în mai 2019, adică la expirarea mandatului ei?
Adrian Toni Neacşu: “Teoretic da, dar nu cred că se va ajunge la aşa ceva. În acest moment, preşedintele e în culpă, Curtea i-a spus că încalcă Constituţia. Niciun calcul politic nu-l poate face să ignore asta. Oricum, după câteva zile se poate declanşa o nouă sesizare la CCR tot pe conflict juridic determinat de întârziere. Am fi de râs, iar europenii şi în special nemţii nu se joacă cu Curţile Constituţionale. La ei Curtea Constituţională e mai presus şi decât CEDO, e de neimaginat ca o instituţie să nu-i respecte deciziile. Vreau să spun că nu putem intra în mandatul de anul viitor (România deţine preşedinţia Consiliului UE în primul semestru al lui 2019 – n.r.) cu un asemenea scandal.”