DIRECTIVA 2012/27/UE - partea IV

Mesaj publicitar : Inginer autorizat ca Auditor energetic , întocmesc Certificat Energetic în judeţul Cluj - tel 0724330715.

Pret convenabil pentru Certificat energetic. (Click Aici)

Acest document reprezintă un instrument de documentare, iar instituţiile si site-ul care le afiseaza nu îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul său.

ANEXA VII

Cerințe minime pentru facturare și informațiile privind facturarea pe baza consumului real

1. Cerințe minime pentru facturare

1.1. Facturarea pe baza consumului real

Pentru a permite consumatorilor finali să-și regleze propriul consum de energie, facturarea ar trebui să fie efectuată pe baza consumului real, cel puțin o dată pe an, iar informațiile privind facturarea ar trebui puse la dispoziție cel puțin trimestrial, la cerere sau în cazul în care consumatorii au optat pentru factura electronică, sau de două ori pe an în celelalte cazuri. Gazul folosit doar pentru gătit poate fi scutit de la aplicarea prezentei cerințe.

1.2. Informații minime incluse în factură

Statele membre se asigură, după caz, că următoarele informații sunt puse la dispoziția consumatorilor finali, într-o formă clară și ușor de înțeles, prin intermediul facturilor, contractelor, tranzacțiilor și chitanțelor emise în stațiile de distribuție:

(a) prețurile reale actuale și consumul real de energie;

(b) comparații între consumul actual de energie al consumatorului final și consumul corespunzător aceleiași perioade a anului anterior, preferabil sub formă grafică;

(c) informații de contact pentru organizațiile consumatorilor finali, agențiile pentru energie sau organisme similare, inclusiv adrese de site-uri internet de unde se pot obține informații privind măsurile disponibile de îmbunătățire a eficienței energetice, profiluri comparative ale utilizatorilor finali și specificații tehnice obiective privind echipamentele energetice.

În plus, ori de câte ori este posibil și util, statele membre se asigură că sunt puse la dispoziția consumatorilor finali comparații cu un utilizator final mediu de energie normalizat sau etalonat, din aceeași categorie de consum, într-o formă clară și ușor de înțeles, prin intermediul sau semnalate în cadrul facturilor, contractelor, tranzacțiilor și chitanțelor emise în stațiile de distribuție.

1.3. Consiliere cu privire la eficiența energetică în cadrul facturilor și alte forme de retransmitere a informațiilor către consumatorii finali

În momentul trimiterii contractelor și a modificărilor aduse acestora, precum și în facturile trimise consumatorilor sau prin intermediul site-urilor internet care se adreseazăconsumatorilor individuali, distribuitorii de energie, operatorii de sisteme de distribuție și furnizorii de energie informează clienții, într-o manieră cât mai clară și ușor de înțeles, cu privire la datele de contact privind centrele independente de consiliere a consumatorilor, agențiile energetice sau alte instituții similare, inclusiv adresele de internet ale acestora, unde consumatorii pot obține consiliere cu privire la măsurile disponibile în materie de eficiență energetică, profilurile de referință privind consumul individual de energie și alte specificații tehnice ale aparatelor energetice care pot contribui la reducerea consumului energetic al aparatelor.RO 14.11.2012 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 315/39

ANEXA VIII

Potențialul eficienței energetice în ceea ce privește serviciile de încălzire și răcire

1. Evaluarea cuprinzătoare a potențialelor naționale de încălzire și răcire menționate la articolul 14 alineatul (1) include:

(a) o descriere a cererii de încălzire și răcire;

(b) o prognoză privind modul în care această cerere se va modifica în următorii 10 ani, luându-se în considerare în special evoluția cererii de încălzire și răcire a clădirilor și diferitele sectoare industriale;

(c) o hartă a teritoriului național, în care sunt identificate, protejând totodată informațiile comerciale sensibile:

(i) punctele cu cerere de încălzire și răcire, inclusiv:

— municipalitățile și conurbațiile cu un raport al suprafețelor de cel puțin 0,3; și

— zonele industriale cu un consum anual total pentru încălzire și răcire de peste 20 GWh;

(ii) infrastructura existentă și planificată de termoficare și răcire centralizată;

(iii) punctele potențiale cu surse de încălzire și răcire, inclusiv:

— instalațiile de producere a energiei electrice cu o producție energetică anuală totală de peste 20 GWh;

— instalațiile de incinerare a deșeurilor; și

— instalațiile de cogenerare existente și planificate, care utilizează tehnologiile menționate în anexa I partea II, și instalațiile de termoficare;

(d) identificarea cererii de încălzire și răcire care poate fi satisfăcută prin cogenerare de înaltă eficiență, inclusiv prin microcogenerare rezidențială, și prin intermediul rețelei de termoficare și răcire centralizată;

(e) identificarea potențialului de cogenerare suplimentară de înaltă eficiență, inclusiv în urma reabilitării instalațiilor industriale și de producere existente și a construirii de noi astfel de instalații sau a altor facilități care produc căldură reziduală;

(f) identificarea potențialului de eficiență energetică al infrastructurii de termoficare și răcire centralizată;

(g) strategii, politici și măsuri care ar putea să fie adoptate până în 2020 și 2030 cu scopul de a se realiza potențialul menționat la litera (e) și de a se îndeplini cererea de la litera (d), inclusiv, după caz, propuneri pentru:

(i) creșterea ponderii cogenerării în ceea ce privește sistemele de încălzire și răcire și producția de energie electrică;

(ii) dezvoltarea infrastructurii de termoficare și răcire centralizată eficientă pentru a se permite dezvoltarea cogenerării de înaltă eficiență și utilizarea serviciilor de încălzire și răcire rezultate din căldura reziduală și sursele regenerabile de energie;

(iii) încurajarea noilor instalații termoelectrice și a instalațiilor industriale care produc căldură reziduală să fie amplasate în situri unde se recuperează cantitatea maximă de căldură reziduală disponibilă pentru a se îndeplini cererea existentă sau preconizată de încălzire și răcire;RO L 315/40 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 14.11.2012

(iv) încurajarea noilor zone rezidențiale sau a noilor instalații industriale care consumă căldură în cadrul proceselor de producție să fie amplasate acolo unde este disponibilăcăldură reziduală, astfel cum prevede evaluarea cuprinzătoare, să poată contribui la realizarea cererii de încălzire și răcire. Aceasta ar putea include propuneri care sprijinăconcentrarea unui număr de instalații individuale în același amplasament în vederea asigurării unei corespondențe optime între cererea și oferta de servicii de încălzire și răcire;

(v) încurajarea instalațiilor termoelectrice, instalațiilor industriale care produc căldură reziduală, instalațiilor de incinerare a deșeurilor și a altor instalații de transformare a deșeurilor în energie să fie conectate la rețeaua locală de termoficare sau răcire centralizată;

(vi) încurajarea zonelor rezidențiale și instalațiilor industriale care consumă căldură în procesele de producție să fie conectate la rețeaua locală de termoficare sau răcire centralizată;

(h) ponderea cogenerării de înaltă eficiență și a potențialului stabilit, precum și a progresului înregistrat în temeiul Directivei 2004/8/CE;

(i) o estimare a energiei primare care urmează să fie economisită;

(j) o estimare a măsurilor de susținere publică pentru serviciile de încălzire și răcire, dacă acestea există, cu menționarea bugetului anual și identificarea potențialului element de sprijin. Aceasta nu aduce atingere unei notificări separate a sistemelor de sprijin public pentru evaluarea ajutoarelor de stat.

2. În mod corespunzător, evaluarea cuprinzătoare poate fi alcătuită dintr-un ansamblu de planuri și strategii regionale sau locale.RO 14.11.2012 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 315/41

ANEXA IX

ANALIZA COSTURI-BENEFICII

Partea 1

Principiile generale ale analizei costuri-beneficii

Obiectivul pregătirii analizelor costuri-beneficii – în raport cu măsurile de promovare a eficienței energetice în ceea ce privește serviciile de încălzire și răcire prevăzute la articolul 14 alineatul (3) – este de a oferi un temei decizional pentru prioritizarea calificată a resurselor limitate la nivelul societății.

Analiza costuri-beneficii poate acoperi o evaluare a unui proiect sau evaluarea unui grup de proiecte pentru o evaluare locală, regională sau națională mai largă în scopul stabilirii opțiunii de încălzire sau răcire celei mai eficiente din punct de vedere al costurilor și benefice pentru o zonă geografică dată, în scopul planificării energiei termice.

Analizele costuri-beneficii în temeiul articolului 14 alineatul (3) includ o analiză economică acoperind factori socioeconomici și de mediu.

Analizele costuri-beneficii includ următoarele etape și considerente:

(a) Instituirea unei limite de sistem și a unei limite geografice

Sfera analizelor costuri-beneficii respective determină sistemul energetic relevant. Limita geografică acoperă o zonă geografică corespunzătoare bine definită, de exemplu, o regiune dată sau o zonă metropolitană, pentru a evita selectarea unor soluții care să nu fie optime, pe baza examinării fiecărui proiect în parte.

(b) Abordarea integrată pentru opțiunile de cerere și ofertă

Analiza costuri-beneficii ține seama de toate resursele de aprovizionare relevante din sistem și de limita geografică, folosind datele disponibile, inclusiv căldura rezidualădin producerea energiei electrice și instalații industriale și energia din surse regenerabile, și de caracteristicile și tendințele cererii de încălzire și răcire.

(c) Constituirea unui scenariu de referință

Scopul scenariului de referință este de a servi drept punct de referință față de care sunt evaluate scenariile alternative.

(d) Identificarea scenariilor alternative

Toate alternativele relevante pentru scenariul de referință sunt luate în considerare. Scenariile care nu sunt fezabile din motive tehnice, financiare, de reglementare naționalăsau din cauza constrângerilor de timp pot fi excluse într-o etapă timpurie a analizei costuri-beneficii în cazul în care acest lucru se justifică pe baza unor considerente documentate cu grijă, explicit și temeinic.

Numai opțiunile de cogenerare de înaltă eficiență, de termoficare și răcire centralizată eficientă sau de furnizare de încălzire și de răcire individuală eficientă ar trebui luate în considerare în analiza costuri-beneficii ca scenarii alternative față de scenariul de referință.

(e) Metoda de calcul al surplusului de costuri-beneficii

(i) Costurile și beneficiile totale pe termen lung ale opțiunilor privind furnizarea de încălzire sau răcire sunt evaluate și comparate.

