Embedded Files
Mesaj publicitar : Inginer autorizat ca Auditor energetic , întocmesc Certificat Energetic în judeţul Cluj - tel 0724330715.
Pret convenabil pentru Certificat energetic. (Click Aici)
Acest document reprezintă un instrument de documentare, iar instituţiile si site-ul care le afiseaza nu îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul său.
►B DIRECTIVA 2006/32/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI
din 5 aprilie 2006
privind eficiența energetică la utilizatorii finali și serviciile energetice și de abrogare a Directivei
93/76/CEE a Consiliului
(Text cu relevanță pentru SEE)
(JO L 114, 27.4.2006, p. 64)
Astfel cum a fost modificat prin:
Jurnalul Oficial
NR. Pagina Data
►M1 Regulamentul (CE) nr. 1137/2008 al Parlamentului European și al
Consiliului din 22 octombrie 2008
L 311 1 21.11.2008
2006L0032 — RO —11.12.2008— 001.001— 1
▼B
DIRECTIVA 2006/32/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A
CONSILIULUI
din 5 aprilie 2006
privind eficiența energetică la utilizatorii finali și serviciile
energetice și de abrogare a Directivei 93/76/CEE a Consiliului
(Text cu relevanță pentru SEE)
CAPITOLUL I
OBIECTUL ȘI DOMENIUL DE APLICARE
Articolul 1
Scop
Scopul prezentei directive este de a consolida îmbunătățirea rentabilă a
eficienței energetice la utilizatorii finali în statele membre prin:
(a) furnizarea obiectivelor indicative necesare, precum și a mecanismelor,
a stimulentelor și a cadrelor instituționale, financiare și
legale pentru înlăturarea barierelor și a imperfecțiunilor existente pe
piață care împiedică utilizarea finală eficientă a energiei;
(b) crearea condițiilor pentru dezvoltarea și promovarea unei piețe
pentru servicii energetice și pentru furnizarea către utilizatorii
finali a altor măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice.
Articolul 2
Domeniul de aplicare
Prezenta directivă se aplică:
(a) furnizorilor de măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice, distribuitorilor
de energie, operatorilor sistemului de distribuție și societăților
de vânzare cu amănuntul a energiei. Cu toate acestea, statele
membre pot exclude de la aplicarea articolelor 6 și 13 distribuitori
mici, operatori mici ai sistemului de distribuție și societățile mici de
vânzare cu amănuntul a energiei;
(b) consumatorilor finali. Cu toate acestea, prezenta directivă nu se
aplică întreprinderilor implicate în categoriile de activități
enumerate în anexa I la Directiva 2003/87/CE a Parlamentului
European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a
unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu
efect de seră în cadrul Comunității (1);
(c) forțelor armate, numai în măsura în care aplicarea sa nu determină
nici un conflict care să aibă aceeași natură și scop principal ca și
activitățile forțelor armate și cu excepția materialelor utilizate
exclusiv în scop militar.
Articolul 3
Definiții
În sensul prezentei directive:
(a) „energie” înseamnă toate formele de energie disponibile pe piață,
inclusiv energia electrică, gazele naturale (inclusiv gazul natural
lichefiat), gazul petrolier lichefiat, orice combustibil destinat
încălzirii și răcirii (inclusiv termoficare și răcire urbană centralizată),
cărbune și lignit, turbă, carburanți (mai puțin carburanții
pentru aviație și combustibilii pentru navigație maritimă) și
biomasa, definită în Directiva 2001/77/CE a Parlamentului
European și a Consiliului din 27 septembrie 2001 privind
promovarea electricității produse din surse de energie regenerabile
pe piața internă a electricității (2);
2006L0032 — RO —11.12.2008— 001.001— 7
(1) JO L 275, 25.10.2003, p. 32. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima
dată prin Directiva 2004/101/CE (JO L 338, 13.11.2004, p. 18).
(2) JO L 283, 27.10.2001, p. 33. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima
dată prin Actul de aderare din 2003.
▼B
(b) „eficiență energetică” înseamnă raportul dintre rezultatul constând
în performanță, servicii, mărfuri sau energie și energia folosită în
acest scop;
(c) „îmbunătățirea eficienței energetice” înseamnă o creștere a eficienței
energetice la utilizatorii finali ca rezultat al schimbărilor tehnologice,
comportamentale și/sau economice;
(d) „economii de energie” înseamnă o cantitate de energie economisită
determinată prin măsurarea și/sau estimarea consumului înainte și
după punerea în aplicare a uneia sau a mai multor măsuri de îmbunătățire
a eficienței energetice, asigurând, în același timp, normalizarea
condițiilor externe care afectează consumul de energie;
(e) „serviciu energetic” înseamnă beneficiu fizic, utilitate sau bun
obținut dintr-o combinație de energie cu o tehnologie și/sau o
acțiune eficientă din punct de vedere energetic care poate include
activitățile de exploatare, întreținere și control necesare pentru
prestarea serviciului, care este furnizat pe baza unui contract și
care, în condiții normale, s-a dovedit că duce la o îmbunătățire a
eficienței energetice și/sau economii de energie primară, în condiții
verificabile și măsurabile sau estimabile;
(f) „mecanisme de eficiență energetică” înseamnă instrumente generale
utilizate de guverne sau organisme guvernamentale pentru a crea un
cadru propice sau stimulente pentru actorii pieței pentru furnizarea
și achiziționarea de servicii energetice și alte măsuri de îmbunătățire
a eficienței energetice;
(g) „programe de îmbunătățire a eficienței energetice” înseamnă activități
care se concentrează pe grupuri de consumatori finali și care,
în mod normal, duc la o îmbunătățire verificabilă și măsurabilă sau
estimabilă a eficienței energetice;
(h) „măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice” înseamnă toate
acțiunile care, în mod normal, duc la o îmbunătățire verificabilă
și măsurabilă sau estimabilă a eficienței energetice;
(i) „societate de servicii energetice” (SSE) înseamnă o persoană fizică
sau juridică furnizoare de servicii energetice și/sau alte măsuri de
îmbunătățire a eficienței energetice în instalațiile sau la sediul unui
utilizator și care acceptă un anumit grad de risc financiar făcând
acest lucru. Plata serviciilor furnizate se bazează (integral sau
parțial) pe îmbunătățirea eficienței energetice și pe îndeplinirea
celorlalte criterii de performanță convenite;
(j) „contract de performanță energetică” înseamnă un acord contractual
între beneficiarul și furnizorul (în mod normal, o SSE) unei măsuri
de îmbunătățire a eficienței energetice, conform căruia investițiile în
această măsură sunt plătite proporțional cu un nivel al îmbunătățirii
eficienței energetice convenit prin contract;
(k) „finanțare din partea terților” înseamnă un acord contractual care
implică un terț – în afara furnizorului de energie și a beneficiarului
unei măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice – care furnizează
capital pentru acea măsură și percepe beneficiarului o taxă echivalentă
cu o parte din valoarea economiilor de energie obținute ca
rezultat al măsurii de îmbunătățire a eficienței energetice. Acel terț
poate sau nu să fie o SSE;
(l) „audit energetic” înseamnă o procedură sistematică de obținere a
unor cunoștințe corespunzătoare despre profilul consumului
energetic existent al unei clădiri sau al unui grup de clădiri, al
unei operațiuni și/sau instalații industriale sau al unui serviciu
privat sau public, de identificare și de cuantificare a oportunităților
rentabile pentru realizarea unor economii de energie și de raportare
a rezultatelor;
(m) „instrumente financiare pentru economii de energie” înseamnă toate
instrumentele financiare, precum fonduri, subvenții, reduceri de
2006L0032 — RO —11.12.2008— 001.001— 8
▼B
taxe, împrumuturi, finanțare din partea terților, contracte de
performanță energetică, contracte de garantare a economiilor de
energie, contracte de externalizare și alte contracte de aceeași
natură care sunt puse la dispoziția pieței de către organismele
publice sau private pentru a acoperi parțial sau total costul inițial
al proiectului pentru punerea în aplicare a măsurilor de îmbunătățire
a eficienței energetice;
(n) „consumator final” înseamnă o persoană fizică sau juridică ce achiziționează
energie pentru propriul său consum final;
(o) „distribuitor de energie” înseamnă o persoană fizică sau juridică
responsabilă de transportul energiei în vederea livrării acesteia la
consumatorii finali și la stațiile de distribuție care vând energie
consumatorilor finali. Această definiție exclude operatorii sistemului
de distribuție a energiei electrice și a gazelor naturale menționați la
punctul (p);
(p) „operator al sistemului de distribuție” înseamnă o persoană fizică
sau juridică responsabilă de exploatarea, asigurarea întreținerii și, în
cazul în care este necesar, dezvoltarea sistemului de distribuție a
energiei electrice și a gazelor naturale într-o anumită zonă și, după
caz, a interconexiunilor acestuia cu alte sisteme, precum și de
asigurarea capacității sistemului pe termen lung de a răspunde
cererilor rezonabile de distribuție a electricității sau a gazelor
naturale;
(q) „societate de vânzare cu amănuntul a energiei” înseamnă persoană
fizică sau juridică care vinde energie consumatorilor finali;
(r) „distribuitor mic, operator mic al sistemului de distribuție a energiei
și societate mică de vânzare cu amănuntul a energiei” înseamnă o
persoană fizică sau juridică care distribuie sau vinde energie consumatorilor
finali și care distribuie sau vinde mai puțin decât echivalentul
a 75 GWh energie anual sau care are mai puțin de 10 angajați
sau a cărei cifră de afaceri anuală și/sau bilanț anual nu depășește
2 000 000 EUR;
(s) „certificate albe” înseamnă certificate emise de organisme de certificare
independente care confirmă susținerile actorilor pieței
conform cărora economiile de energie sunt o consecință a
măsurilor de îmbunătățire a eficienței energetice.
