Ponorici - Cioclovina cu Apă, 7916 metri lungime, 174 metri (-158/ +16) denivelare, o peșteră pentru generații de exploratori

Ică Giurgiu (Clubul de Speologie „Emil Racoviță” București)


Peștera Ponorici - Cioclovina cu Apă, 7916 metri lungime/ dezvoltare totală; denivelare 174 (-158/ +16) metri (după ultimele noastre cartări, 31 mai 1986, Mircea Vlădulescu, Costel Roman, Ică Giurgiu, Eva Roman). 
În perioada august 1972 - aprilie 1974, Aurel Ioța, Christian Megulete, Constantin Farmache, Horia Mitrofan, Marian Ioța, Vasile Giurgiu, Dorinela Vătafu au cartat 7646 metri de galerii. Apoi, în august 1975, Horia Mitrofan a condus o echipă din care făcea parte și Dan Nanu și au adăugat la lungimea topografiată încă 121 metri. În 1976, Aurel Ioța, Dorin Baru, Nicolae Stoica au mai explorat 123 de metri. Lungimea rețelei subterane a ajuns astfel la 7890 metri. Denivelarea, măsurată la exterior de Ică Giurgiu, a indicat 174 metri dar am rămas la cifrele arătate de harta topografică (835 metri pe podea la intrarea Ponorici, 675 metri pe podea/ apă la intrarea Cioclovina, și am zis 158 metri denivelare totală). Extensie 1418 metri, indice de ramificare 5,56. În afară de cei menționați până aici și-au adus aportul la susținerea logistică a topografierii peșterii următorii: Șerban Iliescu, Dima Ștefan, Valentin Bălan, Jean Popa, Petru Indrei, Aurel Zaibel, Mihai Lazăr, Mihaela Giurgiu, Constantin Gagea, Adrian Iurkiewicz, Valer Trufaș, Constantin Marin, Daniela Trifu, Nanu Brateș. Denivelarea urcat la 174 (-158/ +16) metri (după explorările și cartările noastre din 31 mai 1986, Mircea Vlădulescu, Costel Roman, Ică Giurgiu, Eva Roman), intrând în galeriile suspendate în portalul surplombat Ponorici.

Sinonimii  

Cioclovina cu Apă, Cioclovina, Ponorici, Ciclovina. 

Date istorice 

Prin geneză și structura rețelei de galerii Peștera Ponorici - Cioclovina cu Apă este un sistem carstic unitar, rezultat al coroziunii și eroziunii, care multă vreme a fost cunoscut doar prin extremitățile sale (Peștera Ponorici și Peștera Cioclovina cu Apă), drept două cavități ample, dar independente.

În anul 1953 (https://sites.google.com/site/romanianatura80/carpatii-meridionali/sureanu-sebes/cum-a-fost-descoperita-comoara-din-pestera-ponorici---cioclovina-cu-apa-din-muntii-sureanu-sebes), o echipă a Institutului de Speologie „Emil Racoviță” București descoperă Tezaurul din Cioclovina cu Apă, constând în mii de piese de bronz, chihlimbar, sticlă, ceramică, aparținând industriei de Hallstadt. Se atestă astfel prezența omului în Peștera Cioclovina cu Apă cu aproape 2.000 de ani î.e.n. Tot în anul 1953 (https://sites.google.com/site/romanianatura80/carpatii-meridionali/sureanu-sebes/cum-a-fost-descoperita-comoara-din-pestera-ponorici---cioclovina-cu-apa-din-muntii-sureanu-sebes) o altă echipă a Institutului de Speologie intră prin Peștera Ponorici și iese prin Peștera Cicoclovina cu Apă, realizând astfel prima joncțiune a celor două peșteri care este menționată în scris.


0   Valer Trufaș, în stânga imaginii. Foto, Ică Giurgiu.


Începând din 1972, Clubul de Speologie „Emil Racoviță” București, https://sites.google.com/site/romanianatura53/clubul-de-speologie-emil-racovita-bucuresti ), la îndemnul lui Valer Trufaș (imaginea 0), lector la Facultatea de Geografie din București, după ce realizează joncțiunea Ponorici - Cioclovina (https://sites.google.com/site/romanianatura78/home/carpatii-meridionali/sureanu/prima-jonctionare-a-pesterilor-ponorici-si-cicoclovina-cu-apa-din-muntii-sureanu-inainte-de-inceperea-cartarilor ), începe să lucreze la cartarea sistemului, pe care o termină, în mare, în anul 1973. 