(ii) Criteriul de evaluare este criteriul valorii nete actualizate (VNA).

(iii) Orizontul de timp este ales în așa fel încât să fie incluse toate costurile și beneficiile relevante ale scenariilor. De exemplu, un orizont de timp adecvat ar putea fi de 25 de ani pentru o centrală electrică pe bază de gaz, de 30 de ani pentru un sistem de termoficare sau de 20 de ani pentru echipamentele de încălzire de tipul cazanelor.

(f) Calculul și prognoza prețurilor și alte ipoteze pentru analiza economică

(i) Statele membre formulează ipoteze, în scopul analizelor costuri-beneficii, cu privire la prețurile factorilor majori de intrare și de ieșire și rata de actualizare.RO L 315/42 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 14.11.2012

(ii) Rata de actualizare utilizată în analiza economică pentru calculul valorii nete actualizate se alege în conformitate cu orientările europene sau naționale ( 1 ).

(iii) Statele membre folosesc prognozele naționale, europene sau internaționale pentru evoluția prețurilor la energie dacă acestea corespund contextului național și/sau regional/local propriu.

(iv) Prețurile utilizate în analiza economică reflectă costurile și beneficiile socioeconomice reale și ar trebui să includă costurile externe, cum ar fi efectele de mediu și cele asupra sănătății, în măsura posibilului, de exemplu atunci când există un preț de piață sau când este deja inclus în reglementările europene sau naționale.

(g) Analiza economică: inventarul efectelor

Analizele economice iau în considerare toate efectele economice relevante.

În scenariile analizate, statele membre pot evalua și lua în considerare, în procesul decizional, economiile de energie și de costuri generate de flexibilitatea sporită a furnizării energiei și de o funcționare mai aproape de optim a rețelelor electrice, inclusiv costurile evitate și economiile evitate prin reducerea investiției în infrastructură.

Costurile și beneficiile luate în considerare includ cel puțin următoarele:

(i) Beneficiile

— Valoarea producției livrate consumatorului (energie termică și electrică)

— Beneficii externe, cum ar fi beneficii de mediu și de sănătate, în măsura posibilului

(ii) Costuri

— Costurile de capital ale centralelor și echipamentelor

— Costurile de capital ale rețelelor asociate de energie

— Costuri de operare variabile și fixe

— Costuri de energie

— Costuri de mediu și de sănătate, în măsura posibilului

(h) Analiza sensibilității

Analiza sensibilității este inclusă pentru a evalua costurile și beneficiile unui proiect sau grup de proiecte pe baza unor prețuri diferite la energie, rate de actualizare și a altor factori variabili cu impact semnificativ asupra rezultatului calculelor.

Statele membre desemnează autoritățile competente responsabile de desfășurarea analizelor costuri-beneficii în temeiul articolului 14. Statele membre pot solicita autorităților locale, regionale și naționale competente sau operatorilor instalațiilor individuale să realizeze analiza economică și financiară. Acestea furnizează metodologiile detaliate și ipotezele în conformitate cu prezenta anexă și stabilesc și fac publice procedurile pentru analiza economică.

Partea 2

Principii în sensul articolului 14 alineatele (5) și (7)

Analizele costuri-beneficii oferă informații în scopul realizării măsurilor menționate la articolul 14 alineatele (5) și (7):

În cazul în care se planifică o instalație care produce exclusiv energie electrică sau o instalație fără recuperator de căldură, se realizează o comparație între instalațiile planificate sau reabilitarea planificată și o instalație echivalentă care produce aceeași cantitate de energie electrică sau de căldură de proces, dar care recuperează căldura reziduală și care furnizează căldură prin cogenerare de înaltă eficiență și/sau rețele de termoficare și răcire centralizată.

În cadrul unei limite geografice date, evaluarea ia în considerare instalația planificată, precum și eventualele puncte cu cerere de energie termică existente sau potențiale corespunzătoare care ar putea fi alimentate prin aceasta, ținând seama de posibilitățile raționale (de exemplu fezabilitatea tehnică și distanța).RO 14.11.2012 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 315/43

( 1 ) Rata națională de actualizare aleasă în scopul analizei economice ar trebui să țină seama de datele furnizate de Banca Centrală Europeană.

Limita de sistem se stabilește astfel încât să includă instalația planificată și sarcinile termice, cum ar fi clădirea/clădirile și procesul industrial. În cadrul acestei limite de sistem, costul total de furnizare a căldurii și energiei se determină pentru ambele cazuri și apoi se compară.

Sarcinile termice includ sarcinile termice existente, precum o instalație industrială sau un sistem de termoficare și, de asemenea, în zonele urbane, sarcina termică și costurile care ar exista dacă unui grup de clădiri sau unei părți a unui oraș i s-ar furniza și/sau ar fi conectată la o nouă rețea de termoficare.

Analiza costuri-beneficii se bazează pe o descriere a instalației planificate și a instalației/instalațiilor de comparație, cu referire la capacitatea electrică și termică, după caz, tipul de combustibil, utilizarea planificată și numărul de ore de operare anuale planificate, amplasarea și cererea de energie electrică și termică.

În scopul comparației, sunt luate în considerare cererea de energie termică și tipurile de încălzire și răcire utilizate de punctele cu cerere de energie termică din vecinătate. Comparația acoperă costurile aferente infrastructurii pentru instalația planificată și pentru cea cu care se face comparația.