CAPITOLUL II
OBIECTIVE PRIVIND ECONOMIILE DE ENERGIE
Articolul 4
Obiectiv general
(1) Statele membre adoptă și urmăresc să atingă un obiectiv indicativ
național general privind economiile de energie de 9 % pentru al nouălea
an de aplicare a prezentei directive, ce urmează să fie atins prin servicii
energetice și alte măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice. Statele
membre adoptă măsuri rentabile, realizabile și rezonabile menite să
contribuie la atingerea acestui obiectiv.
Acest obiectiv indicativ național privind economiile de energie se
stabilește și se calculează în conformitate cu dispozițiile și metodologia
prevăzute în anexa I. În vederea comparării economiilor de energie și a
conversiei într-o unitate comparabilă, se aplică factorii de conversie
prevăzuți în anexa II, cu excepția cazului în care se poate justifica
folosirea altor factori de conversie. În anexa III se prezintă exemple
de măsuri admisibile de îmbunătățire a eficienței energetice. În anexa
IV se prezintă un cadru general pentru măsurarea și verificarea economiilor
de energie. Economiile de energie la nivel național în raport cu
2006L0032 — RO —11.12.2008— 001.001— 9
▼B
obiectivul indicativ național privind economiile de energie se măsoară
de la 1 ianuarie 2008.
(2) În sensul primului plan de acțiune pentru eficiență energetică
(PAEE), care trebuie să fie prezentat în conformitate cu articolul 14,
fiecare stat membru stabilește un obiectiv indicativ național intermediar
privind economiile de energie, pentru al treilea an de aplicare a
prezentei directive și furnizează o sinteză a strategiei sale de atingere
a obiectivelor intermediare și generale. Acest obiectiv intermediar este
realist și în conformitate cu obiectivul indicativ național general
menționat la alineatul (1).
Comisia emite un aviz privind măsura în care obiectivul indicativ
național intermediar este realist și în conformitate cu obiectivul global.
(3) Fiecare stat membru întocmește programe și măsuri de îmbunătățire
a eficienței energetice.
(4) Statele membre încredințează uneia sau mai multor autorități sau
agenții noi sau existente controlul general și responsabilitatea de supraveghere
a cadrului stabilit în legătură cu obiectivul menționat la
alineatul (1). Aceste organisme verifică ulterior economiile de energie
care rezultă în urma serviciilor energetice și a altor măsuri de îmbunătățire
a eficienței energetice, inclusiv măsurile de îmbunătățire a
eficienței energetice existente la nivel național și raportează rezultatele.
(5) După revizuirea și raportarea pentru primii trei ani de aplicare a
prezentei directive, Comisia examinează dacă ar trebui propusă o
directivă menită să dezvolte în continuare abordarea concentrată
asupra pieței de îmbunătățire a eficienței energetice prin intermediul
certificatelor albe.
Articolul 5
Eficiența energetică la utilizatorii finali în sectorul public
(1) Statele membre asigură că sectorul public îndeplinește un rol
exemplar în contextul prezentei directive. În acest scop, ele comunică
în mod eficient cetățenilor și/sau societăților, după caz, rolul exemplar și
acțiunile sectorului public.
Statele membre asigură adoptarea măsurilor de îmbunătățire a eficienței
energetice de către sectorul public, punându-se accentul asupra măsurilor
rentabile care generează cele mai mari economii de energie în cel mai scurt
interval de timp. Aceste măsuri se adoptă la nivelul național, regional
și/sau local corespunzător și pot consta în inițiativele legislative și/sau
acordurile voluntare menționate la articolul 6 alineatul (2) litera (b) sau
alte sisteme cu efect echivalent. Fără a aduce atingere legislației interne și
comunitare în domeniul achizițiilor publice:
— se folosesc cel puțin două măsuri din lista stabilită în anexa VI;
— statele membre facilitează acest proces prin publicarea unor orientări
privind eficiența energetică și economiile de energie, ca posibile
criterii de evaluare în licitațiile pentru contractele publice.
Statele membre facilitează și permit schimbul celor mai bune practici
între organismele din sectorul public, de exemplu practicile pentru
achiziții publice în domeniul eficienței energetice, atât la nivel
național, cât și internațional; în acest scop, organizația menționată la
alineatul (2) cooperează cu Comisia în ceea ce privește schimbul
celor mai bune practici prevăzute la articolul 7 alineatul (3).
(2) Statele membre încredințează unei organizații sau unor organizații
noi sau existente responsabilitățile administrative, de gestionare și de
punere în aplicare pentru integrarea cerințelor de îmbunătățire a
eficienței energetice menționate la alineatul (1). Acestea pot fi aceleași
autorități sau agenții ca cele menționate la articolul 4 alineatul (4).
2006L0032 —RO — 11.12.2008— 001.001— 10
▼B
CAPITOLUL III
PROMOVAREA EFICIENȚEI ENERGETICE LA UTILIZATORII
FINALI ȘI A SERVICIILOR ENERGETICE
Articolul 6
Distribuitori de energie, operatori ai sistemului de distribuție a
energiei și societăți de vânzare cu amănuntul a energiei
(1) Statele membre asigură că distribuitorii de energie, operatorii
sistemului de distribuție a energiei și/sau societățile de vânzare cu
amănuntul a energiei:
(a) furnizează, la cerere, însă cel mult o dată pe an, informații statistice
agregate despre consumatorii lor finali autorităților sau agențiilor
menționate la articolul 4 alineatul (4) sau altui organism
desemnat, cu condiția ca acesta din urmă să transmită autorităților
sau agențiilor informațiile primite. Aceste informații trebuie să fie
suficiente pentru a concepe și a pune în aplicare în mod corespunzător
programele de îmbunătățire a eficienței energetice și
pentru a promova și monitoriza serviciile energetice și alte măsuri
de îmbunătățire a eficienței energetice. Acestea pot să includă
informații istorice și trebuie să includă informații curente privind
consumul de energie la consumatorul final, inclusiv, după caz,
profilurile de sarcină, segmentarea consumatorilor și localizarea
geografică a consumatorilor, păstrând, în același timp, integritatea
și confidențialitatea informațiilor cu caracter privat sau confidențial
din punct de vedere comercial, în conformitate cu legislația comunitară
aplicabilă;
(b) nu întreprind nici o activitate care ar putea afecta cererea și
furnizarea de servicii energetice și alte măsuri de îmbunătățire a
eficienței energetice sau care ar putea împiedica dezvoltarea
piețelor de servicii energetice și alte măsuri de îmbunătățire a
eficienței energetice. Statele membre implicate iau măsurile
necesare pentru a stopa aceste activități la apariția lor.
