DIRECTIVA 2012/27/UE - partea III

Mesaj publicitar : Inginer autorizat ca Auditor energetic , întocmesc Certificat Energetic în judeţul Cluj - tel 0724330715.

Pret convenabil pentru Certificat energetic. (Click Aici)

Acest document reprezintă un instrument de documentare, iar instituţiile si site-ul care le afiseaza nu îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul său.

ANEXA I

PRINCIPII GENERALE PENTRU CALCULUL ENERGIEI ELECTRICE PRODUSE PRIN COGENERARE

Partea I

Principii generale

Valorile folosite pentru calculul energiei electrice produse prin cogenerare se determină pe baza exploatării estimate sau efective a unității în condiții normale de utilizare. Pentru unitățile de microcogenerare, calculul se poate baza pe valori certificate.

(a) Producția de energie electrică din cogenerare se consideră egală cu producția totală anuală de energie electrică a unității respective, măsurată la bornele generatoarelor principale:

(i) în unitățile de cogenerare de tipurile (b), (d), (e), (f), (g) și (h) menționate în partea II, cu o eficiență globală anuală stabilită de statele membre la un nivel de cel puțin 75 %; și

(ii) în unitățile de cogenerare de tipurile (a) și (c) menționate în partea II, cu o eficiență globală anuală stabilită de statele membre la un nivel de cel puțin 80 %.

(b) În unitățile de cogenerare cu o eficiență globală anuală mai mică decât valoarea prevăzută la litera (a) punctul (i) [unități de cogenerare de tipurile (b), (d), (e), (f), (g) și (h) menționate în partea II] sau cu o eficiență globală anuală sub valoarea menționată la litera (a) punctul (ii) [unități de cogenerare de tipurile (a) și (c) menționate în partea II], cogenerarea se calculează cu următoarea formulă:

E CHP =H CHP × C

unde:

E CHP este cantitatea de energie electrică produsă prin cogenerare;

C este raportul dintre energia electrică și energia termică;

H CHP este cantitatea de energie termică utilă produsă prin cogenerare (calculată, în acest sens, ca producția totală de energie termică minus orice cantitate de energie termicăprodusă în cazane separate sau prin extracție de abur viu din generatorul de abur, înainte de turbină).

Calculul energiei electrice produse prin cogenerare trebuie să aibă la bază raportul efectiv dintre energia electrică și energia termică. Dacă nu se cunoaște raportul efectiv dintre energia electrică și energia termică a unei unități de cogenerare, se pot folosi următoarele valori implicite, în special pentru scopuri statistice, pentru unități de tipurile (a), (b), (c), (d) și (e) menționate în partea II, cu condiția ca energia electrică produsă în cogenerare să fie mai mică sau egală cu producția de energie electrică totală a unității: Tipul unității

Raportul energie electrică/energie termică, C

Turbină de gaz cu ciclu combinat cu recuperare de căldură

0,95

Turbină de abur cu contrapresiune

0,45

Turbină de abur cu condensație

0,45

Turbină de gaz cu recuperare de căldură

0,55

Motor cu combustie internă

0,75

Dacă statele membre introduc valori implicite pentru raportul dintre energia electrică și energia termică pentru unitățile de tipurile (f), (g), (h), (i), (j) și (k) menționate în partea II, aceste valori implicite trebuie să fie publicate și notificate Comisiei.

(c) Dacă o parte din conținutul de energie al cantității de combustibil din procesul de cogenerare este recuperată sub formă de produse chimice și reciclată, această parte poate fi scăzută din cantitatea de combustibil înainte de calcularea eficienței globale utilizate la literele (a) și (b).

(d) Statele membre pot determina raportul dintre energia electrică și energia termică drept raportul dintre energia electrică și energia termică utilă în cazul funcționării în regim de cogenerare la o sarcină redusă, utilizând datele operaționale ale unei unități specifice.