Analizele costuri-beneficii în scopul articolului 14 alineatul (5) includ o analiză economică, care vizează o analiză financiară, care reflectă tranzacțiile reale de fluxuri de lichidități din investiția în instalații individuale și din funcționarea acestora.

Proiectele cu rezultate pozitive în ceea ce privește costurile și beneficiile sunt acelea în care suma beneficiilor actualizate în cadrul analizei economice și financiare depășește suma costurilor actualizate (surplus costuri-beneficii).

Statele membre stabilesc principii directoare privind metodologia, ipotezele și orizontul de timp pentru analiza economică.

Statele membre pot solicita întreprinderilor responsabile de funcționarea instalațiilor de producere a energiei electrice și termice, întreprinderilor industriale, operatorilor rețelelor de termoficare și răcire centralizată sau altor părți influențate de limita de sistem definită și de limita geografică, să contribuie cu date pentru utilizarea în evaluarea costurilor și beneficiilor unei instalații individuale.RO L 315/44 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 14.11.2012

ANEXA X

Garanția de origine privind energia electrică produsă prin cogenerare de înaltă eficiență

(a) Statele membre adoptă măsuri pentru a se asigura că:

(i) garanția de origine a energiei electrice produsă prin cogenerare de înaltă eficiență:

— permite producătorilor să demonstreze că energia electrică pe care o vând este produsă prin cogenerare de înaltă eficiență și este emisă în acest scop ca răspuns la o solicitare din partea producătorului;

— este corectă, fiabilă și rezistentă la contrafacere;

— este emisă, transferată și anulată electronic;

(ii) o unitate de energie produsă prin cogenerare de înaltă eficiență este luată în considerare o singură dată.

(b) Garanția de origine menționată la articolul 14 alineatul (10) trebuie să conțină cel puțin următoarele informații:

(i) identitatea, amplasarea, tipul și capacitatea (termică și electrică) a instalației unde a fost produsă energia în cauză;

(ii) data și locul producției;

(iii) puterea calorifică inferioară a sursei de combustibil din care a fost produsă energia electrică;

(iv) cantitatea de energie termică produsă împreună cu energia electrică și utilizarea acesteia;

(v) cantitatea de energie electrică produsă prin cogenerare de înaltă eficiență, în conformitate cu anexa II, pe care o reprezintă garanția;

(vi) economiile de energie primară calculate în conformitate cu anexa II pe baza valorilor de referință armonizate ale eficienței menționate la anexa II litera (f);

(vii) eficiența nominală de producere a energiei electrice și termice a instalației;

(viii) dacă și în ce măsură instalația a beneficiat de sprijin pentru investiții;

(ix) dacă și în ce măsură unitatea de energie a beneficiat în orice alt mod de o schemă națională de sprijin și tipul schemei de sprijin;

(x) data la care instalația a fost pusă în funcțiune; și

(xi) data și țara emiterii și un număr de identificare unic.

Garanția de origine trebuie să aibă dimensiunea standard de 1 MWh. Aceasta face referire la producția brută de energie electrică măsurată la limita stației și exportată către rețea.RO 14.11.2012 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 315/45

ANEXA XI

Criterii de eficiență energetică pentru reglementarea rețelelor energetice și pentru tarifele de rețea electrică

1. Tarifele de rețea trebuie să reflecte costurile economiilor de costuri în rețele rezultate în urma măsurilor de gestionare a cererii și a răspunsului la cerere, precum și a producerii distribuite, inclusiv economiile rezultate în urma scăderii prețurilor de livrare sau a investițiilor în rețea și a unei exploatări mai eficiente a rețelei.

2. Reglementările privind rețelele și tarifele nu împiedică operatorii de rețea sau furnizorii de energie să pună la dispoziție servicii de sistem pentru măsurile de gestionare a răspunsului la cerere, gestionarea cererii și producerea distribuită privind piețele organizate de energie electrică, în special:

(a) trecerea sarcinii din perioadele de vârf în cele mai puțin aglomerate de către consumatorii finali, luându-se în considerare disponibilitatea energiei din surse regenerabile de energie, energia din cogenerare și producerea distribuită;

(b) economiile de energie din răspunsul la cerere al consumatorilor distribuiți de către agregatorii energetici;

(c) reducerea cererii din măsurile de eficiență energetică adoptate de către furnizorii de servicii energetice, inclusiv companiile de furnizare a serviciilor energetice;

(d) conectarea și repartizarea surselor de producere la tensiuni mai scăzute;

(e) conectarea surselor de producere dintr-o locație mai apropiată la consum; și

(f) stocarea energiei.

În sensul prezentei dispoziții, termenul „piețe organizate de energie electrică” include piețele nereglementate și schimburile de energie electrică pentru comercializarea energiei, capacității, compensațiilor și serviciilor de sprijin în toate intervalele de timp, inclusiv piețele la termen, piețele pentru ziua următoare și piețele din aceeași zi.