(2) Statele membre:
(a) aleg una sau mai multe dintre următoarele cerințe care trebuie îndeplinite
de distribuitorii de energie, operatorii sistemului de
distribuție a energiei și/sau societățile de vânzare cu amănuntul a
energiei, direct și/sau indirect prin alți furnizori de servicii energetice
sau de măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice:
(i) oferă servicii energetice la preț competitiv consumatorilor
finali și promovarea acestor servicii sau
(ii) furnizează către consumatorii finali audituri energetice la
prețuri competitive, desfășurate în mod independent și/sau
măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice și promovarea
acestor audituri și măsuri, în conformitate cu articolul 9
alineatul (2) și cu articolul 12 sau
(iii) contribuie la fonduri și mecanisme de finanțare menționate la
articolul 11. Nivelul minim al acestor contribuții corespunde
costurilor estimate ale furnizării oricăreia dintre activitățile
menționate în prezentul alineat și se stabilesc de comun
acord cu autoritățile sau agențiile menționate la articolul 4
alineatul (4) și/sau
(b) asigură existența sau înființarea acordurilor voluntare și/sau a altor
măsuri concentrate asupra pieței, precum certificatele albe, cu efect
echivalent cu una sau mai multe dintre cerințele menționate la
litera (a). Acordurile voluntare sunt evaluate, supravegheate și
urmărite de statele membre pentru a asigura că au un efect echivalent
cu una sau mai multe dintre cerințele menționate la litera (a).
2006L0032 —RO — 11.12.2008 —001.001 —11
▼B
În acest scop, acordurile voluntare au obiective clare și lipsite de
ambiguitate, precum și cerințe de monitorizare și raportare legate de
procedurile care pot duce la măsuri revizuite și/sau suplimentare
atunci când obiectivele nu sunt realizate sau când există posibilitatea
de a nu fi realizate. În vederea asigurării transparenței, acordurile
voluntare se pun la dispoziția publicului și se publică înainte
de aplicare, în măsura în care dispozițiile de confidențialitate aplicabile
permit acest lucru și conțin un apel la comentarii, adresat
părților interesate.
(3) Statele membre se asigură că actorii pieței, alții decât distribuitorii
de energie, operatorii sistemului de distribuție și societățile de vânzare
cu amănuntul a energiei, precum SSE, instalatorii, consilierii energetici
și consultanții energetici beneficiază de stimulente suficiente, de un
cadru competițional echitabil și condiții de egalitate, pentru oferirea și
punerea în aplicare, în mod independent, a serviciilor energetice, a
auditurilor energetice și a măsurilor de îmbunătățire a eficienței energetice
descrise la alineatul (2) litera (a) punctele (i) și (ii).
(4) În temeiul alineatelor (2) și (3), statele membre pot încredința
responsabilități operatorilor sistemului de distribuție numai în cazul în
care acest lucru este în conformitate cu cerințele privind separarea
contabilă prevăzute la articolul 19 alineatul (3) din Directiva
2003/54/CE și la articolul 17 alineatul (3) din Directiva 2003/55/CE.
(5) Punerea în aplicare a prezentului articol nu aduce atingere derogărilor
sau scutirilor acordate în temeiul Directivelor 2003/54/CE și
2003/55/CE.
Articolul 7
Disponibilitatea informațiilor
(1) Statele membre garantează că informațiile privind mecanismele
de eficiență energetică și cadrele financiare și legale adoptate cu
scopul de a îndeplini obiectivul indicativ național referitor la economiile
de energie sunt transparente și difuzate pe scară largă către actorii
relevanți ai pieței.
(2) Statele membre asigură depunerea unor eforturi mai mari pentru
promovarea eficienței energetice la utilizatorii finali. Ele stabilesc
condiții și stimulente adecvate pentru operatorii pieței, în vederea
oferirii mai multor informații și sfaturi consumatorilor finali referitoare
la eficiența energetică la utilizatorii finali.
(3) Comisia asigură schimbul și difuzarea pe scară largă a celor mai
bune practici privind economia de energie în statele membre.
Articolul 8
Disponibilitatea sistemelor de calificare, acreditare și certificare
În vederea atingerii unui nivel ridicat de competență tehnică, obiectivitate
și fiabilitate, statele membre asigură, atunci când consideră
necesar, disponibilitatea unor programe adecvate de calificare, acreditare
și/sau certificare pentru furnizorii de servicii energetice, audituri energetice
și măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice menționate la
articolul 6 alineatul (2) litera (a) punctele (i) și (ii).
Articolul 9
Instrumente financiare pentru economiile de energie
(1) Statele membre abrogă sau modifică actele cu putere de lege și
normele administrative naționale, altele decât cele cu o natură clar
fiscală care împiedică sau restricționează în mod inutil sau disproporționat
utilizarea instrumentelor financiare pentru economiile de energie
2006L0032 —RO — 11.12.2008— 001.001— 12
▼B
pe piața serviciilor energetice sau a altor măsuri de îmbunătățire a
eficienței energetice.
(2) Statele membre întocmesc modele de contract pentru instrumentele
financiare disponibile cumpărătorilor existenți și potențiali de
servicii energetice și alte măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice
în sectorul public și cel privat. Acestea pot fi emise de către autoritatea
sau agenția menționată la articolul 4 alineatul (4).
Articolul 10
Tarife și alte reglementări privind eficiența energetică aplicabile
energiei furnizate în rețea
(1) Statele membre asigură eliminarea stimulentelor în ceea ce
privește tarifele de transport și distribuție care duc la creșterea nejustificată
a volumului energiei distribuite sau transportate. În această
privință, în conformitate cu articolul 3 alineatul (2) din Directiva
2003/54/CE și cu articolul 3 alineatul (2) din Directiva 2003/55/CE,
statele membre pot impune obligații de serviciu public legate de
eficiența energetică a întreprinderilor care își desfășoară activitatea în
sectorul electricității, respectiv în sectorul gazului.
(2) Statele membre pot permite componente de sisteme și structuri
tarifare cu scop social, cu condiția ca orice efecte de subminare asupra
sistemului de transport și distribuție să fie păstrate la nivelul minim
necesar și să nu fie disproporționate în raport cu obiectivul social.
Articolul 11
Fonduri și mecanisme de finanțare
(1) Fără a aduce atingere articolelor 87 și 88 din tratat, statele
membre pot stabili un fond sau mai multe fonduri pentru subvenționarea
furnizării programelor de îmbunătățire a eficienței energetice și a altor
măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice și pentru promovarea
dezvoltării unei piețe pentru măsurile de îmbunătățire a eficienței energetice.
Aceste măsuri includ promovarea auditării energetice, a instrumentelor
financiare pentru economiile de energie și, după caz, îmbunătățirea
contorizării și furnizarea de facturi detaliate. De asemenea,
fondurile vizează sectoarele de utilizare finală în care costurile tranzacțiilor
și riscurile sunt mai mari.
(2) În cazul în care sunt instituite, aceste fonduri pot fi folosite pentru
subvenții, împrumuturi, garanții financiare și/sau alte tipuri de finanțare
care garantează rezultate.
(3) Fondurile sunt deschise tuturor furnizorilor de măsuri de îmbunătățire
a eficienței energetice, precum SSE, consilieri energetici independenți,
distribuitori de energie, operatori ai sistemului de distribuție a
energiei, societăți de vânzare cu amănuntul a energiei și instalatori.
Statele membre pot decide deschiderea fondurilor către toți consumatorii
finali. Licitațiile sau metodele echivalente care asigură o transparență
completă se desfășoară în deplină conformitate cu normele aplicabile
privind achizițiile publice. Statele membre garantează că aceste fonduri
completează, nu intră în concurență cu măsurile de îmbunătățire a
eficienței energetice finanțate în condiții comerciale.
Articolul 12
Audituri energetice
(1) Statele membre asigură disponibilitatea unor sisteme de audit
energetic eficiente, de înaltă calitate, concepute pentru a identifica
măsurile potențiale de îmbunătățire a eficienței energetice și care se
desfășoară în mod independent, pentru toți consumatorii finali,
inclusiv consumatorii casnici și comerciali mici și consumatorii industriali
mari și mici.
2006L0032 —RO — 11.12.2008— 001.001— 13
▼B
(2) Segmentele de piață care au costuri de tranzacționare mai ridicate
și instalații care nu sunt complexe pot face obiectul altor măsuri, precum
chestionare și programe informatice puse la dispoziție pe Internet și/sau
trimise clienților prin poștă. Statele membre asigură disponibilitatea
auditurilor energetice pentru segmentele de piață unde nu sunt
vândute prin mijloace comerciale, ținând seama de articolul 11
alineatul (1).
(3) Certificarea în conformitate cu articolul 7 din Directiva
2002/91/CE a Parlamentului European și a Consiliului din
16 decembrie 2002 privind performanța energetică a clădirilor (1) se
consideră ca fiind echivalentă cu un audit energetic care îndeplinește
cerințele prevăzute la alineatele (1) și (2) din prezentul articol și cu un
audit energetic menționat în anexa VI punctul (e) din prezenta directivă.
