Cum funcționează creierul nostru?

Creierul nostru este compus din neuroni și prelungirile acestora. Corpurile neuronilor sunt aliniate unul lângă celalalt și formează materia cenușie a sistemului nervos central sau cortexul, iar extensiile lungi numite axoni creează materia alba a creierului. În cortex, neuronii comunică unul cu celălalt pentru a transmite informații și pentru a realiza acțiuni conștiente (precum mișcarea unui braț). Comunicarea între neuroni se produce la nivel chimic și la nivel electric. Activitatea electrică tipică ce are loc în axoni ajunge la corpul celulelor din cortex, iar acestea eliberează un compus chimic (un “neurotransmițător”) care este recunoscut de către un neuron vecin care va trimite din nou un semnal electric de-a lungul axonului. Neurotransmițătorii din creier pot avea caracteristici excitatoare (precum glutamatul) sau inhibitoare (precum GABA).

Cum apare Epilepsia?

Epilepsia este o boala care își are originea în cortexul cerebral, în asa-numita “materie cenușie”, care face parte din sistemul nervos central. Apariția epilepsiei este caracterizată de existenta dezechilibrului intre inhibiție și excitație, ceea ce conduce la afectarea cortexului, care va deveni astfel hiperexcitabil și va avea o activitate electrică necontrolată. Crizele epileptice se pot manifesta prin simptome în diferite părți ale corpului. Impactul crizelor asupra vieții persoanei ce suferă de epilepsie este dependent de localizarea în creier, cum se propagă criza în creier și de durata crizei. De cele mai multe ori persoanele cu epilepsie se confruntă cu dificultăți la serviciu, și în viața de zi cu zi.

Care este cauza epilepsiei?

În creierul nostru milioane de celule nervoase transmit mesaje prin semnale electrice unul altuia. În timpul unei crize epileptice, aceste semnale electrice sunt perturbate, iar acest lucru afectează modul în care ne simțim sau ce facem în timp ce criza se produce. Uneori există o cauză clară a convulsiilor, de exemplu, dacă cineva are leziuni ale creierului de la o naștere dificilă, o infecție cum ar fi meningita, un accident vascular cerebral sau un traumatism cranian. Alteori, cauza este necunoscută și atunci se presupune originea genetică a epilepsiei. Acest lucru este uneori moștenit de la unul sau ambii părinți, dar, în unele cazuri, poate fi de la o schimbare care se întâmplă numai în genele proprii ale persoanei. Deci, chiar dacă cineva are o tendință genetică de a avea convulsii, în multe cazuri epilepsia nu este moștenită. Medicul sau neurologul dvs. vă pot spune ce a cauzat epilepsia, dar acest lucru nu este întotdeauna posibil. Cercetările continuă să înțeleagă mai multe despre motivul pentru care se întâmplă convulsii la unii oameni și nu la alții.

Cum stabilim diagnosticul de epilepsie ?

Stabilirea diagnosticului de epilepsie este unul de durată și sunt necesare mai multe tipuri de investigații pentru a putea aprecia tipul de crize, localizarea crizelor și asocierea altor patologii concomitente. O persoană este considerată că suferă de epilepsie dacă îndeplinește următoarele criterii:

• cel puțin două crize convulsive neprovocate sau reflexe la un interval de cel puțin 24 ore
• o criză neprovocată (sau reflexă) și o probabilitate a riscului de recurență a crizelor de cel puțin 60%, după 2 crize neprovocate în următorii 10 ani.
• diagnosticul unui sindrom epileptic.

Printre metodele de investigare în epilepsie cele mai utile sunt Electroencefalografia (EEG) standard sau EEG monitorizare de lungă durată, Rezonanța Magnetică Nucleară (RMN) 1,5 Tesla sau RMN 3 Tesla, RMN Spectroscopie, RMN Protocolul Epilepsiei.

Cum tratăm epilepsia?

Stabilirea diagnosticului de epilepsie nu este același lucru cu decizia de a trata. Unele crize sunt minore și nu necesită tratament; unii pacienți aleg să evite efectele secundare ale medicamentelor. Uneori, informațiile prezentate de pacient sunt incomplete; de exemplu, este posibil ca o posibilă criză să nu fi fost observată. În aceste condiții deciziile de tratament sunt individualizate și tot timpul trebuie să fie luate de un medic specialist în epilepsie (epileptolog).