(e) Statele membre pot utiliza alte perioade de raportare în afară de cea anuală, pentru calculele de la literele (a) și (b).RO 14.11.2012 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 315/29

Partea II

Tehnologii de cogenerare care intră sub incidența prezentei directive

(a) Turbină de gaz în ciclu combinat, cu recuperare de căldură

(b) Turbină de abur cu contrapresiune

(c) Turbină de abur cu condensație

(d) Turbină de gaz cu recuperare de căldură

(e) Motor cu combustie internă

(f) Microturbine

(g) Motoare Stirling

(h) Pile de combustie

(i) Motoare cu abur

(j) Cicluri Rankine pentru fluide organice

(k) Orice alt tip de tehnologie sau combinații ale acestora, care intră sub incidența definiției stabilite la articolul 2 punctul 30.

În momentul punerii în aplicare a principiilor generale pentru calcularea energiei electrice produse prin cogenerare, statele membre utilizează orientările detaliate prevăzute în Decizia 2008/952/CE a Comisiei din 19 noiembrie 2008 de stabilire a orientărilor detaliate pentru implementarea anexei II la Directiva 2004/8/CE a Parlamentului European și a Consiliului ( 1 ).RO L 315/30 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 14.11.2012

( 1 ) JO L 338, 17.12.2008, p. 55.

ANEXA II

METODOLOGIA DE DETERMINARE A EFICIENȚEI PROCESULUI DE COGENERARE

Valorile utilizate pentru calculul eficienței cogenerării și al economiilor de energie primară se determină pe baza exploatării estimate sau efective a unității, în condiții normale de utilizare.

(a) Cogenerarea de înaltă eficiență

În sensul prezentei directive, cogenerarea de înaltă eficiență îndeplinește următoarele criterii:

— producția în sistem de cogenerare de la unitățile de cogenerare asigură economii de energie primară calculate în conformitate cu litera (b) de cel puțin 10 %, comparativ cu valorile de referință pentru producerea separată de energie electrică și termică;

— producția unităților de mică putere și a unităților de microcogenerare care asigură economii de energie primară poate fi considerată drept cogenerare de înaltă eficiență.

(b) Calculul economiilor de energie primară

Cantitatea de economii de energie primară rezultată în urma producerii în sistem de cogenerare, definită în conformitate cu anexa I, se calculează pe baza următoarei formule:

unde:

PES reprezintă economiile de energie primară;

CHP Hη reprezintă eficiența termică a producției în cogenerare, definită ca raport între producția anuală de energie termică utilă și cantitatea de combustibil utilizată pentru producerea de energie termică utilă și energie electrică din cogenerare;

Ref Hη reprezintă valoarea de referință a eficienței pentru producerea separată de energie termică;

CHP Eη reprezintă eficiența electrică a producției în cogenerare, definită ca raport între producția anuală de energie electrică produsă prin cogenerare și cantitatea de combustibil utilizată pentru producerea sumei dintre producția de energie termică utilă și energie electrică din cogenerare. În cazul în care o unitate de cogenerare produce energie mecanică, cantitatea anuală de energie electrică produsă prin cogenerare poate fi mărită cu un element suplimentar, care reprezintă cantitatea de energie electricăechivalentă cu cea de energie mecanică. Acest element suplimentar nu creează un drept de emitere a garanțiilor de origine, în conformitate cu articolul 14 alineatul (10);

Ref Eη reprezintă valoarea de referință a eficienței pentru producerea separată de energie electrică.