3. Tarifele de rețea sau de vânzare cu amănuntul pot susține prețuri dinamice pentru măsurile de gestionare a răspunsului la cerere adoptate de către consumatorii finali, precum:

(a) tarifele corespunzătoare duratei de utilizare;

(b) prețurile din momentele esențiale;

(c) prețurile în timp real; și

(d) reducerile de preț pentru perioadele de vârf.RO L 315/46 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 14.11.2012

ANEXA XII

CERINȚE DE EFICIENȚĂ ENERGETICĂ PENTRU OPERATORII SISTEMELOR DE TRANSPORT ȘI OPERATORII SISTEMELOR DE DISTRIBUȚIE

Operatorii sistemelor de transport și operatorii sistemelor de distribuție trebuie:

(a) să stabilească și să facă publice normele standard referitoare la suportarea și partajarea costurilor adaptărilor tehnice, cum ar fi conectările la rețea și consolidările rețelei, exploatarea mai eficientă a rețelei și normele privind punerea în aplicare nediscriminatorie a codurilor de rețea, care sunt necesare pentru integrarea noilor producători de energie rezultată din cogenerarea de înaltă eficiență în cadrul rețelei interconectate;

(b) să pună la dispoziția noilor producători de energie electrică rezultată din cogenerarea de înaltă eficiență care doresc să se conecteze la sistem informațiile cuprinzătoare și necesare solicitate de către aceștia, inclusiv:

(i) o estimare cuprinzătoare și detaliată a costurilor asociate cu conectarea;

(ii) un calendar rezonabil și precis pentru primirea și prelucrarea cererii în ceea ce privește conectarea la rețea;

(iii) un calendar indicativ rezonabil pentru orice propunere de conectare la rețea. Procesul global pentru conectarea la rețea nu ar trebui să dureze mai mult de 24 de luni, ținând seama de ceea ce este realizabil în mod rezonabil și nediscriminatoriu;

(c) să furnizeze proceduri standard și simplificate în ceea ce privește conectarea producătorilor distribuiți de energie electrică produsă prin cogenerare de înaltă eficiență cu scopul de a facilita conectarea acestora la rețea.

Normele standard prevăzute la litera (a) se bazează pe criterii obiective, transparente și nediscriminatorii, ținându-se în special seama de costurile și beneficiile asociate cu conectarea producătorilor respectivi la rețea. Aceste norme pot prevedea diferite tipuri de conectare la rețea.RO 14.11.2012 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 315/47

ANEXA XIII

Lista minimă de elemente care trebuie incluse în contractele sau în caietele de sarcini asociate privind performanța energetică încheiate cu sectorul public

— Lista clară și transparentă a măsurilor privind eficiența energetică care urmează să fie puse în aplicare sau a rezultatelor în materie de eficiență care urmează să fie obținute.

— Economiile garantate care urmează să fie realizate prin punerea în aplicare a măsurilor contractului.

— Durata și etapele de referință ale contractului, termenii și perioada de preaviz.

— Lista clară și transparentă a obligațiilor fiecărei părți contractante.

— Data (datele) de referință care stabilește (stabilesc) economiile realizate.

— Lista clară și transparentă a etapelor care urmează să fie efectuate pentru a se pune în aplicare măsura sau pachetul de măsuri și, acolo unde este relevant, costurile asociate.

— Obligația de îndeplinire în totalitate a măsurilor prevăzute în contract și de documentare a tuturor schimbărilor efectuate pe parcursul proiectului.

— Reglementările care specifică includerea cerințelor echivalente în orice subcontractare către terțe părți.

— Afișarea clară și transparentă a implicațiilor financiare ale proiectului și distribuirea contribuției fiecărei părți la economiile monetare realizate (și anume, remunerarea furnizorilor de servicii).

— Dispoziții clare și transparente privind măsurarea și verificarea economiilor garantate obținute, verificările și garanțiile privind calitatea.

— Dispoziții care clarifică procedura de abordare a condițiilor de modificare a cadrului care afectează conținutul și rezultatele contractului (și anume, modificarea prețurilor la energie, intensitatea utilizării unei instalații).

— Informații detaliate privind obligațiile fiecărei părți contractante și despre sancțiunile în caz de încălcare.RO L 315/48 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 14.11.2012

ANEXA XIV

CADRUL GENERAL PENTRU RAPORTARE

Partea 1

Cadrul general pentru rapoartele anuale

Rapoartele anuale prevăzute la articolul 24 alineatul (1) constituie baza pentru monitorizarea progresului spre obiectivele naționale pentru anul 2020. Statele membre se asigură că rapoartele includ următoarele informații minime:

(a) o estimare a următorilor indicatori pentru anul care precede ultimul an încheiat (anul X ( 1 ) – 2):

(i) consumul de energie primară;

(ii) consumul energetic final total;

(iii) consumul energetic final în sectorul

— industriei

— transporturilor (împărțite între transportul de persoane și de mărfuri, dacă sunt disponibile)

— gospodăriilor

— serviciilor;

(iv) valoarea adăugată brută în sectorul

— industriei

— serviciilor;

(v) venitul total disponibil al gospodăriilor;

(vi) produsul intern brut (PIB);

(vii) producerea energiei electrice pe baza producerii de energie termică;

(viii) producerea energiei electrice pe baza producerii combinate de energie electrică și energie termică;

(ix) producerea căldurii pe baza producerii de energie termică;

(x) producerea căldurii pe baza centralelor de producere combinată a energiei electrice și a energiei termice, inclusiv căldura reziduală industrială;

(xi) consumul de combustibil pentru producerea energiei termice;

(xii) călători-kilometri (pkm), dacă este disponibilă;

(xiii) tone-kilometri (tkm), dacă este disponibilă;

(xiv) transport-kilometri combinat (pkm + tkm), în cazul în care (x) și (xi) nu sunt disponibile;

(xv) populație.