În plus, auditurile care rezultă din acorduri voluntare între organizații de
părți interesate și un organism numit, supravegheate și urmărite de către
statul membru implicat, în conformitate cu articolul 6 alineatul (2)
litera (b) din prezenta directivă, se consideră, de asemenea, că îndeplinesc
cerințele menționate la alineatele (1) și (2) din prezentul articol.
Articolul 13
Contorizarea și facturarea detaliată a consumului de energie
(1) Statele membre garantează că, în măsura în care este posibil din
punct de vedere tehnic, rezonabil din punct de vedere financiar și
proporțional în raport cu economiile de energie potențiale, consumatorii
finali de electricitate, gaze naturale, servicii de încălzire și/sau răcire și
apă caldă menajeră urbană centralizată sunt dotați cu contoare individuale
la prețuri competitive, care reflectă exact consumul real de
energie al consumatorilor finali și care furnizează informații despre
timpul efectiv de utilizare.
În cazul în care se înlocuiește un contor existent, se pun întotdeauna la
dispoziție astfel de contoare individuale la prețuri competitive, cu
excepția situației în care acest lucru nu este posibil din punct de
vedere tehnic sau nu este rentabil în raport cu economiile potențiale
estimate pe termen lung. Atunci când se face o nouă conexiune într-o
clădire nouă sau atunci când o clădire este supusă unor renovări majore,
în conformitate cu dispozițiile Directivei 2002/91/CE, se furnizează
întotdeauna contoare individuale la prețuri competitive.
(2) Statele membre asigură că, după caz, facturarea realizată de distribuitorii
de energie, operatorii sistemului de distribuție și societățile de
vânzare cu amănuntul a energiei are la bază consumul de energie real și
este prezentată în termeni clari și ușor de înțeles. Informații adecvate
sunt puse la dispoziție împreună cu factura pentru a oferi consumatorilor
finali o perspectivă cuprinzătoare asupra costurilor curente ale energiei.
Facturarea pe baza consumului real se efectuează suficient de des pentru
a permite consumatorilor să își regleze propriul consum de energie.
(3) Statele membre asigură că, după caz, următoarele informații sunt
puse la dispoziția consumatorilor finali, într-o formă clară și ușor de
înțeles, de către distribuitorii de energie, operatorii sistemului de
distribuție sau societățile de vânzare cu amănuntul a energiei prin intermediul
facturilor, a contractelor, a tranzacțiilor și/sau a chitanțelor emise
în stațiile de distribuție sau al documentelor care le însoțesc:
(a) prețurile reale curente și consumul real de energie;
(b) comparații între consumul curent de energie al consumatorului final
și consumul pe aceeași perioadă a anului anterior, preferabil sub
formă grafică;
(c) ori de câte ori este posibil și util, comparații cu un utilizator mediu
de energie normalizat sau etalonat, din aceeași categorie de consum;
2006L0032 —RO — 11.12.2008— 001.001— 14
(1) JO L 1, 4.1.2003, p. 65.
▼B
(d) informații de contact pentru organizațiile consumatorilor, agențiile
pentru energie sau organisme similare, inclusiv adrese de site-uri
web, de unde se pot obține informații privind măsurile disponibile
de îmbunătățire a energiei, profiluri comparative ale utilizatorilor
finali și/sau specificații tehnice obiective pentru echipamentul de
utilizare a energiei.
CAPITOLUL IV
DISPOZIȚII FINALE
Articolul 14
Rapoarte
(1) Statele membre care utilizează deja, în orice scop, metode de
calcul pentru măsurarea economiilor de energie similare cu cele
descrise în anexa IV în momentul intrării în vigoare a prezentei
directive pot prezenta Comisiei informații detaliate, în măsura în care
sunt necesare. Aceste prezentări trebuie făcute cât mai curând posibil,
preferabil până la 17 noiembrie 2006. Aceste informații vor permite
Comisiei să țină seama în mod corespunzător de practicile existente.
(2) Statele membre trebuie să prezinte Comisiei următoarele PAEE:
— un prim PAEE până la 30 iunie 2007;
— un al doilea PAEE până la 30 iunie 2011;
— un al treilea PAEE până la 30 iunie 2014.
Toate planurile de acțiune pentru eficiență energetică descriu măsurile
de îmbunătățire a eficienței energetice planificate să atingă obiectivele
menționate la articolul 4 alineatele (1) și (2) și să fie în conformitate cu
dispozițiile privind rolul exemplar al sectorului public și furnizarea de
informații și sfaturi consumatorilor finali, în conformitate cu articolul 5
alineatul (1), respectiv articolul 7 alineatul (2).
Al doilea și al treilea PAEE:
— includ o analiză și o evaluare aprofundată a PAEE precedent;
— includ rezultatele finale referitoare la îndeplinirea obiectivelor
privind economiile de energie prevăzute la articolul 4 alineatele
(1) și (2);
— includ planuri pentru măsuri suplimentare care abordează orice deficiență
existentă sau preconizată în legătură cu obiectivul, precum și
informații privind efectele anticipate ale acestora;
— în conformitate cu articolul 15 alineatul (4), utilizează și sporesc
treptat gradul de utilizare al indicatorilor și reperelor de eficiență
armonizate, pentru evaluarea atât a măsurilor trecute, cât și a
efectelor măsurilor viitoare planificate;
— se bazează pe date disponibile, completate cu estimări.
(3) Până la 17 mai 2008, Comisia publică o evaluare de impact din
punct de vedere al raportului cost/beneficiu, examinând legăturile dintre
standardele, normele, politicile și măsurile UE în domeniul eficienței
energetice.
(4) PAEE sunt evaluate în conformitate cu procedura menționată la
articolul 16 alineatul (2):
— primul PAEE este revizuit până la 1 ianuarie 2008;
— al doilea PAEE este revizuit până la 1 ianuarie 2012;
— al treilea PAEE este revizuit până la 1 ianuarie 2015.
2006L0032 —RO — 11.12.2008— 001.001— 15
▼B
(5) Pe baza PAEE, Comisia evaluează măsura în care statele membre
au progresat în direcția atingerii obiectivelor indicative naționale pentru
economiile de energie. Comisia publică rapoarte cu concluziile sale:
— pentru primul PAEE până la 1 ianuarie 2008;
— pentru al doilea PAEE până la 1 ianuarie 2012;
— pentru al treilea PAEE până la 1 ianuarie 2015.
Aceste rapoarte includ informații privind acțiunile conexe la nivel
comunitar, inclusiv legislația în vigoare și legislația viitoare. Rapoartele
țin seama de sistemul de referință menționat la articolul 15 alineatul (4),
identifică cele mai bune practici, identifică toate cazurile în care statele
membre și/sau Comisia nu fac suficiente progrese și pot conține recomandări.
Al doilea raport este urmat, în cazul și în măsura în care este necesar, de
propuneri adresate Parlamentului European și Consiliului, privind
măsuri suplimentare, printre care o posibilă extindere a perioadei de
aplicare a obiectivelor. În cazul în care concluzia raportului este că nu
s-au făcut progrese suficiente în vederea realizării obiectivelor indicative
naționale, aceste propuneri vizează nivelul și natura obiectivelor.
▼M1
Articolul 15
Revizuirea și adaptarea la progresul tehnic
(1) Valorile și metodele de calcul menționate în anexele II-V la
prezenta directivă se adaptează la progresul tehnic. Măsurile respective,
destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentei directive, se
adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control
menționată la articolul 16 alineatul (3).
(2) Comisia continuă să aducă îmbunătățiri și completări până la
1 ianuarie 2010, astfel cum se prevede în anexa IV punctele 2-6,
respectând în același timp cadrul general stabilit în respectiva anexă.
Măsurile respective, destinate să modifice elemente neesențiale ale
prezentei directive, printre altele prin completarea acesteia, se adoptă
în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la
articolul 16 alineatul (3).
(3) Comisia mărește înainte de 1 ianuarie 2012 procentul calculelor
de tip ascendent armonizate utilizate în modelul de calcul armonizat
menționat în anexa IV punctul 1, fără a aduce atingere acelor sisteme
naționale care utilizează deja un procent mai ridicat. Măsura respectivă,
destinată să modifice elemente neesențiale ale prezentei directive, se
adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control
menționată la articolul 16 alineatul (3). Noul model de calcul
armonizat care prezintă un procent mult mai mare de calcule de tip
ascendent armonizate este utilizat începând cu 1 ianuarie 2012.