(c) Calculul economiilor de energie în cazul utilizării metodei de calcul alternativ

Statele membre pot calcula economiile de energie primară rezultate ca urmare a producerii de energie termică și energie electrică și mecanică după cum se indică mai jos fără a utiliza anexa I pentru a exclude din acest proces cantitățile de energie termică și energie electrică ce nu sunt rezultate din cogenerare. O astfel de producție poate fi considerată ca fiind cogenerare de înaltă eficiență, cu condiția să îndeplinească criteriile de eficiență stabilite la litera (a) din prezenta anexă și – pentru unitățile de cogenerare cu capacitate electrică mai mare de 25 MW – eficiența globală să fie peste 70 %. Cu toate acestea, specificarea cantității de energie electrică produsă prin cogenerare în contextul acestei producții, pentru emiterea unei garanții de origine și în scop statistic, se determină în conformitate cu anexa I.RO 14.11.2012 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 315/31

Dacă economiile de energie primară pentru un proces se calculează utilizând metoda de calcul alternativ indicată mai sus, economiile de energie primară se calculează pe baza formulei menționate la litera (b) din prezenta anexă, înlocuind: „CHP Hη” cu „Hη” și „CHP Eη” cu „Eη”, unde:

Hη reprezintă eficiența termică a procesului, definită ca raport între producția anuală de energie termică și cantitatea de combustibil utilizată pentru producerea sumei dintre producția de energie termică și producția de energie electrică;

Eη reprezintă eficiența electrică a procesului, definită ca raport între producția anuală de energie electrică și cantitatea de combustibil utilizată pentru producerea sumei dintre producția de energie termică și producția de energie electrică. În cazul în care o unitate de cogenerare produce energie mecanică, energia electrică produsă anual prin cogenerare poate fi mărită printr-un element suplimentar, care reprezintă cantitatea de energie electrică echivalentă cu cea de energie mecanică. Acest element suplimentar nu va crea un drept de emitere a garanțiilor de origine, în conformitate cu articolul 14 alineatul (10).

(d) Statele membre pot utiliza alte perioade de raportare, în afară de cea anuală, pentru calculele efectuate în conformitate cu literele (b) și (c) din prezenta anexă.

(e) Pentru unități de microcogenerare, calculul economiilor de energie primară se poate baza pe date certificate.

(f) Valorile de referință ale eficienței pentru producerea separată de energie electrică și termică

Aceste valori de referință armonizate ale eficienței constau dintr-o matrice de valori diferențiate prin factori relevanți, printre care anul construcției și tipurile de combustibil și trebuie să se bazeze pe o analiză bine fundamentată care să ia în considerare, între altele, datele de exploatare în condiții realiste, combinația de combustibili și condițiile climatice, precum și tehnologiile de cogenerare aplicate.

Valorile de referință ale eficienței pentru producerea separată de energie termică și electrică în conformitate cu formula prezentată la litera (b) stabilesc eficiența de exploatare a producerii separate de energie termică și electrică pe care cogenerarea intenționează să o înlocuiască.

Valorile de referință ale eficienței se calculează în conformitate cu principiile următoare:

1. Pentru unitățile de cogenerare, compararea cu producerea separată de energie electrică trebuie să aibă la bază principiul comparării acelorași tipuri de combustibil.

2. Fiecare unitate de cogenerare se compară cu tehnologia cea mai bună și justificabilă din punct de vedere economic pentru producerea separată de energie termică și electrică disponibilă pe piață în anul construirii unității de cogenerare.

3. Valorile de referință ale eficienței pentru unitățile de cogenerare mai vechi de 10 ani se stabilesc pe baza valorilor de referință pentru unitățile cu vechime de 10 ani.

4. Valorile de referință ale eficienței pentru producerea separată de energie electrică și termică reflectă diferențele climatice dintre statele membre.RO L 315/32 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 14.11.2012

ANEXA III

CERINȚELE DE EFICIENȚĂ ENERGETICĂ PENTRU ACHIZIȚIONAREA DE PRODUSE, SERVICII ȘI CLĂDIRI DE CĂTRE ADMINISTRAȚIA CENTRALĂ

În măsura în care acest lucru respectă raportul costuri-eficacitate, fezabilitatea economică, o mai mare durabilitate, adecvarea tehnică, precum și concurența suficientă, administrațiile centrale care achiziționează produse, servicii sau clădiri:

(a) în cazul în care un produs este reglementat de un act delegat adoptat în temeiul Directivei 2010/30/UE sau de o directivă corespunzătoare de punere în aplicare a Comisiei, achiziționează numai produsele care respectă criteriul de apartenență la cea mai înaltă clasă de eficiență energetică posibilă din perspectiva necesității de a asigura o concurență suficientă;

(b) în cazul în care un produs nereglementat în conformitate cu litera (a) este reglementat de o măsură de punere în aplicare în temeiul Directivei 2009/125/CE adoptate dupăintrarea în vigoare a prezentei directive, achiziționează numai produse care respectă valorile de referință privind eficiența energetică specificate în respectiva măsură de punere în aplicare;

(c) achiziționează numai produsele reprezentând echipamente de birou reglementate de Decizia 2006/1005/CE a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind încheierea Acordului între Guvernul Statelor Unite ale Americii și Comunitatea Europeană privind coordonarea programelor de etichetare referitoare la eficiența energetică a echipamentelor de birou ( 1 ) care respectă cerințele privind eficiența energetică și care să fie la fel de stricte precum cele enumerate în anexa C la acordul atașat la decizia în cauză;

(d) achiziționează numai pneurile care îndeplinesc criteriul de apartenență la clasa cea mai ridicată de eficiență a consumului de combustibil, în conformitate cu definiția din Regulamentul (CE) nr. 1222/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind etichetarea pneurilor în ceea ce privește eficiența consumului de combustibil și alți parametri esențiali ( 2 ). Această cerință nu împiedică organismele publice să achiziționeze pneuri cu cea mai ridicată clasă de aderențăsau clasă de zgomot exterior de rulare justificată prin motive de siguranță și de sănătate publică;

(e) solicită în cadrul licitațiilor pentru contracte de servicii ca furnizorii de servicii să utilizeze, în cadrul furnizării serviciilor în cauză, doar produse care îndeplinesc cerințele menționate la literele (a)-(d) în momentul furnizării serviciilor respective. Această cerință se aplică doar produselor noi achiziționate de furnizorii de servicii parțial sau integral în scopul furnizării serviciului în cauză;

(f) să achiziționeze sau să încheie noi acorduri de închiriere doar a clădirilor care îndeplinesc cel puțin cerințele minime privind performanța energetică, menționate la articolul 5 alineatul (1), cu excepția cazului în care scopul achiziționării este:

(i) renovarea aprofundată sau demolarea;

(ii) în cazul organismelor publice, să revândă clădirea fără a o utiliza în scopurile proprii ale organismului public; sau

(iii) conservarea acesteia ca o clădire protejată oficial ca făcând parte dintr-un complex desemnat ca atare sau datorită valorii lor arhitecturale sau istorice.

Gradul de respectare a acestor cerințe se verifică pe baza certificatelor de performanță energetică menționate la articolul 11 din Directiva 2010/31/UE.RO 14.11.2012 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 315/33

( 1 ) JO L 381, 28.12.2006, p. 24.

( 2 ) JO L 342, 22.12.2009, p. 46.

ANEXA IV

CONȚINUTUL ENERGETIC AL COMBUSTIBILILOR SELECTAȚI PENTRU UTILIZARE FINALĂ – TABEL DE CONVERSIE ( 1 ) Produs energetic

kJ (PCI)

kgep (PCI)

kWh (PCI)

1 kg cocs

28 500

0,676

7,917

1 kg antracit

17 200-30 700

0,411-0,733

4,778-8,528

1 kg brichete lignit

20 000

0,478

5,556

1 kg lignit superior

10 500-21 000

0,251-0,502

2,917-5,833

1 kg lignit

5 600-10 500

0,134-0,251

1,556-2,917

1 kg șisturi bituminoase

8 000-9 000

0,191-0,215

2,222-2,500

1 kg turbă

7 800-13 800

0,186-0,330

2,167-3,833

1 kg brichete turbă

16 000-16 800

0,382-0,401

4,444-4,667

1 kg țiței greu

40 000

0,955

11,111

1 kg păcură

42 300

1,010

11,750

1 kg benzină

44 000

1,051

12,222

1 kg parafină

40 000

0,955

11,111

1 kg gaz petrolier lichefiat

46 000

1,099

12,778

1 kg gaz natural ( 1 )

