Am putea spune simplu ca toata viata este un fenomen de rezonanta. Pornind de la cine suntem si unde anume suntem pozitionati ca frecventa, invitam clipa de clipa tot Universul sa ia contur dupa chipul si asemanarea. Asa curgem cu viata, mai constienti sau mai putin de TOT CEEA CE ESTE.
In ceea ce priveste relatiile noastre, care sunt baza a tot ceea ce inseamna viata, expresia tuturor oglindirilor si schimburilor de energie dintre noi – energie ce ia diverse forme in jocul manifestarii – am putea sa ne imaginam urmatoarele:
In fiecare moment fiecare dintre noi reprezinta un punct in marea harta universala. Pe langa punctul nostru care se deplaseaza pe calea lui, trec varii puncte aflate pe calea lor. Asa ne intalnim unii cu altii, la intersectia in timp si spatiu a 2 cai. Spunem in acel moment ca rezonam – doar ce ne-am intalnit. Putem sa ne vedem o singura data in viata, de mai multe ori in varii momente comune, putem parcurge distante comune sau putem chiar sa rezonam atat de tare incat sa ramanem alaturi o viata. Relatiile, punctele de intersectie sunt puncte de mare POTENTIAL. Niciodata nu pierdem nimic, in Creatie totul este o imbogatire permanenta.
Potentialul relational depinde de cine suntem, nivel de constienta si vibratie, si incotro mergem. Nu este obligatoriu ca sa existe o viata comuna ca sa vorbim de interactiuni placute si relatii reusite. Suntem ca niste calatori si exploratori de frecvente care, trecand unii pe langa altii, isi pot oglindi de la un zambet si o privire pe furis pana la o intreaga viata. Bineinteles, de la frica la iubire, ne putem oglindi orice. De multe ori, ne crestem unii pe altii prin oglindiri dure dar absolut necesare depasirii unor banale frici. Din care da, facem din tantar armasar pentru ca chiar ne dorim sa intoarcem frica pe toate partile si s-o intelegem in totalitate inainte s-o depasim, nu-I asa? Dupa ce trecem de frici, tot in niste puncte de intersectie, cu cei ce ii gasim acolo unde suntem, incepem sa ne oglindim si aspecte care tin de mai multa sau mai putina iubire, functie de cat avem capacitatea sa ducem moment de moment, raspandind in univers ceva din lumina noastra. Daca in frica stam inchisi, pe iubire incepem sa ne deschidem, sa ne vedem, sa ne descoperim.
Toate relatiile ne sunt utile si toate sunt binevenite in viata noastra, EXACT ASA CUM SUNT, indiferent de durata. Viata este o explorare a Sinelui, in toate aspectele sale, fiecare facandu-si din propria experienta o explorare a aspectelor Creatiei dintr-un punct particular de vedere.
Acum, daca ar fi sa fim intrebati, ne-am dori toti sa traim acel potential maxim, de inalta frecventa, unde domneste iubirea, armonia, pacea, bucuria. Acolo unde energia curge libera si unde relatiile sunt o incantare. Tot acolo, provocarea are gust de aventura, de joaca, de mister. Un loc unde Universul isi dezvaluie aspectele inalte, spre incantarea fiecaruia. I-am putea spune si rai, desi notiunea noastra despre rai este pe o frecventa mult inferioara fata de ce ne-ar putea pune la dispozitie Universul – ca potential de explorat.
Bineinteles, nimic nu se intampla peste noapte, nu ne teleportam acolo, ci ne urmam calea pentru ca n-am vrea sa ratam povestile de pe drum. Atatea vibratii, atatea rezonante, atatia oameni, atatea circumstante…. Ajungem sus cu traista plina de aventuri. Si oricum, pe orice drum am lua-o, tot vom ajunge acolo candva.
Avem asa o mica dificultate de drum: nu prea suntem siguri pe noi, pe directie, pe cei din jur… Uneori vedem drumul, alteori nu… Cateodata pare ca am ajuns, vedem clar capatul si pe masura ce ne apropiem, pare ce se indeparteaza…. Ne mai pacalim in cate o statie cu sentimentul ca nu meritam mai mult de atat si ne oprim… Ne mai agatam de unul sau altul, oameni dragi care desi merg in ritmul lor, stationeaza sau si-au propus varii rute extrem de ocolitoare fata de drumul mai direct pe care ni l-am ales noi, nu prea ne vine noua sa-I “parasim”. Avem impresia ca ratam ceva daca ne urmam pe noi insine. In plus, nu ne prea plac cei ce ne stau deasupra frecventional, am vrea sa fim primii. Si de multe ori o luam anapoda in incercarea de a nu-I mai vedea. Stiti voi… o categorie intreaga de scheme intortocheate numite bancuri de pe drum. Distram tot Universul cu ele, ca tare haiosi suntem!
Indiferent ce alegem, ce ne oglindim intr-un moment sau altul, alaturi de cine suntem in fiecare aici-acum, relatiile raman un potential de explorat si vor ajunge sa ne incante maxim de abia in momentul in care ni le vom asuma total si pe deplin, cand vom ramane fideli noua, cand ne vom urma calea indiferent de consecinte, cand vom intelege valoarea si utilitatea oglinzilor curate care ne cam zgarie pentru ca ne arata cu fidelitate cine suntem in fiecare moment, cand vom avea un multumesc sincer pentru orice fiinta care ne-a trecut prin viata, indiferent ce aspect ne-am oglindit acolo.
Relatiile sunt tot ceea ce avem, tot ceea ce putem explora si singurele noastre oglinzi. Intr-un univers matematic, unde totul este energie si vibratie, impartit pe diferite trepte de frecventa, relatiile sunt cele ce dau nastere manifestarii, ca sens si potential de explorat. Ce facem cu ele este alegerea noastra, pot ramane potentiale sau chiar le putem explora. Ca intotdeauna, ALEGEREA NE APARTINE!