În sectoarele în care consumul energetic rămâne stabil sau indică o anumită creștere, statele membre analizează cauzele și atașează evaluarea la estimări.

Cel de al doilea raport și următoarele includ și punctele (b)-(e):

(b) actualizări ale principalelor măsuri legislative și fără caracter legislativ puse în aplicare în anul precedent care contribuie la îndeplinirea obiectivelor naționale generale în materie de eficiență energetică pentru 2020;

(c) suprafața totală a clădirilor cu o suprafață totală utilă de peste 500 m 2 și de la 9 iulie 2015 de peste 250 m 2 deținute și ocupate de către administrația centrală a statelor membre, care, la data de 1 ianuarie a anului în care trebuie prezentat raportul, nu au respectat cerințele privind performanța energetică menționate la articolul 5 alineatul (1);RO 14.11.2012 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 315/49

( 1 ) X = anul curent.

(d) suprafața totală a clădirilor încălzite și/sau răcite deținute și ocupate de administrația centrală a unui stat membru, care a fost renovată în anul anterior menționat la articolul 5 alineatul (1), sau cantitatea de economii de energie în clădirile eligibile deținute și ocupate de către administrația sa centrală, astfel cum este menționat la articolul 5 alineatul (6);

(e) economiile de energie obținute prin intermediul schemelor naționale de obligații în materie de eficiență energetică, menționate la articolul 7 alineatul (1) sau măsurile alternative adoptate în temeiul articolului 7 alineatul (9).

Primul raport trebuie să includă, de asemenea, obiectivul național menționat la articolul 3 alineatul (1).

În rapoartele anuale prevăzute la articolul 24 alineatul (1), statele membre pot include, de asemenea, obiective naționale suplimentare. Acestea pot viza în special indicatorii statistici enumerați la litera (a) din prezenta parte sau o combinație a acestora, cum ar fi intensitatea energetică primară sau finală sau intensitățile energetice sectoriale.

Partea 2

Cadrul general al planurilor naționale de acțiune pentru eficiență energetică

Planurile naționale de acțiune pentru eficiență energetică menționate la articolul 24 alineatul (2) trebuie să furnizeze un cadru pentru dezvoltarea strategiilor naționale de eficiență energetică.

Planurile naționale de acțiune pentru eficiență energetică acoperă măsurile semnificative de îmbunătățire a eficienței energetice și economiile de energie preconizate/înregistrate, inclusiv cele privind aprovizionarea, transportul și distribuția de energie, precum și eficiența energetică la utilizatorii finali. Statele membre se asigură căplanurile naționale de acțiune pentru eficiență energetică includ următoarele informații minime:

1. Obiective și strategii

— Obiectivul indicativ național de eficiență energetică pentru 2020, solicitat în temeiul articolului 3 alineatul (1)

— Obiectivul indicativ național privind economiile de energie, prevăzut la articolul 4 alineatul (1) din Directiva 2006/32/CE

— Alte obiective existente în materie de eficiență energetică care vizează întreaga economie sau sectoare specifice

2. Măsuri și economii de energie

Planurile naționale de acțiune pentru eficiență energetică furnizează informații referitoare la măsurile adoptate sau care urmează să fie adoptate în vederea punerii în aplicare a principalelor elemente ale prezentei directive și la economiile care au legătură cu acestea.

(a) Economii de energie primară

Planurile naționale de acțiune pentru eficiență energetică enumeră măsurile și acțiunile semnificative adoptate în vederea economisirii energiei primare în toate sectoarele economiei. Se furnizează estimările privind măsurile sau pachetele de măsuri/acțiuni privind economiile preconizate pentru 2020 și economiile realizate până la momentul redactării raportului.

După caz, ar trebui furnizate informații privind alte impacturi/beneficii ale măsurilor (reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, îmbunătățirea calității aerului, crearea de locuri de muncă etc.) și bugetul pentru punerea în aplicare.

(b) Economii de energie finală

Primul și cel de al doilea plan național de acțiune pentru eficiență energetică trebuie să includă rezultatele referitoare la îndeplinirea obiectivului privind economiile de energie finală prevăzut la articolul 4 alineatele (1) și (2) din Directiva 2006/32/CE. În cazul în care nu este posibilă calcularea/estimarea economiilor pentru fiecare măsurăîn parte, trebuie precizată reducerea consumului de energie la nivel de sector pe baza (combinării) măsurilor.

De asemenea, primul și cel de-al doilea plan național de acțiune pentru eficiență energetică trebuie să includă metodologia de măsurare și/sau calcul necesară pentru calcularea economiilor de energie. Dacă se aplică „metodologia recomandată ( 1 )”, planul național de acțiune pentru eficiență energetică ar trebui să facă trimiteri la aceasta.RO L 315/50 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 14.11.2012

( 1 ) Recomandări privind metodele de măsurare și verificare din cadrul Directivei 2006/32/CE privind eficiența energetică la utilizatorii finali și serviciile energetice.