Ori de câte ori este fezabil și posibil, la măsurarea economiilor totale pe
întreaga perioadă de aplicare a prezentei directive se utilizează modelul
de calcul armonizat menționat la primul paragraf, fără a aduce atingere
acelor sisteme naționale care utilizează un procent mai ridicat de calcule
de tip ascendent.
(4) Până cel târziu la 1 ianuarie 2010, Comisia elaborează un set de
indicatori de eficiență energetică armonizați și de repere bazate pe acești
indicatori armonizate, ținând seama de datele disponibile sau de datele
care pot fi colectate în mod rentabil pentru fiecare stat membru.
Măsurile respective, destinate să modifice elemente neesențiale ale
prezentei directive prin completarea acesteia, se adoptă în conformitate
cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 16
alineatul (3). La elaborarea acestor indicatori și repere de eficiență
energetică armonizate, Comisia utilizează ca ghid de referință lista indicativă
prevăzută în anexa V. Statele membre integrează treptat acești
indicatori și aceste repere în datele statistice incluse în planurile lor de
2006L0032 —RO — 11.12.2008— 001.001— 16
▼M1
acțiune pentru eficiență energetică menționate la articolul 14 și le
utilizează drept unul dintre instrumentele pe care le au la dispoziție
pentru a lua decizii privind domeniile prioritare viitoare în planurile
lor de acțiune pentru eficiență energetică.
Până cel târziu la 17 mai 2011, Comisia prezintă Parlamentului
European și Consiliului un raport privind progresele înregistrate în
acțiunea de stabilire a indicatorilor și a reperelor.
Articolul 16
Procedura comitetului
(1) Comisia este asistată de un comitet.
(2) Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele
5 și 7 din Decizia 1999/468/CE, având în vedere dispozițiile
articolului 8 din respectiva decizie.
Termenul prevăzut la articolul 5 alineatul (6) din Decizia 1999/468/CE
se stabilește la trei luni.
(3) Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică
articolul 5a alineatele (1)-(4) și articolul 7 din Decizia 1999/468/CE,
având în vedere dispozițiile articolului 8 din respectiva decizie.
▼B
Articolul 17
Abrogare
Directiva 93/76/CEE se abrogă.
Articolul 18
Transpunere
(1) Statele membre pun în aplicare actele cu putere de lege și actele
administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la
17 mai 2008, cu excepția dispozițiilor articolului 14 alineatele (1), (2)
și (4), pentru care data transpunerii este până la 17 mai 2006. Statele
membre informează de îndată Comisia cu privire la aceasta.
Atunci când statele membre adoptă aceste măsuri, ele conțin o trimitere
la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data
publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare
a acestei trimiteri.
(2) Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele principalelor
dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat
de prezenta directivă.
Articolul 19
Intrare în vigoare
Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării
în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Articolul 20
Destinatari
Prezenta directivă se adresează statelor membre.
2006L0032 —RO — 11.12.2008— 001.001— 17
▼B
ANEXA I
Metodologia pentru calculul obiectivului indicativ național pentru economiile
de energie
Metodologia utilizată pentru calculul obiectivului indicativ național pentru
economiile de energie prevăzut la articolul 4 este următoarea:
1. Pentru a calcula un consum mediu anual, statele membre se bazează pe
consumul de energie intern final anual al tuturor utilizatorilor de energie
care intră sub incidența prezentei directive, pentru cea mai recentă perioadă
de cinci ani anterioară punerii în aplicare a prezentei directive pentru care
sunt disponibile date oficiale. Acest consum de energie final reprezintă
cantitatea de energie distribuită sau vândută consumatorilor finali în
această perioadă de cinci ani care nu este corectată în funcție de
grade-zile, schimbări structurale sau schimbări ale producției.
Pe baza acestui consum mediu anual, obiectivul indicativ național pentru
economii de energie se calculează o dată, iar cantitatea absolută de energie
de economisit care rezultă se aplică pe durata totală de aplicare a prezentei
directive.
Obiectivul indicativ național pentru economii de energie:
(a) reprezintă 9 % din consumul mediu anual menționat anterior;
(b) este măsurat după al nouălea an de aplicare a prezentei directive;
(c) este rezultatul economiilor anuale de energie cumulate obținute în
întreaga perioadă de nouă ani de aplicare a prezentei directive;
(d) este realizat prin servicii energetice și alte măsuri de îmbunătățire a
eficienței energetice.
Această metodologie pentru măsurarea economiilor de energie asigură faptul
că economiile de energie totale prevăzute de prezenta directivă reprezintă o
cantitate fixă, fiind astfel independente de creșterea ulterioară a PIB și de
orice creștere ulterioară a consumului de energie.
2. Obiectivul indicativ național pentru economiile de energie se exprimă, în
termeni absoluți, în GWh sau o unitate echivalentă, calculată în conformitate
cu anexa II.
3. Economiile de energie pe parcursul unui an după intrarea în vigoare a
prezentei directive care rezultă din măsurile de îmbunătățire a eficienței
energetice inițiate într-un an anterior, până în 1995, însă nu mai devreme
de 1991, și al căror efect persistă, pot fi luate în considerare la calculul
economiilor anuale de energie. În anumite cazuri, atunci când împrejurările
pot justifica acest lucru, pot fi luate în considerare măsurile inițiate înainte
de 1995, dar nu mai devreme de 1991. Măsurile de natură tehnologică ar
trebui să fie actualizate pentru a ține seama de progresul tehnologic sau să
fie evaluate în funcție de reperul existent pentru aceste măsuri. Comisia
pune la dispoziție orientări privind modul în care poate fi măsurat sau
estimat efectul tuturor acestor măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice,
având la bază, ori de câte ori este posibil, legislația comunitară existentă,
precum Directiva 2004/8/CE a Parlamentului European și a Consiliului din
11 februarie 2004 privind promovarea cogenerării pe baza cererii de energie
termică utilă pe piața internă a energiei (1) și Directiva 2002/91/CE.
În toate cazurile, economiile de energie rezultate trebuie să fie verificabile și
măsurabile sau estimabile în conformitate cu cadrul general prevăzut în
anexa IV.
2006L0032 —RO — 11.12.2008— 001.001— 18
(1) JO L 52, 21.2.2004, p. 50.
▼B
ANEXA II
Conținutul energetic al combustibililor selectați pentru utilizare finală – tabel de conversie (1)
Produs energetic kJ (PCI) kgep (PCI) kWh (PCI)
1 kg cocs 28 500 0,676 7,917
1 kg antracit 17 200-30 700 0,411-0,733 4,778-8,528
1 kg brichete lignit 20 000 0,478 5,556
1 kg lignit superior 10 500-21 000 0,251-0,502 2,917-5,833
1 kg lignit 5 600-10 500 0,134-0,251 1,556-2,917
1 kg șisturi bituminoase 8 000-9 000 0,191-0,215 2,222-2,500
1 kg turbă 7 800-13 800 0,186-0,330 2,167-3,833
1 kg brichete turbă 16 000-16 800 0,382-0,401 4,444-4,667
1 kg țiței greu 40 000 0,955 11,111
1 kg păcură 42 300 1,010 11,750
1 kg benzină 44 000 1,051 12,222
1 kg parafină 40 000 0,955 11,111
1 kg gaz petrolier lichefiat 46 000 1,099 12,778
1 kg gaz natural (1) 47 200 1,126 13,10
1 kg gaz natural lichefiat 45 190 1,079 12,553
1 kg lemn (umiditate 25 %) (2) 13 800 0,330 3,833
1 kg pelete/brichete din lemn 16 800 0,401 4,667
1 kg deșeuri 7 400-10 700 0,177-0,256 2,056-2,972
1 MJ căldură derivată 1 000 0,024 0,278
1 kWh energie electrică 3 600 0,086 1 (3)
Sursa: Eurostat.
(1) 93 % metan.
(2) Statele membre pot aplica alte valori, în funcție de tipul de lemn utilizat cel mai mult în statul membru respectiv.
(3) Pentru economiile în kWh, statele membre pot aplica un coeficient implicit de 2,5, reflectând randamentul
energetic mediu din UE, estimat la 40 %, în perioada vizată. Statele membre pot aplica un alt coeficient cu
condiția de a putea justifica valoarea acestuia.
2006L0032 —RO — 11.12.2008— 001.001— 19
(1) Statele membre pot aplica factori de conversie diferiți, în cazul în care aceștia pot fi justificați.
