Embedded Files
Donați 3,5% din impozitul pe venituri sau pensii (bani care altfel nu rămân la Dvs.) pentru România natura. Uite cum:
Vasile Bouaru (Rădăuţi)
La 24 km de oraşul Câmpulung înspre Târgovişte, pe drumul 72A, pe Valea Dâmboviţei, se află satul Cetăţeni. În aceste locuri, Râul Dâmboviţa trece printr-o zonă destul de strâmtă printre pantele mari ale dealurilor din jur. Stâncăriile care apar conferă peisajului o notă aparte.
Pornim din Cetăţeni în amonte, pe drumul 72A. Parcurgem aproape 3 km până în zona numită Valea Cetăţuia (vezi harta integrală a Munților Leaota la https://sites.google.com/site/romanianatura49/home/carpatii-meridionali/leaota/trasee-in-muntii-leaota-harta ). Admirăm stâncile de pe ambii versanţi, cu forme interesante (foto 1). Dâmboviţa curge liniştit într-un peisaj superb (foto 2).
1
2
După parcurgerea celor 3 km zărim pe partea dreaptă cum ne deplasăm, pe versantul stâng geografic al Dâmboviţei, în vârful unor stânci, ţinta călătoriei noastre, schitul Cetăţeni (foto 3), cunoscut şi sub numele de schitul Cetăţuia lui Negru Vodă deoarece, potrivit tradiţiei, acolo a stat în vremuri de restrişte domnitorul Negru Vodă. Însă originile aşezării rupestre se duc mult înapoi in timp, încă de pe vremea ocupaţiei romane.
3
3a
Înainte de a ajunge la poteca de acces spre schitul din vârful stâncilor, privirea este atrasă de câteva stânci uriaşe aflate pe partea stângă cum ne deplasăm (foto 4), Colţii Doamnei. Se spune că în urma unei bătălii cu otomanii, Negru Vodă a câştigat. Caii săi erau mai deschişi la culoare decât cei ai duşmanilor dar, pe câmpul de luptă aceştia s-au murdărit cu noroi. Negru Vodă a trimis un sol, călare, să anunţe victoria. Doamna lui Negru Vodă se afla la acele stânci şi a văzut în depărtare cum se apropie un oştean călare dar, văzând culoarea calului a crezut că domnitorul a fost ucis în bătălie. De aceea s-a aruncat de pe acele stânci.
4
Trecem pe lângă capătul unui drum forestier care se desprinde din drumul principal pe care suntem, pe partea dreaptă cum ne deplasăm şi duce spre Valea Chiliilor; după 800 m ajungem şi în dreptul construcţiei din imaginea 5 unde se află un indicator spre schit (foto 6). Traversăm Râul Dâmboviţa zărind imense stânci printre care ne vom strecura în urcuş (foto 7). Râul arată ca în imaginea 8 în acest sector.
Urcăm pe o potecă care aduce aminte de vremuri îndepărtate (foto 9). Stâncile pe lângă care trecem au forme interesante (foto 10). Găsim nişte trepte săpate în piatră (foto 11) dar acum poteca urcă pe lângă ele (foto 12).
5
6
7
8
9
10
11
13
12
14
Pădurea în care intrăm este destul de deasă şi plină de stânci, unele cu mulţi licheni sau muşchi (foto 13). Suim în serpentine destul de strânse. Mai sus apar stânci în care se vede eroziunea, unele aducând cu Babele din Bucegi însă ca dimensiuni sunt mult mai mari (foto 14).
Ceva mai sus găsim un loc de popas, amenajat ca lăcaş de cult; băncuţa din faţă ne îmbie la popas (foto 15). Imediat mai sus apare o bifurcaţie. Poteca principală este cea care se abate spre stânga în urcuş. Am mers mai întâi pe poteca din dreapta, care conduce în 100 m la stâncile Gura leului (foto 16) iar ceva mai încolo, într-un perete, se zăreşte gura unei peşteri amenajată ca chilie rupestră încă de acum 400 de ani. Nu se poate ajunge acolo decât cu echipament de alpinism (foto 17). În locul de unde admirăm această peşteră este un minunat punct de belvedere spre Valea Chiliilor. Trebuie să fim atenţi să nu ne apropiem prea mult de marginea abruptului stâncos.
15
16
17
Revenim la poteca principală și urcăm mai departe. Zărim mai sus un imens pilon stâncos, pe partea stângă cum urcăm (foto 18) şi imediat după el două stânci aşezate parcă una peste alta (foto 19). Pe cea de sus este prinsă o placă din marmură care aminteşte de trecerea pe aici a altui mare voievod, Mihai Viteazul. Urcăm mai departe şi întâlnim câteva trepte foarte vechi (foto 20). Ajungem în vecinătatea schitului. Din vale şi până aici facem o oră. Prima dată vedem Peştera Moşului (foto 21). Legendele spun că aici a trăit Zamolxe, marele zeu dac… Interiorul, acum protejat de un zid, este interesant, cu multe inscripţii vechi, printre care o cruce templieră (foto 22).
18
19
20
21
22
Cercetăm cu atenţie această peşteră apoi ne deplasăm în spatele ei. Acolo vom ajunge prima dată în partea superioară a unei imense stânci de unde avem vizibilitate spre locul pe unde am urcat aici dar şi spre Valea Dâmboviţei, către amonte (foto 23). În partea dreaptă a fotografiei 23, în ultimul plan, se zăreşte cariera Mateiaş (uite peșterile de acolo ) iar în nori sunt Munţii Iezer.
23
24
Un indicator (foto 24) ne conduce în câteva zeci de metri spre o interesantă inscripţie în piatră, Cavalerul Trac (foto 25). Se observă destul de bine conturul unui om pe un cal. Omul ţine în mână ceva care seamănă a fi lance sau suliţă. La baza Cavalerului Trac au fost găsite câteva oseminte îngropate din vremuri străvechi.
25
26
Revenim în curtea schitului unde vom intra în biserica rupestră nu înainte de a admira în exterior (foto 26 şi 27). Interiorul este amenajat ca lăcaş de cult şi a fost pictat în mai multe rânduri. Biserica a fost săpată în stâncă. Are lungime de aproape 12 m, lăţime de 4 şi înălţime de 3. Iată un fragment dintr-o veche pictură (foto 28).
27
28
Ieşim la lumină şi ne deplasăm pe lângă biserica actuală, prin spatele ei, spre alte stânci unde este aşezată o imensă cruce. Aproape de ea zărim câteva inscripţii pe stâncile din jur. Ceva deosebit ne atrage atenţia: două rânduri de urme de paşi impregnate în piatră (foto 29). Legenda spune că sunt urmele lui Negru Vodă…
29
Din vârful alăturat urmelor privim Valea Dâmboviţei spre aval (foto 30), de asemenea spre Valea Chiliilor (foto 31), apoi Valea Dâmboviţei spre amonte (foto 32).
30
31
32
Peisaj uimitor. După ce admirăm totul, pe îndelete, coborâm pe aceeaşi potecă pe care am urcat.
Page updated
Google Sites
Report abuse