47 200

1,126

13,10

1 kg gaz natural lichefiat

45 190

1,079

12,553

1 kg lemn (umiditate 25 %) ( 2 )

13 800

0,330

3,833

1 kg pelete/brichete din lemn

16 800

0,401

4,667

1 kg deșeuri

7 400-10 700

0,177-0,256

2,056-2,972

1 MJ căldură derivată

1 000

0,024

0,278

1 kWh energie electrică

3 600

0,086

1 ( 3 )

Sursa: Eurostat. ( 1 ) 93 % metan. ( 2 ) Statele membre pot aplica alte valori, în funcție de tipul de lemn utilizat cel mai mult în statul membru respectiv. ( 3 ) Aplicabil în cazul în care economiile de energie sunt calculate ca energie primară prin intermediul unei abordări ascendente bazate pe consumul energetic final. Pentru economiile de energie electrică în kWh, statele membre pot aplica un coeficient implicit de 2,5. Statele membre pot aplica un alt coeficient, cu condiția de a putea justifica valoarea acestuia.

RO L 315/34 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 14.11.2012

( 1 ) Statele membre pot aplica factori de conversie diferiți, în cazul în care aceștia pot fi justificați.

ANEXA V

Metode și principii comune de calcul al impactului schemelor de obligații în materie de eficiență energetică și al altor măsuri de politică în temeiul articolului 7 alineatele (1), (2) și (9) și al articolului 20 alineatul (6)

1. Metodele de calcul al economiilor de energie în sensul articolului 7 alineatele (1) și (2), articolului 7 alineatul (9) al doilea paragraf literele (b), (c), (d), (e) și (f) și articolului 20 alineatul (6)

Părțile obligate, participante sau mandatate sau autoritățile publice de punere în aplicare pot utiliza una sau mai multe dintre următoarele metode de calcul al economiilor de energie:

(a) economii preconizate, prin referire la rezultatele îmbunătățirilor energetice anterioare monitorizate independent în instalații similare. Abordarea generică este denumită„ex ante”;

(b) economii contorizate, în care economiile din instalarea măsurii sau a pachetului de măsuri sunt stabilite prin înregistrarea reducerii propriu-zise a energiei utilizate, ținând seama de factori precum adiționalitatea, ocuparea, nivelurile de producție și condițiile meteorologice care pot afecta consumul. Abordarea generică este denumită „ex post”.

(c) economii de energie gradate, prin care sunt utilizate estimările tehnice. Această abordare poate fi utilizată doar în cazul în care determinarea unor date strict măsurate pentru o instalație specifică este dificilă sau mult prea costisitoare, de exemplu înlocuirea unui compresor sau a unui motor electric cu o valoare nominală în kWh diferită de cea pentru care au fost măsurate informații independente privind economiile de energie, sau în cazul în care acestea se desfășoară pe baza metodologiilor și standardelor de referință stabilite la nivel național de experți calificați sau acreditați care sunt independenți față de părțile obligate, participante sau mandatate implicate;

(d) economii de energie monitorizate, în care este stabilit răspunsul consumatorilor la recomandări, campanii de informare, etichetare sau sisteme de certificare sau contoare inteligente. Această abordare poate fi utilizată doar pentru economiile de energie rezultate din schimbările privind comportamentul consumatorilor. Aceasta nu poate fi utilizată pentru economii rezultate din introducerea unor măsuri concrete.

