Carstul din arealul Prislop - Coți, Peștera Caprelor negre (sub Chica Pietrelor), în Munții Făgăraș / Făgărașului
Urcând dinspre Șaua Prislop trecem întâi printr-o zonă cu lapiezuri dezvoltate pe calcare cristaline, apoi - intrați în golul alpin - constatăm prezența unui câmp de doline. Cele mai importante două doline sunt situate una lângă alta, la aproximativ 1625 metri altitudine, părând atunci când ne apropiem de ele că ar fi guri de aven. Dolina mare (imaginea 2, harta 3) are axele de 10 x 20 metri și adâncimea de 8 metri. În peretele ei sudic stratele de calcar masiv apar dezgolite; la baza lor funcționează un ponor temporar. Acest perete sudic poate fi considerat ca aparținând unei trepte antitetice.
2
De la cele două doline traversăm, spre nord-vest, câteva obârșii de vale de-a lungul cărora observăm succesiuni de sectoare seci și active. Spre sud-vest, la aproximativ 200 metri altitudine mai jos de noi, se vede cum valea se transformă în cheie (imaginea 4).
3
4
5 De la est de Şaua Prislop, de pe drumul care suie aici de la talvegul Văii Coţilor, vedem creasta principală a masivului. Spre ea putem urca pe direcţia (fără potecă) care ni se pare mai la îndemână. Foto: Ică Giurgiu.
Datele de mai sus au fost culese cu ocazia explorării din 3-10 septembrie 1984 (Ică Giurgiu, Cornelia Radu). În 4 septembrie 1987 a fost continuată observarea bazinului superior al Văii Curpănului (Ică Giurgiu, Gabriel Silvășanu); exocarst notat: văi cu porțiuni active sau seci, ponoare, chei, pereți, lapiezuri. Vezi mai multă informație la https://sites.google.com/site/romanianatura58/home/carpatii-meridionali/fagarasului/carst-in-muntii-fagarasului-74-de-pesteri-si-una-periculoasa-zeci-de-recorduri-nationale.
Peștera Caprelor negre
A fost descoperită și cartată la 20 august 1985, de Teo Schuller și Mihai Ducea. 38,5 metri dezvoltare (harta 6), denivelare +16 metri, extensie 15,8 metri, indice de ramificare 2,43.
Din Chica Pietrelor se coboară pe firul cel mai vestic al Văii Curpănului (Izvorul Corbilor), aproximativ 300 metri diferență de nivel, dispuși pe 1,5 kilometri lungime. Valea este presărată cu cascade. Deodată, pereții se apropie și apa cade pe un prag de aproximativ 25 de metri. În versantul stâng geographic se înalță Stânca Breca. De la baza sa se observă, la 50 metri altitudine relativă, intrarea în peșteră. Deschiderea este aproape invizibilă de pe versantul opus. La ea se ajunge pe niște umeri înierbați, înclinați la 75 grade, sub care se lasă pereți verticali. Este esențial pentru a ajunge în siguranță la gura peșterii ca iarba să nu fie umedă.
Cavitate de tracțiune tectonică, dezvoltată în calcare cristaline. După sala de intrare, de dimensiuni destul de mari, urmează trei diverticule aflate la nivele diferite, toate colmatate cu bolovani. Pe cel mai de sus se găsesc scurgeri parietale și mici stalactite. În peșteră se adăpostesc capre negre.
Continuarea informațiilor despre acest perimetru carstic se află la https://sites.google.com/site/speologieracovitabucuresti2/home/carpatii-meridionali/fagarasului/pestera-din-valea-cotilor-in-calcare-cristaline-408-5-metri-lungime-cu-ceramica-din-perioada-feudala-spre-sud-fata-de-saua-apa-cumpanita-in-muntii-fagarasului, https://sites.google.com/site/romanianatura58/home/carpatii-meridionali/fagarasului/carst-in-muntii-fagarasului-74-de-pesteri-si-una-periculoasa-zeci-de-recorduri-nationale și https://sites.google.com/site/romanianatura1/home/relief-romania-muntii-carpati/carpatii-meridionali-harti-marcaje-pesteri/fagarasului.