3. Informații specifice referitoare la prezenta directivă

3.1. Organisme publice (articolul 5)

Planurile naționale de acțiune pentru eficiență energetică trebuie să includă lista organismelor publice care au elaborat un plan de eficiență energetică în conformitate cu articolul 5 alineatul (7).

3.2. Obligații în materie de eficiență energetică (articolul 7)

Planurile naționale de acțiune pentru eficiență energetică trebuie să includă coeficienții naționali selectați în conformitate cu anexa IV.

Primul plan național de acțiune pentru eficiență energetică trebuie să includă o scurtă descriere a schemei naționale menționate la articolul 7 alineatul (1) sau măsurile alternative adoptate în temeiul articolului 7 alineatul (9).

3.3. Audituri energetice și sisteme de gestionare (articolul 8)

Planurile naționale de acțiune pentru eficiență energetică cuprind:

(a) numărul de audituri energetice desfășurate în perioada anterioară;

(b) numărul de audituri energetice desfășurate în întreprinderile mari în perioada anterioară;

(c) numărul de întreprinderi mari din teritoriul lor, cu indicarea numărului de întreprinderi pentru care se aplică articolul 8 alineatul (5).

3.4. Promovarea serviciilor eficiente de încălzire și răcire (articolul 14)

Planurile naționale de acțiune pentru eficiență energetică includ o evaluare a progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a evaluării cuprinzătoare prevăzute la articolul 14 alineatul (1).

3.5. Transportul și distribuția energiei (articolul 15)

Primul plan național de acțiune pentru eficiență energetică și rapoartele ulterioare care trebuie întocmite la fiecare 10 ani trebuie să includă evaluările făcute, măsurile și investițiile identificate pentru a utiliza potențialul de eficiență energetică al infrastructurii de gaze naturale și energie electrică menționată la articolul 15 alineatul (2).

3.6. Statele membre raportează, ca parte a planurilor naționale de acțiune pentru eficiență energetică, cu privire la măsurile întreprinse pentru a permite și dezvolta răspunsul la cerere, astfel cum figurează la articolul 15.

3.7. Disponibilitatea sistemelor de calificare, acreditare și certificare (articolul 16)

Planurile naționale de acțiune pentru eficiență energetică trebuie să includă informații referitoare la sistemele de calificare, de acreditare și de certificare disponibile sau la sistemele echivalente de calificare pentru furnizorii de servicii energetice, auditurile energetice și măsurile de îmbunătățire a eficienței energetice.

3.8. Servicii energetice (articolul 18)

Planurile naționale de acțiune pentru eficiență energetică trebuie să includă un link către site-ul internet unde poate fi accesată lista sau interfața furnizorilor de servicii energetice menționate la articolul 18 alineatul (1) litera (c).

3.9. Alte măsuri de promovare a eficienței energetice (articolul 19)

Primul plan național de acțiune pentru eficiență energetică trebuie să includă o listă a măsurilor prevăzute la articolul 19 alineatul (1).RO 14.11.2012 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 315/51

ANEXA XV

Tabel de corespondență Directiva 2004/8/CE

Prezenta directivă

Articolul 1

Articolul 1 alineatul (1)

Articolul 2

Articolul 1 alineatul (1)

Articolul 3 litera (a)

Articolul 2 punctul 30

Articolul 3 litera (b)

Articolul 2 punctul 32

Articolul 3 litera (c)

Articolul 2 punctul 31

Articolul 3 litera (d)

Articolul 2 punctul 33

Articolul 3 literele (e) și (f)

—

Articolul 3 litera (g)

Articolul 2 punctul 35

Articolul 3 litera (h)

—

Articolul 3 litera (i)

Articolul 2 punctul 34

Articolul 3 litera (j)

—

Articolul 3 litera (k)

Articolul 2 punctul 36

Articolul 3 litera (l)

Articolul 2 punctul 37

Articolul 3 litera (m)

Articolul 2 punctul 39

Articolul 3 litera (n)

Articolul 2 punctul 38

Articolul 3 litera (o)

—

—

Articolul 2 punctele 40, 41, 42, 43 și 44

Articolul 4 alineatul (1)

Anexa II litera (f) primul subpunct

Articolul 4 alineatul (2)

Articolul 14 alineatul (10) al doilea paragraf

Articolul 4 alineatul (3)

—

Articolul 5

Articolul 14 alineatul (10) primul paragraf și anexa X

Articolul 6

Articolul 14 alineatele (1) și (3), anexele VIII și IX

Articolul 7 alineatul (1)

Articolul 14 alineatul (11)

Articolul 7 alineatele (2) și (3)

—

Articolul 8

Articolul 15 alineatul (5)

—

Articolul 15 alineatele (6), (7), (8) și (9)

Articolul 9

—

Articolul 10 alineatele (1) și (2)

Articolul 14 alineatul (1), articolul 24 alineatul (2) și anexa XIV partea 2

RO L 315/52 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 14.11.2012

Directiva 2004/8/CE

Prezenta directivă

Articolul 10 alineatul (3)

Articolul 24 alineatul (6)

Articolul 11

Articolul 24 alineatul (3)

—

Articolul 24 alineatul (5)

Articolul 12 alineatele (1) și (3)

—

Articolul 12 alineatul (2)

Anexa II litera (c)

Articolul 13

Articolul 22 alineatul (2)