▼B
ANEXA III
Listă indicativă cu exemple de măsuri admisibile de îmbunătățire a eficienței
energetice
Prezenta anexă oferă exemple de domenii în care programele de îmbunătățire a
eficienței energetice și alte măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice pot fi
dezvoltate și puse în aplicare în contextul articolului 4.
Pentru a fi luate în considerare, aceste măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice
trebuie să ducă la economii de energie care pot fi clar măsurate și verificate
sau estimate în conformitate cu orientările din anexa IV, iar impacturile lor
asupra economiilor de energie nu trebuie să fie deja luate în considerare în alte
măsuri specifice. Listele următoare nu sunt exhaustive, ci au rol orientativ.
Exemple de măsuri admisibile de îmbunătățire a eficienței energetice:
Sectorul rezidențial și cel terțiar
(a) încălzire și răcire (de exemplu pompe de căldură, boilere noi eficiente,
instalarea/modernizarea eficientă a sistemelor de termoficare/răcire urbană
centralizată);
(b) izolație și ventilație (de exemplu izolația pereților goi pe dinăuntru și a
acoperișurilor, ferestre cu geam în dublu și triplu strat, încălzire și răcire
pasivă);
(c) apă caldă (de exemplu instalarea de dispozitive noi, utilizarea directă și
eficientă în încălzirea spațiului, mașini de spălat);
(d) iluminat (de exemplu lămpi și limitatoare de curent noi și eficiente, sisteme
de comandă digitală, utilizarea detectoarelor de mișcare pentru sistemele de
iluminat în clădirile industriale);
(e) gătit și refrigerare (de exemplu aparate noi și eficiente, sisteme de recuperare
a căldurii);
(f) alte echipamente și aparate (de exemplu aparate de producție combinată
pentru energie electrică și termică, aparate eficiente noi, sisteme de temporizare
pentru utilizarea optimizată a energiei, reducerea pierderilor în regim
de „așteptare”, instalarea de condensatoare electrice pentru reducerea puterii
reactive, transformatoare cu pierderi mici);
(g) producție internă de surse de energie regenerabile, la care cantitatea de
energie achiziționată este redusă (de exemplu aplicațiile termice bazate pe
energie solară, apă caldă menajeră, încălzirea și răcirea spațiului cu energie
solară);
Sectorul industrial
(h) procese de fabricație (de exemplu utilizarea mai eficientă a aerului
comprimat, a condensatului, a întrerupătoarelor și a valvelor, folosirea unui
sistem automat și integrat, regimuri eficiente „în așteptare”);
(i) motoare și sisteme de transmisie (de exemplu creșterea gradului de utilizare a
comenzilor electronice, variatoare de viteză, programe de aplicare integrată,
convertizoare de frecvență, motoare electrice cu eficiență ridicată);
(j) ventilatoare, variatoare de viteză și ventilație (de exemplu dispozitive/sisteme
noi, utilizarea ventilației naturale);
(k) gestiunea răspunsului la cerere (de exemplu gestiunea sarcinii, sisteme de
control al tăierii vârfului de sarcină);
(l) cogenerare de mare eficiență (de exemplu aparate de producere combinată a
energiei electrice și termice);
Sectorul transporturilor
(m) mijlocul de transport utilizat (de exemplu promovarea vehiculelor eficiente
din punct de vedere energetic, utilizarea eficientă din punct de vedere
energetic a vehiculelor, inclusiv sisteme de reglare a presiunii pneurilor,
dispozitive și echipamente complementare pentru îmbunătățirea eficienței
energetice a vehiculelor, aditivi pentru carburanți care îmbunătățesc
2006L0032 —RO — 11.12.2008— 001.001— 20
▼B
eficiența energetică, uleiuri cu putere mare de lubrifiere și pneuri cu grad
mic de rezistență);
(n) schimbări ale modurilor de transport (de exemplu mecanisme de transport
domiciliu/serviciu fără mașină, sistem de folosire în comun a mașinii,
schimbări de la mijloace de transport cu consum mai ridicat de energie la
mijloace cu consum mai mic de energie, pe pasager-km sau pe tonă-km);
(o) zile fără mașină;
Măsuri transsectoriale
(p) standarde și norme care vizează în primul rând îmbunătățirea eficienței energetice
a produselor și a serviciilor, inclusiv a clădirilor;
(q) sisteme de etichetare energetică;
(r) contorizare, sisteme de contorizare inteligentă, precum instrumente de contorizare
individuală cu comandă la distanță și facturare detaliată;
(s) formare și educație care conduc la aplicarea unor tehnologii și/sau tehnici
eficiente din punct de vedere energetic;
Măsuri orizontale
(t) norme, taxe etc. care au ca efect reducerea consumului de energie la utilizatorii
finali;
(u) campanii de informare specifice care promovează îmbunătățirea eficienței
energetice și măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice.
2006L0032 —RO — 11.12.2008— 001.001— 21
▼B
ANEXA IV
Cadrul general pentru măsurarea și verificarea economiilor de energie
1. Măsurări și calcule ale economiilor de energie și normalizarea lor
1.1. Măsurarea economiilor de energie
G e n e r a l i t ă ț i
Pentru măsurarea economiilor de energie realizate, prevăzute la articolul 4,
în vederea determinării îmbunătățirii globale a eficienței energetice și a
evaluării impactului măsurilor individuale, se aplică un model de calcul
armonizat care folosește o combinație de metode de calcul de tip
descendent și ascendent, pentru măsurarea îmbunătățirilor anuale obținute
în domeniul eficienței energetice pentru PAEE prevăzute la articolul 14.
Atunci când elaborează modelul de calcul armonizat în conformitate cu
articolul 15 alineatul (2), comitetul urmărește să folosească, în măsura în
care este posibil, date care sunt deja furnizate în mod curent de Eurostat
și/sau agențiile statistice naționale.
C a l c u l e d e t i p d e s c e n d e n t
O metodă de calcul de tip descendent presupune calcularea cantității de
economie de energie utilizând ca punct de pornire niveluri de economii de
energie agregate pe plan național sau pe plan sectorial pe scară mai largă.
Ulterior se fac ajustări ale datelor anuale care să țină seama de factorii
externi precum grade-zi, schimbări structurale, combinația de produse etc.,
pentru a obține o măsurare care să ofere o indicare corectă a îmbunătățirii
totale a eficienței energetice, descrise la punctul 1.2. Această metodă nu
oferă o măsurare exactă, detaliată, nici nu indică relațiile de cauză și efect
între măsurători și economiile de energie rezultate. Cu toate acestea, de
obicei, este o metodă mai simplă și mai puțin costisitoare și este deseori
numită metoda „indicatorilor de eficiență energetică” deoarece oferă un
indiciu asupra evoluției situației.
Atunci când elaborează metoda de calcul de tip descendent utilizată în
acest model de calcul armonizat, comitetul își bazează activitatea, în
măsura posibilităților, pe metodologiile existente, precum modelul
ODEX (1).
C a l c u l e d e t i p a s c e n d e n t
O metodă de calcul de tip ascendent presupune ca economiile de energie
obținute prin punerea în aplicare a unei măsuri specifice de îmbunătățire a
eficienței energetice sunt măsurate în kilowatt-ore (kWh), în jouli (J) sau
în kilograme petrol echivalent (kgpe) și adăugate la economiile de energie
care rezultă din alte măsuri specifice de îmbunătățire a eficienței energetice.
Autoritățile sau agențiile menționate la articolul 4 alineatul (4)
vor asigura evitarea dublei înregistrări a economiilor de energie care
rezultă dintr-o combinație a măsurilor (inclusiv a mecanismelor) de îmbunătățire
a eficienței energetice. Pentru metoda de calcul de tip ascendent,
se pot utiliza datele și metodele menționate la punctele 2.1 și 2.2.
Până la 1 ianuarie 2008, Comisia elaborează un model armonizat de tip
ascendent. Acest model acoperă un nivel între 20 și 30 % din consumul de
energie interior final anual pentru sectoarele care intră sub incidența
prezentei directive, ținând seama în mod corespunzător de factorii
prevăzuți la punctele (a), (b) și (c) de mai jos.
Până la 1 ianuarie 2012, Comisia continuă să elaboreze modelul armonizat
de tip ascendent. Acest model acoperă un nivel semnificativ mai mare din
consumul de energie intern final anual pentru sectoarele care intră sub
incidența prezentei directive, ținând seama în mod corespunzător de
factorii prevăzuți la punctele (a), (b) și (c) de mai jos.