2. În stabilirea economiilor de energie pentru o măsură de eficiență energetică în scopul articolului 7 alineatele (1) și (2), al articolului 7 alineatul (9) al doilea paragraf literele (b), (c), (d), (e) și (f) și al articolului 20 alineatul (6) se aplică următoarele principii:

(a) poate fi acordat credit doar pentru economiile care depășesc următoarele niveluri:

(i) standardele de performanță ale Uniunii privind emisiile pentru noile autoturisme și noile vehicule utilitare ușoare în urma punerii în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 443/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 aprilie 2009 de stabilire a standardelor de performanță privind emisiile pentru autoturismele noi, ca parte a abordării integrate a Comunității de a reduce emisiile de CO 2 produse de vehiculele utilitare ușoare ( 1 ) și, respectiv, a Regulamentului (UE) nr. 510/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 mai 2011 de stabilire a unor standarde de performanță pentru vehiculele utilitare ușoare noi, ca parte a abordării integrate a Uniunii de reducere a emisiilor de CO 2 generate de vehiculele ușoare ( 2 );

(ii) cerințele Uniunii privind eliminarea de pe piață a anumitor produse cu impact energetic în urma punerii în aplicare a măsurilor de punere în aplicare în temeiul Directivei 2009/125/CE; și

(b) pentru a ține seama de variațiile climatice dintre regiuni, statele membre pot alege să ajusteze economiile la o valoare standard sau să stabilească diferite economii de energie în funcție de variațiile de temperatură dintre regiuni;RO 14.11.2012 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 315/35

( 1 ) JO L 140, 5.6.2009, p. 1.

( 2 ) JO L 145, 31.5.2011, p. 1.

(c) trebuie să se poată demonstra că activitățile părții obligate, participante sau mandatate sunt pertinente pentru realizarea economiilor de energie preconizate;

(d) economiile de energie dintr-o acțiune individuală pot fi revendicate doar de o parte;

(e) calcularea economiilor de energie ține seama de durata de viață a economiilor. Acest lucru poate fi obținut prin calcularea economiilor pe care fiecare acțiune individualăle va realiza între data punerii sale în aplicare și 31 decembrie 2020. Alternativ, statele membre pot adopta o altă metodă decât cea preconizată pentru a obține cel puțin aceeași cantitate totală de economii. Atunci când utilizează alte metode, statele membre se asigură cu valoarea totală a economiilor de energie calculată pe baza acestor alte metode nu depășește valoarea economiilor de energie care ar fi rezultat din calcul în momentul calculării economiilor pe care fiecare acțiune individuală le va realiza între data punerii sale în aplicare și 31 decembrie 2020. Statele membre descriu în detaliu, în primul plan național de acțiune pentru eficiență energetică în conformitate cu anexa XIV din prezenta directivă, care sunt celelalte metode pe care le-au folosit și ce dispoziții au fost aplicate pentru a asigura îndeplinirea prezentei cerințe obligatorii de calculare; și

(f) sunt permise acțiunile părților obligate, participante sau mandatate, fie individual, fie împreună, care vizează o transformare de durată a produselor, echipamentelor sau a piețelor către un nivel superior de eficiență energetică; și

(g) în vederea promovării adoptării măsurilor în materie de eficiență energetică, statele membre se asigură că sunt menținute standardele de calitate pentru produse, servicii și aplicarea măsurilor. În cazul în care nu există astfel de standarde, statele membre acționează împreună cu părțile obligate, participante sau mandatate pentru a le introduce.

3. În stabilirea economiilor de energie din măsuri de politică aplicate în temeiul articolului 7 alineatul (9) al doilea paragraf litera (a), se aplică următoarele principii:

(a) se acordă credit doar pentru economiile de energie din măsuri de impozitare care depășesc nivelurile minime de impozitare aplicabile combustibililor după cum prevede Directiva 2003/96/CE a Consiliului din 27 octombrie 2003 privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice și a electricității ( 1 ) sau Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată ( 2 );

(b) datele oficiale recente și reprezentative privind elasticitatea prețurilor sunt utilizate pentru calcularea impactului; și

(c) economiile de energie din instrumentele însoțitoare de politică în materie de impozitare, inclusiv stimulentele fiscale sau plata către un fond, sunt contabilizate separat.