Articolul 14

—

Articolul 15

Articolul 28

Articolul 16

—

Articolul 17

Articolul 29

Articolul 18

Articolul 30

Anexa I

Anexa I partea II

Anexa II

Anexa I partea I și partea II ultimul paragraf

Anexa III

Anexa II

Anexa IV

Anexa VIII

—

Anexa IX

Directiva 2006/32/CE

Prezenta directivă

Articolul 1

Articolul 1 alineatul (1)

Articolul 2

Articolul 1 alineatul (1)

Articolul 3 litera (a)

Articolul 2 punctul 1

Articolul 3 litera (b)

Articolul 2 punctul 4

Articolul 3 litera (c)

Articolul 2 punctul 6

Articolul 3 litera (d)

Articolul 2 punctul 5

—

Articolul 2 punctele 2 și 3

Articolul 3 litera (e)

Articolul 2 punctul 7

Articolul 3 literele (f), (g), (h) și (i)

—

—

Articolul 2 punctele 8-19

Articolul 3 litera (j)

Articolul 2 punctul 27

—

Articolul 2 punctul 28

Articolul 3 litera (k)

—

Articolul 3 litera (l)

Articolul 2 punctul 25

RO 14.11.2012 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 315/53

Directiva 2006/32/CE

Prezenta directivă

—

Articolul 2 punctul 26

Articolul 3 litera (m)

—

Articolul 3 litera (n)

Articolul 2 punctul 23

Articolul 3 litera (o)

Articolul 2 punctul 20

Articolul 3 litera (p)

Articolul 2 punctul 21

Articolul 3 litera (q)

Articolul 2 punctul 22

Articolul 3 literele (r) și (s)

—

—

Articolul 2 punctele 24, 29, 44 și 45

—

Articolul 3

—

Articolul 4

Articolul 4

—

Articolul 5

Articolele 5 și 6

Articolul 6 alineatul (1) litera (a)

Articolul 7 alineatul (8) literele (a) și (b)

Articolul 6 alineatul (1) litera (b)

Articolul 18 alineatul (3)

Articolul 6 alineatul (2)

Articolul 7 alineatele (1), (5), (6), (7), (9), (10), (11) și (12)

—

Articolul 7 alineatele (2) și (3)

Articolul 6 alineatul (3)

Articolul 18 alineatul (2) literele (b) și (c)

Articolul 6 alineatul (5)

—

Articolul 7

Articolul 17

Articolul 8

Articolul 16 alineatul (1)

—

Articolul 16 alineatele (2) și (3)

Articolul 9 alineatul (1)

Articolul 19

Articolul 9 alineatul (2)

Articolul 18 alineatul (1) litera (d) punctul (i)

—

Articolul 18 alineatul (1) literele (a), (b), (c), (d) punctul (ii) și (e)

Articolul 10 alineatul (1)

Articolul 15 alineatul (4)

Articolul 10 alineatul (2)

Articolul 15 alineatul (3)

—

Articolul 15 alineatele (7), (8) și (9)

Articolul 11

Articolul 20

Articolul 12 alineatul (1)

Articolul 8 alineatul (1)

Articolul 12 alineatul (2)

—

—

Articolul 8 alineatele (2), (3), (4), (5), (6) și (7)

RO L 315/54 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 14.11.2012

Directiva 2006/32/CE

Prezenta directivă

Articolul 12 alineatul (3)

—

Articolul 13 alineatul (1)

Articolul 9

Articolul 13 alineatul (2)

Articolul 10 și anexa VII punctul 1.1

Articolul 13 alineatul (3)

Anexa VII punctele 1.2 și 1.3

—

Articolul 11

—

Articolul 12

—

Articolul 13

—

Articolul 15 alineatele (1) și (2)

—

Articolul 18 alineatul (2) literele (a) și (d)

—

Articolul 21

Articolul 14 alineatele (1) și (2)

Articolul 24 alineatele (1) și (2)

Articolul 14 alineatul (3)

—

Articolul 14 alineatele (4) și (5)

Articolul 24 alineatul (3)

—

Articolul 24 alineatele (4) și (7)-(11)

—

Articolul 22 alineatul (1)

Articolul 15 alineatul (1)

Articolul 22 alineatul (2)

Articolul 15 alineatele (2), (3) și (4)

—

—

Articolul 23

—

Articolul 25

Articolul 16

Articolul 26

Articolul 17

Articolul 27

Articolul 18

Articolul 28

Articolul 19

Articolul 29

Articolul 20

Articolul 30

Anexa I

—

Anexa II

Anexa IV

Anexa III

—

Anexa IV

—

Anexa V

—

RO 14.11.2012 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 315/55

Directiva 2006/32/CE

Prezenta directivă

Anexa VI

Anexa III

—

Anexa V

—

Anexa VI

—

Anexa VII

—

Anexa XI

—

Anexa XII

—

Anexa XIII

—

Anexa XIV

—

Anexa XV

RO L 315/56 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 14.11.2012

Mesaj publicitar : Inginer autorizat ca Auditor energetic , întocmesc Certificat Energetic în judeţul Cluj - tel 0724330715.

Pret convenabil pentru Certificat energetic. (Click Aici)

Acest document reprezintă un instrument de documentare, iar instituţiile si site-ul care le afiseaza nu îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul său.