Atunci când elaborează modelul armonizat de tip ascendent, Comisia ține
seama de următorii factori și își justifică decizia în consecință:
(a) experiența în folosirea modelului de calcul armonizat pe parcursului
primului an de punere în aplicare;
2006L0032 —RO — 11.12.2008— 001.001— 22
(1) Proiectul ODYSSEE-MURE, programul SAVE. Comisie 2005.
▼B
(b) creșterea potențială preconizată a preciziei, ca rezultat al unei creșteri
a procentului de calcule de tip ascendent;
(c) estimarea costului și/sau a cheltuielilor administrative potențiale suplimentare.
Atunci când elaborează modelul armonizat de tip ascendent în conformitate
cu articolul 15 alineatul (2), Comitetul urmărește să folosească
metode standardizate care implică demersuri administrative și costuri
minime, în special prin utilizarea metodelor de măsurare prevăzute la
punctele 2.1 și 2.2 și prin concentrarea asupra sectoarelor în care
modelul armonizat de tip ascendent poate fi aplicat în modul cel mai
eficient din punct de vedere al costurilor.
Statele membre care doresc acest lucru pot folosi în continuare măsurătorile
de tip ascendent, pe lângă partea prevăzută de modelul armonizat de
tip ascendent care face obiectul acordului Comisiei, în conformitate cu
procedura prevăzută la articolul 16 alineatul (2), pe baza unei descrieri a
metodologiei prezentate de statul membru în cauză.
În cazul în care calculele de tip ascendent nu sunt disponibile pentru
anumite sectoare, în rapoartele către Comisie se utilizează indicatori de
tip descendent sau o combinație de calcule de tip ascendent și descendent,
sub rezerva acordului Comisiei, în conformitate cu procedura prevăzută la
articolul 16 alineatul (2). În special, atunci când evaluează cererile în acest
sens în contextul primului PAEE descris la articolul 14 alineatul (2),
Comisia demonstrează flexibilitatea corespunzătoare. Sunt necesare unele
calcule de tip descendent pentru a măsura impactul măsurilor puse în
aplicare după 1995 (și în anumite cazuri din 1991) care continuă să aibă
impact.
1.2. Cum pot fi normalizate măsurările economiilor de energie
Economiile de energie se determină prin măsurarea și/sau estimarea
consumului, înainte și după punerea în aplicare a măsurii, asigurând în
același timp ajustarea și normalizarea condițiilor externe care afectează în
mod obișnuit utilizarea energiei. Condițiile care afectează în mod obișnuit
utilizarea energiei pot varia și în timp. Aceste condiții pot fi efectul
probabil al unuia sau al mai multor factori plauzibili, precum:
(a) condițiile meteorologice, de exemplu grade-zi;
(b) nivelurile de ocupare;
(c) orele de deschidere pentru clădiri altele decât locuințe;
(d) intensitatea echipamentelor instalate (capacitatea instalației);
combinația de produse;
(e) capacitatea instalației, nivelul producției, volumul sau valoarea
adăugată, inclusiv schimbările în ceea ce privește nivelul PIB;
(f) planificarea instalațiilor și a vehiculelor;
(g) relația cu alte unități.
2. Date și metode care pot fi utilizate (grad de măsurare)
Există mai multe metode de culegere a datelor pentru măsurarea și/sau
estimarea economiilor de energie. Atunci când se evaluează un serviciu
energetic sau o măsură de îmbunătățire a eficienței energetice, este deseori
imposibil să se pună baza numai pe măsurători. Prin urmare, se face o
distincție între metodele de măsurare a economiilor de energie și metodele
de estimare a economiilor de energie, ultima practică fiind cea mai uzuală.
2.1. Date și metode bazate pe măsurători
Facturi de la societă ț i l e d e d i s t r i b u ț i e s a u v â n z ă t o r i
c u amă n u n t u l
Facturile de energie bazate pe citirile contoarelor pot reprezenta baza de
măsurare pentru o perioadă reprezentativă înainte de introducerea măsurii
de îmbunătățire a eficienței energetice. Acestea pot fi comparate ulterior cu
facturi bazate pe citirile contoarelor pentru perioada după introducerea și
utilizarea măsurii, tot pentru o perioadă de timp reprezentativă. Rezultatele
2006L0032 —RO — 11.12.2008— 001.001— 23
▼B
ar trebui comparate, în cazul în care este posibil, cu un grup de control
(grup neparticipant) sau normalizate în conformitate cu punctul 1.2.
D a t e p r i v i n d v â n z ă r i l e d e e n e r g i e
Consumul diferitelor tipuri de energie (de exemplu electricitate, gaz,
păcură) poate fi măsurat prin compararea datelor privind vânzările
obținute de la un vânzător cu amănuntul sau de la un distribuitor,
înainte de introducerea unor măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice,
cu datele privind vânzarea din perioada ulterioară aplicării măsurii. Se
poate folosi un grup de control sau se pot normaliza datele.
D a t e p r i v i n d v â n z a r e a e c h i p a m e n t e l o r ș i a a p a r a t e l o r
Performanța echipamentelor și a aparatelor se poate calcula pe baza informațiilor
obținute direct de la producător. În general, datele privind
vânzarea de echipamente și aparate se pot obține de la vânzătorii cu
amănuntul. De asemenea, se pot efectua anchete și măsurători speciale.
Datele accesibile pot fi verificate prin comparație cu cifrele privind
vânzările, pentru a determina dimensiunea economiilor de energie.
Atunci când se folosește această metodă, rezultatele ar trebui să fie
ajustate ținând seama de schimbările în modul de utilizare a echipamentului
sau a aparatului.
D a t e p r i v i n d s a r c i n a c o n s umu l u i f i n a l
Modul de utilizare a energiei într-o clădire sau într-o instalație se poate
monitoriza în întregime, pentru a înregistra cererea de energie înainte și
după introducerea unei măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice.
Factorii relevanți importanți (de exemplu procesul de producție, echipamente
speciale, instalații de încălzire) pot fi măsurați cu mai multă
precizie.
2.2. Date și metode bazate pe estimări
E s t i m ă r i t e h n i c e s i m p l e , f ă r ă i n s p e c ț i e l a f a ț a
l o c u l u i
Calculele bazate pe estimări tehnice simple, fără inspecții la fața locului,
reprezintă metoda cel mai des întâlnită în vederea obținerii datelor pentru
măsurarea economiilor de energie anticipate. Datele pot fi estimate
folosind principii tehnice, fără a utiliza date obținute la fața locului, ci
formulând ipoteze bazate pe specificațiile echipamentelor, caracteristici de
performanță, profiluri operaționale ale măsurilor instalate și statistici etc.
E s t i m ă r i t e h n i c e s p o r i t e , c u i n s p e c ț i e l a f a ț a l o c u l u i
Datele energetice se pot calcula pe baza informațiilor obținute de un expert
extern în timpul unui audit sau cu ocazia unui alt tip de vizită la unul sau
mai multe dintre locațiile vizate. Pe această bază, se pot elabora algoritmi/-
modele de simulare mai sofisticate care ar putea fi aplicate unei populații
mai numeroase din locațiile respective (de exemplu clădiri, facilități,
vehicule). Acest tip de măsurătoare se poate utiliza frecvent pentru a
completa și calibra estimările tehnice simple.
3. Cum se abordează elementele de incertitudine
Toate metodele enumerate la punctul 2 ar putea prezenta un anumit grad
de incertitudine. Incertitudinea poate proveni din (1):
(a) erori ale aparatelor de măsurare și control: în general, acestea apar din
cauza erorilor din specificațiile indicate de către producător;
(b) erori de modelare: în general, acestea se referă la erori ale modelului
utilizat pentru estimarea parametrilor pentru culegerea de date;
(c) erori de eșantionare: în general, acestea se referă la erori care rezultă
din faptul că s-a ținut sub observație un eșantion de unități, nu
întregul set de unități studiate.
Incertitudinea poate avea la origine și ipotezele planificate și neplanificate;
în general, acestea sunt asociate cu estimările, dispozițiile și/sau folosirea
2006L0032 —RO — 11.12.2008— 001.001— 24
(1) În anexa B la Protocolul internațional privind măsurarea și verificarea performanței
(IPMVP) se prezintă un model de stabilire a unui nivel de incertitudine cuantificabilă
bazat pe aceste trei erori.
▼B
altor date tehnice. De asemenea, apariția erorilor depinde de sistemul
selectat pentru culegerea de date, descris la punctele 2.1 și 2.2. Se
recomandă precizarea în continuare a noțiunii de incertitudine.
