Donați 3,5% din impozitul pe venituri sau pensii (bani care altfel nu rămân la Dvs.) pentru România natura. Uite cum:

Peșteri în Munții Parâng

Peștera RB1 din Valea Găuri

Descoperită și explorată pe 6 septembrie 1991. Schiță realizată de Ică Giurgiu (imaginea 2). 38,7 metri dezvoltare, 9 (-7 / +2) m denivelare. Situată în malul stâng al unei văi de obicei seacă vara, la 2010 metri altitudine, în calcare, dezvoltată prin eroziune. Intrarea vestică este marcată cu RB1. Intrarea GH, de cotă zero, este aval de o săritoare cascadă de 5 metri. (vezi și imaginea 1)

Peștera RB2 din Valea Găuri

Descoperită, prin decolmatare și derocare, în septembrie 1991. Schiță realizată de Ică Giurgiu (imaginea 3). 16 metri dezvoltare, 5 (-2/ +3) metri denivelare. Situată în ponorul activ cel mai amonte din Valea Găuri, la 2050 metri altitudine. Marcată cu RB2. Deasupra cavității se află o dolină cantonată pe șisturi. (vezi și imaginea 1)

Peștera RB3 din Muntele Slivei

Cavitate de tracțiune gravitațională, dezvoltată în șisturi, situată la 2400 m altitudine (imagini 4, 5). După ce coborâm de pe Vf. Parângul Mare (2519 m) spre Vf. Cârja, pe traseul de creastă, imediat după ramificarea potecii spre Muntele Slivei, la baza unui mic abrupt găsim puțul de intrare (1 m) în Peștera RB3. De la această intrare, pe o busolă cu 360 diviziuni, capul nord al acului magnetic se oprește la poziția 60 dacă îl îndreptăm spre Vf. Cârja. La baza lui P1, podeaua galeriei este acoperită cu gheață. Peștera are 11,2 metri lungime și -3 metri denivelare. Schiță realizată de Ică Giurgiu.

Peștera RB4 din Muntele Slivei

Este situată pe partea vestică a crestei dintre Vârfurile Parâng și Cârja (imagini 4 și 6), la 5 metri mai jos de poteca turistică. Cavitate de tracțiune gravitațională, în șisturi. 13 metri lungime, -5 metri denivelare, 2370 metri altitudine; schiță realizată de Ică Giurgiu. Gheață pe talpa sălii centrale. Ținând seamă de cât de repede au fost identificate Peșterile RB3 și RB4 și de condițiile propice pentru a exista și alte asemenea goluri, Creasta Parângului prezintă un element de interes în plus.

Marele abri din Muntele Ghereșu

De pe Vf. Coasta lui Rus (2301 m), dincolo de Valea Ghereșului, în versantul ei stâng geografic, la baza unui perete din malul stâng al unui afluent de stânga al Ghereșului, se vede o mare deschidere de peșteră.Ea este situată la 1530 metri altitudine și a fost marcată cu RB. Urzici de-a lungul întregii intrări. La 100 metri amonte de această mare deschidere se află patru abriuri mici, pe același nivel cu Marele abri (unul jos și trei deasupra lui). 14 metri este lățimea deschiderii, 4 metri înălțimea ei maximă și tot 14 metri profunzimea sălii de la intrare. Stratele sunt decimetrice și tot planșeul este acoperit cu plăcuțe și bolovani desprinși din tavan. Schiță realizată de Ică Giurgiu.

Bibliografie

Ică Giurgiu - Peșterile din România de la peste 2000 m altitudine

Ică Giurgiu - Peșterile de la mare altitudine din Munții Parâng

Silvia Iancu - Masivul Parâng, studiu geomorfologic (autoreferat la teza de doctorat) - Facultatea de Geografie, Cluj, 1970

Nae Popescu - Parâng - colecția Munții Noștri, nr. 3, Editura pentru Turism, București, 1974