Embedded Files
Page start up on 19.10.2025_02:43 (UTC+2 / Slavu, Pacureti, Prahova, România). 8ºC, Humedad 86%, Viento 6 km/h > 45°09'28.9"N 26°07'26.6"E
45°09'28.9"N 26°07'26.6"E > < 45°09'09.7"N 26°07'33.2"E.
45°09'09.7"N 26°07'34.9"E. > <
Webpagina en obra. ¡Continuara! / Webpagina in constructie. Va urma!
Circumstanțele au făcut ca la momentul încrucișării pașilor mei cu postarea care a dat naștere dorinței de a crea această webpagină, să mă aflu... după ani și ani de emigrație, din nou, în punctul geografic în care s-a născut, a copilărit și a trăit, soția mea (împreună cu părinții și cu frații ei... mai mari), la vreo 600 m distanță de punctul geografic în care, la rândul meu, m-am născut, am copilărit și am trăit eu (împreună cu părinții, și cu frații mei, în cazul meu... mai mici).
Eu m-am născut aici acum aproape 66 de ani, și... părți importante din legenda cea cu "Floarea rușinii" (de care se pomenește în recent amintita postare), le-am auzit din gura bunicii mele materne (care trăia la vreo 150 m de casa mea părintească), și m-am temut și eu la rândul meu că în vreo bună zi, lumea va rămâne complet fără rușine, așa cum îmi povestea bunica mea prin acei ani 1960 - 1970, și cum regăsesc acum (în 2025) în această frumoasă poveste spusă lumii prin intermediul Facebook de unul dintre actualii mei vecini.
Mi-ar fi plăcut mie să fi putut congela timpul la acea vreme... pentru mine plină de inocență și nu mai largă decât era o mică parte din satul meu natal, dar ceasul a bătut necontenit, orizontul mi s-a lărgit... și la propriu, și la figurat, și nu se mai poate face abstracție de asta, oricât mi-aș dori eu, sau oricine alt altcineva.
Postarea vecinului meu mi-a creat curiozitatea de a vedea ceva mai multe date despre conceptul "Daucus carota" (despre care auzeam entru prima dată).
Fiind eu un amator de enciclopedie, care a devenit... pe parcursul timpului... amator de enciclopedie online, am descoperit prin intermediul unei căutări în Google, că în cea mai amplă și mai accesibilă "bibliotecă publică on line", din lume, "cartea" aceasta online care tratează despre subiectul "Daucus", are versiuni în 52 de limbi ale lumii, dar nu și în limba română.
Pe mine obstrucțiile la care am fost supus din 2017 și până acum (în 2025) m-au convins că pe Wikipedia (în general), dar în special pe Wikipedia în limba română, sunt o "persona non grata", astfel că, în loc să fi urmat calea normală, și directă, de a împărtăși compatrioților mei wikiinformații despre subiectul "Daucus" direct prin intermediul Wikipedia, sunt constrâns să urmez mai întâi această ocolitoare cale a procesării datelor conținute de versiunea pe care o înțeleg, din cele 52 de versiuni lingvistice existente, versiunea spaniolă, aici... pe acest "maculator", în cadrul sites-urilor mele web, și abia mai apoi (dacă între timp nu o ocupa altul locul), când timpul mi-ar mai permite asta, să încep procesarea acestui pachet de informații, direct în cadrul proiectului Wikipedia.
Deocamdată procesarea acestor date este deschisă aici, și oricine dorește îi poate urmări evoluția.
La drum! ...
Las circunstancias hicieron que, al momento de encontrarme con esta publicación que dio origen al mi deseo de crear este sitio web, me encontrara... tras años y años de emigración, de nuevo en el punto geográfico donde nació, creció y vivió mi esposa (junto con sus padres y con sus... hermanos mayores), a unos 600 m del punto geográfico donde, a su vez, nací, crecí y viví yo (junto con mis padres, y en mi caso... con mis hermanos menores).
Nací aquí hace casi 66 años, y... partes importantes de la leyenda de la "Flor de la Vergüenza" (mencionada en la publicación mencionada recientemente) las escuché de boca de mi abuela materna (que vivía a unos 150 m de la casa de mis padres), y yo también temía que un día, el mundo se volvería completamente desvergonzado, como me contó mi abuela en aquellos años 1960-1970, y como ahora (en 2025) encuentro en esta hermosa historia contada al mundo a través de Facebook por uno de mis actuales vecinos. Me hubiera gustado poder congelar el tiempo en esa época... para mí, llena de inocencia y no más amplia que una pequeña parte de mi pueblo natal, pero el reloj ha seguíado corriendo, mi horizonte se me amplio... voluntariamente/involuntariamente... tanto literal como figurativamente, y no hay forma de ignorarlo, por mucho que yo, o cualquier otra persona, lo quisiéramos.
La publicación de mi vecino me despertó la curiosidad por ver más información sobre el concepto "Daucus carota" (del que oía hablar por primera vez).