4. Notificarea metodologiei

Statele membre notifică Comisiei, până la 5 decembrie 2013, metodologia detaliată propusă pentru operarea schemelor de obligații în materie de eficiență energetică și în sensul articolului 7 alineatul (9) și al articolului 20 alineatul (6). Cu excepția cazului impozitelor, notificarea include detalii privind:

(a) părțile obligate, participante sau mandatate sau autoritățile publice de punere în aplicare;

(b) sectoarele-țintă;

(c) nivelul obiectivului de economisire a energiei sau al economiilor preconizate a fi realizate în întreaga perioadă și în perioadele intermediare;

(d) durata perioadei de obligație și a perioadelor intermediare;RO L 315/36 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 14.11.2012

( 1 ) JO L 283, 31.10.2003, p. 51.

( 2 ) JO L 347, 11.12.2006, p. 1.

(e) categoriile de măsuri eligibile;

(f) metodologia de calcul, inclusiv modalitățile de stabilire a adiționalității și a pertinenței și metodologiile și standardele de referință care sunt folosite pentru estimările tehnice;

(g) durata de viață a măsurilor;

(h) abordarea aleasă pentru abordarea variațiilor climatice în rândul statelor membre;

(i) standardele de calitate;

(j) protocoalele de monitorizare și de verificare și modul în care este asigurată independența acestora față de părțile obligate, participante sau mandatate;

(k) protocoalele de audit; și

(l) modul în care este luată în considerare necesitatea îndeplinirii cerinței de la articolul 7 alineatul (1) al doilea paragraf.

În cazul impozitelor, notificarea include detalii privind:

(a) sectoarele-țintă și segmentul de contribuabili;

(b) autoritatea publică de punere în aplicare;

(c) economiile preconizate a fi realizate;

(d) durata măsurii de impozitare și perioadele intermediare; și

(e) metodologia de calcul, inclusiv elasticitatea prețului utilizată.RO 14.11.2012 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 315/37

ANEXA VI

Criterii minime pentru auditurile energetice, inclusiv cele desfășurate ca parte a sistemelor de gestionare a energiei

Auditurile energetice menționate la articolul 8 se bazează pe următoarele orientări:

(a) se bazează pe date operaționale actualizate, măsurate și trasabile privind consumul de energie și (pentru energia electrică) profilurile de sarcină;

(b) conțin o revizuire detaliată a profilului de consum de energie al clădirilor sau grupurilor de clădiri, al operațiunilor sau instalațiilor industriale, inclusiv transporturile;

(c) se bazează, ori de câte ori este posibil, pe analiza costurilor ciclului de viață (LCCA) și nu pe perioadele simple de rambursare (SPP) pentru a lua în considerare economiile pe termen lung, valorile reziduale ale investițiilor pe termen lung și ratele de actualizare;

(d) sunt proporționale și suficient de reprezentative pentru a permite crearea unei imagini fiabil

fiabilă a celor mai semnificative oportunități de îmbunătățire.

Auditurile energetice permit calcule detaliate și validate pentru măsurile propuse, astfel încât să furnizeze informații clare cu privire la economiile potențiale.

Datele utilizate în auditurile energetice sunt stocabile în scopul analizei istorice și al urmăririi performanței.RO L 315/38 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 14.11.2012

Mesaj publicitar : Inginer autorizat ca Auditor energetic , întocmesc Certificat Energetic în judeţul Cluj - tel 0724330715.

Pret convenabil pentru Certificat energetic. (Click Aici)

Acest document reprezintă un instrument de documentare, iar instituţiile si site-ul care le afiseaza nu îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul său.