Statele membre pot alege să utilizeze metoda incertitudinii cuantificate
atunci când raportează stadiul de îndeplinire a obiectivelor stabilite în
prezenta directivă. În acest caz, incertitudinea cuantificată este exprimată
într-un mod semnificativ din punct de vedere statistic, prin declararea atât
a preciziei, cât și a nivelului de încredere. De exemplu:
„eroarea cuantificabilă este estimată la ± 20 %, cu un nivel de încredere de
90 %”.
În cazul în care se folosește metoda incertitudinii cuantificate, statele
membre iau în considerare, de asemenea, faptul că nivelul acceptabil de
incertitudine impus în calculele economiilor de energie depinde de nivelul
economiilor și de rentabilitatea reducerii nivelului de incertitudine.
4. Armonizarea duratelor măsurilor de îmbunătățire a eficienței energetice
în calculele de tip ascendent
Unele măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice se desfășoară pe
durata a zeci de ani, în timp ce altele durează o perioadă mai scurtă. În
lista de mai jos se dau unele exemple de durate medii ale măsurilor de
îmbunătățire a eficienței energetice:
Izolarea mansardelor din locuințele particulare 30 de ani
Izolarea pereților goi pe dinăuntru ai locuințelor particulare
40 de ani
Suprafețe vitrate din categoriile E-C (în m2) 20 de ani
Boilere din categoriile B-A 15 ani
Comenzi ale sistemelor de încălzire – modernizare cu
înlocuirea boilerelor
15 ani
LFC (lămpi fluorescente compacte) – vânzare cu
amănuntul
16 ani
Sursă: Programul „Energy Efficiency Commitment
2005-2008” (Angajament în favoarea eficacității energetice),
Regatul Unit
Pentru a asigura că toate statele membre aplică aceleași durate pentru
măsuri similare, aceste durate vor fi armonizate la nivel european. Prin
urmare, Comisia, asistată de comitetul instituit în temeiul articolului 16,
înlocuiește lista anterioară cu o listă preliminară convenită, care conține
duratele medii ale diferitelor măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice,
până la 17 noiembrie 2006.
5. Cum se abordează efectele de multiplicare ale economiilor de energie
și cum se poate evita dubla înregistrare în cadrul metodelor de calcul
mixt de tip ascendent și descendent
Punerea în aplicare a unei măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice,
de exemplu izolarea rezervorului și a conductelor de apă caldă într-o
clădire sau altă măsură cu efect echivalent, poate avea în viitor efecte
de multiplicare pe piață, ceea ce înseamnă că piața va pune în aplicare
în mod automat o măsură, fără altă implicare din partea autorităților sau a
agențiilor menționate la articolul 4 alineatul (4) sau din partea oricărui
furnizor de servicii energetice din sectorul privat. O măsură cu potențial
de multiplicare poate fi, în majoritatea cazurilor, mai rentabilă decât
măsurile care trebuie repetate la intervale de timp regulate. Statele
membre estimează potențialul de realizare a economiilor de energie al
acestor măsuri, inclusiv efectele lor de multiplicare și verifică efectele
totale în cadrul unei evaluări ex post, utilizând indicatori atunci când
este necesar.
În ceea ce privește evaluarea măsurilor orizontale, se pot utiliza indicatori
de eficiență energetică, cu condiția să se poată determina modul în care
aceștia ar fi evoluat în absența măsurilor orizontale. Cu toate acestea,
trebuie să se poată elimina, atât cât este posibil, înregistrarea dublă a
2006L0032 —RO — 11.12.2008— 001.001— 25
▼B
economiilor obținute prin programele de eficiență energetică cu țintă
precisă, prin servicii energetice și alte instrumente de politică. Aceasta
se aplică în mod special taxelor pentru energie sau CO2 și campaniilor
de informare.
Se aplică corecții ale dublei înregistrări a economiilor de energie. Se
încurajează utilizarea matricelor care permit însumarea impacturilor
măsurilor.
Economiile de energie potențiale care rezultă după perioada dorită nu se
iau în considerare atunci când statele membre raportează cu privire la
obiectivul global prevăzut la articolul 4. În orice caz, atunci când se
raportează cu privire la obiectivele menționate la articolul 4, ar trebui
încurajate măsurile care promovează efectele pe termen lung asupra
pieței și măsurile care au generat deja efecte de multiplicare a economiilor
de energie, cu condiția ca acestea să poată fi măsurate și verificate
utilizând orientările din prezenta anexă.
6. Cum se verifică economiile de energie
În cazul în care se consideră rentabil și necesar, economiile de energie
obținute printr-un serviciu energetic sau altă măsură de îmbunătățire a
eficienței energetice se verifică de către un terț. Această verificare poate
fi făcută de către consultanți independenți, SSE sau alți actori ai pieței de
energie. Autoritățile sau agențiile corespunzătoare ale statelor membre
menționate la articolul 4 alineatul (4) pot oferi instrucțiuni suplimentare
în această privință.
Surse:„A European Ex-post Evaluation Guidebook for DSM and EE
Service Programmes” (Ghid european de evaluare ex-post pentru
programele de servicii DSM și de eficiență energetică); AIE, baza de
date INDEEP; IPMVP, volumul 1 (versiunea martie 2002).
2006L0032 —RO — 11.12.2008— 001.001— 26
▼B
ANEXA V
Lista indicativă a piețelor și sub-piețelor de conversie a energiei pentru care se
pot stabili repere:
1. Piața pentru aparate de uz casnic/tehnologie a informației și iluminat:
1.1. Aparate de bucătărie („produse albe”);
1.2. Echipamente pentru divertisment/tehnologie a informației;
1.3. Iluminat.
2. Piața pentru tehnologia de încălzire a locuințelor:
2.1. Încălzire;
2.2. Alimentare cu apă caldă;
2.3. Aer condiționat;
2.4. Ventilație;
2.5. Izolare termică;
2.6. Ferestre.
3. Piața pentru cuptoare industriale.
4. Piața pentru motoare și sisteme de antrenare industriale.
5. Piața pentru instituții din sectorul public:
5.1. Școli/administrație publică;
5.2. Spitale;
5.3. Bazine de înot;
5.4. Iluminat stradal.
6. Piața pentru serviciile de transport.
2006L0032 —RO — 11.12.2008— 001.001— 27
▼B
ANEXA VI
Lista măsurilor admisibile din domeniul achizițiilor publice care vizează
eficiența energetică
Fără a aduce atingere legislației naționale și comunitare în domeniul achizițiilor
publice, statele membre asigură aplicarea de către sectorul public a cel puțin două
cerințe din lista următoare, în contextul rolului exemplar al sectorului public
menționat la articolul 5:
(a) cerințe privind utilizarea instrumentelor financiare pentru economii de
energie, inclusiv contractele de performanță energetică care prevăd furnizarea
de economii de energie măsurabile și predeterminate (inclusiv atunci când
administrațiile publice au responsabilități pe care le externalizează);
(b) cerințe privind achiziționarea de echipamente și vehicule pe baza listelor ce
conțin specificațiile privind eficiența energetică a unor categorii diverse de
echipamente și vehicule care trebuie să fie întocmite de către autoritățile și
agențiile menționate la articolul 4 alineatul (4), folosind, după caz, analiza
costului minim pe durata ciclului de viață sau metode comparabile, pentru a
asigura rentabilitatea;
(c) cerințe privind achiziționarea de echipamente cu consum de energie eficient
în toate modurile de funcționare, inclusiv în modul „așteptare”, utilizând,
după caz, analiza costului minim pe durata ciclului de viață sau metode
comparabile, pentru a asigura rentabilitatea;
(d) cerințe privind înlocuirea sau modificarea echipamentelor și a vehiculelor
existente cu echipamentele enumerate la punctele (b) și (c);
(e) cerințe privind folosirea auditurilor energetice și punerea în aplicare a recomandărilor
rezultate în materie de rentabilitate;
(f) cerințe privind achiziționarea sau închirierea de clădiri eficiente din punct de
vedere energetic sau părți ale acestora sau cerințe de a înlocui sau de a
modifica clădiri cumpărate sau închiriate sau părți ale acestora, pentru a le
face mai eficiente din punct de vedere energetic.
2006L0032 —RO — 11.12.2008— 001.001— 282006/32/EC - despre eficienta energetica la consumatorul final , servicii energetice ;
Mesaj publicitar : Inginer autorizat ca Auditor energetic , întocmesc Certificat Energetic în judeţul Cluj - tel 0724330715.
Pret convenabil pentru Certificat energetic. (Click Aici)
Page updated
Google Sites
Report abuse