Como entusiasta de las enciclopedias, que con el tiempo se convirtió en un entusiasta de las enciclopedias en línea, descubrí mediante una búsqueda en Google que, en la "biblioteca pública en línea" más grande y accesible del mundo, este "libro" en línea que trata el tema del "Daucus" tiene versiones en 52 idiomas, pero no en rumano. Las obstrucciones a las que he estado sometido desde 2017 y hasta ahora (en 2025) me han convencido de que en Wikipedia (en general), pero especialmente en la Wikipedia en rumano, soy una persona non grata. Por lo tanto, en lugar de seguir el camino habitual y directo de compartir con mis compatriotas wikiinformaciónes sobre el tema "Daucus" directamente a través de Wikipedia, me veo obligado a seguir primero este indirecto y costoso camino: procesar los datos contenidos en la versión que entiendo, de las 52 versiones lingüísticas existentes, la versión en español, aquí... en este "borrador", dentro de mis sitios web, y solo entonces (si mientras tanto no va a crear la respetiva version, alguna otra persona), cuando el tiempo me lo permita, comenzar a procesar este paquete de información, directamente dentro del proyecto Wikipedia.
Por ahora, el procesamiento de estos datos está abierto aquí, y quien quiera puede seguir su evolución.
¡Vamos al lio!
00:46 4 dic 2024 AbeCK discusión contribs. m 8328 bytes +32
Anghel Ricardo está en Lipanesti.
Floarea rușinii — între legendă, biologie și enigmele lumii moderne
În multe sate din România, femeile bătrâne vorbeau odinioară despre o floare ciudată, cu o inflorescență albă, dar cu un punct roșu-închis în mijloc. O numeau „floarea rușinii”.
Spuneau că, atunci când pata aceea se va albi și ea, „nu va mai fi rușine pe lume și se va sfârși totul”.
Pe atunci părea o vorbă de basm, o metaforă a vremurilor tulburi.
Dar anii au trecut, iar floarea, observată cu atenție, chiar s-a schimbat.
Astăzi, în multe poieni și margini de drum, floarea morcovului sălbatic — Daucus carota — înflorește complet albă.
Punctul roșu sau negru din centru, odinioară distinct și misterios, abia se mai vede.
E o transformare vizibilă în doar câteva decenii, suficient de rapidă încât să-i tulbure pe cei care au privit-o toată viața.
Un mister simplu sau o poveste mai profundă?
Biologii oferă o explicație limpede: floarea centrală colorată era o adaptare pentru a atrage insecte polenizatoare.
Contrastele puternice — alb și roșu-închis — imitau vizual o insectă moartă, iar muștele veneau curioase, ajutând la polenizare.
Dar, odată cu scăderea insectelor și schimbarea mediului, avantajul acestei trăsături a dispărut.
Așa se face că varianta complet albă a devenit dominantă.
Schimbarea temperaturilor, acidifierea solului, pesticidele, toate au accelerat procesul.
O floare anuală are o generație pe an, așa că patruzeci de ani înseamnă patruzeci de generații — destul ca selecția naturală să își facă simțită forța.
Știința are, așadar, o explicație coerentă și verificabilă.
Dar totuși, ceva rămâne nelămurit:
de ce această transformare s-a produs aproape simultan în regiuni atât de diferite, și cum se face că legenda exista dinainte, ca o prevestire?
O legendă care a știut mai mult decât părea
Cuvintele bătrânelor nu vorbeau despre biologie, ci despre moralitate.
Floarea „avea rușine” cât timp purta în mijloc un semn roșu — o inimă vie, o picătură de sânge.
Când pata ar fi dispărut, spuneau ele, lumea și-ar fi pierdut rușinea, adică echilibrul moral.
E uimitor că această imagine poetică s-a materializat în realitate.
Predicția nu era o superstiție arbitrară, ci o intuiție a legăturii profunde dintre om și natură.
Femeile acelea nu știau de ADN, dar simțeau că lumea vegetală și cea umană respiră același aer moral.
Ipoteze speculative: programare sau sincronizare?
Unii observatori contemporani au mers mai departe, întrebându-se dacă o asemenea schimbare radicală nu ar putea fi „programată” în structura plantei, de entități superevoluate sau de o inteligență naturală superioară.
Într-un astfel de scenariu, floarea ar acționa ca un indicator biologic al stării civilizației umane: când omul își pierde armonia, natura i-o arată în oglindă.
Deocamdată, știința nu oferă nicio dovadă în acest sens.
Genomul morcovului sălbatic, complet secvențiat în 2016, nu conține anomalii sau urme de intervenție artificială.
Dar, ca ipoteză filozofică, ideea are un farmec aparte: ar fi o dovadă că lumea vie reacționează, subtil, la starea morală și energetică a omenirii.
Două feluri de adevăr:
Poate că în realitate ambele explicații coexistă:
una biologică, ce descrie mecanismele naturale, și una simbolică, ce exprimă sensul interior al aceluiași fenomen.
Floarea rușinii, cu inima ei care a devenit albă, e un semn dublu — al transformării naturale și al amneziei morale.
Pe măsură ce lumea modernă își pierde diversitatea, și natura pare să își piardă culorile.
Iar faptul că o legendă veche a putut anticipa o schimbare biologică reală rămâne unul dintre cele mai stranii și poetice paradoxuri ale lumii contemporane.
Page updated
Google Sites
Report abuse