Localizare, căi de acces 

Intrarea Cioclovina cu Apă este situată cam la 1,5 kilometri sud-vest de satul Cioclovina (județul Hunedoara). Putem ajunge la ea pornind din orașul Călan, trecând prin localitățile Boșorod și Luncani și apoi mergem amonte pe apa Luncanilor până la gura/ intrarea Cioclovina cu Apă (https://sites.google.com/site/romanianatura71/home/carpatii-meridionali/sureanu/cetatea-dacica-piatra-rosie-in-muntii-sureanu ).

Din Petroșani putem merge pe drumul național 66 până în localitățile Ponor sau Pui iar de acolo suim spre intrarea Ponorici.



Harta 1

 







Altitudini (de pe harta topografică) 

835 metri pe podea la intrarea Ponorici. 675 metri pe podea/ apă la intrarea Cioclovina. (750 metri la intrarea artificială în Cioclovina Uscată. 877 metri, dispariția apei la Fundătura Ponorului. 830 metri, dispariția apei Ponorici în peștera de 14 metri.)

 

Descrierea peșterii 

Harta 2

 

Gura Ponorici, orientată spre est (harta 2), se află la aproximativ 5 metri deasupra fundului/ talvegului Văii Ponorici/ Ponorului (hărțile 3, 4).

 

Harta 3   Extras din harta de lucru pe teren a lui Valer Trufaș.

Harta 4   Extras din harta realizată de Valer Trufaș și Ică Giurgiu, intitulată Hidrologie în zona centrală din bordura calcaroasă de la sud-vestul Munților Șureanu/ Sebeș.

 

Pătrundem în subteran printr-o deschidere triunghiulară (imagini 5, 6) cu baza de 25 metri și înălțime de 15 metri.










5   Peştera/ intrarea Ponorici, vedere dinspre amontele văii. Foto, Ică Giurgiu.



















6   Peştera/ intrarea Ponorici, vedere dinspre interior. Foto, Ică Giurgiu, Mihaela Giurgiu.









7   Sub portalul Ponorici, înainte de o nouă ședință de explorare, cartare și fotografii. Foto, Ștefan Dima. 


Pe primii 50 metri din peșteră coborâm pe grohotiș (iarna ornat cu pod și stalagmite de gheață), pe o pantă de aproximativ 40 grade. Tavanul se lasă la 0,8 mteri apoi se înalță iar la 3,5 metri. La aproximativ 100 metri de la intrare, spre nord, se deschide un culoar înalt de până la 9 metri, lat de 1-1,5 metri care după 40 metri ajunge la o săritoare/ puț de 26 metri. La baza acestei trepte, surplombată în bună parte (se poate coborî și pe scărițe) ajungem în Sala Ponorici (diametru 20 metri, înălțimi de până la 8 metri), din care spre est și vest se deschid scurte galerii. Blocuri imense, prăbușite din tavan, ocupă centrul sălii.

Continuăm înaintarea spre nord, pe o galerie descendentă cu săritori de 0,5-1 metru și ajungem după 25 metri la o treaptă/ săritoare de 15 metri (se poate coborî pe scărițe). La baza săritorii intrăm pe Galeria Ponorici; un pârâu subteran apare din dreapta noastră, îl vom urma. Calcită flotantă apare apare în câteva bazinașe cu apă. Vom coborî o săritoare de 8 metri, prin stânga unei frumoase cascade. Galeria Ponorici (750 metri lungime) are lățime de 0,5-1,5 metri și înălțimi de 0,4-10 metri. Aval și amonte de cascada menționată imediat mai sus pârâul trece peste mici praguri și formele de eroziune sunt cel mai des întâlnite. Pe ultimii 300 metri până la Marea Confluență pârâul curge mai liniștit, prin mici lacuri ușor denivelate între ele. Din tavan coboară stalactite divers colorate.


8    Pe Galeria Lumânărilor. Foto, Ică Giurgiu, Radu Munteanu.




Din partea mediană a Galeriei Ponorici pleacă spre dreapta, est, Galeria Lumânărilor, lungă de 300 metri (cu înălțimi care ajung și la 10 metri), unde apar stalagmite zvelte/ lumânări înalte de 1-3 metri (imaginea 8) și scurgeri parietale. Galeria se închide într-o zonă cu prăbușiri, ulterior concreționate.

La Confluența Mare, apa pârâului din Galeria Ponorici se unește cu pârâul care vine din Galeria Marilor Gururi și Planșee Stalagmitate. Aceasta din urmă are lărgimi de 1-8 metri și este înaltă de 0,5-7 metri; după 850 metri se termină la Sifonul 1. Pe partea dreaptă pârâul subteran din Galeria Marilor Gururi și Planșee Stalagmitate primește doi afluenți, prin Sifoanele 2 și 3. Galeria este foarte concreționată și depunerile masive de calcit pe un suport format inițial din aluviuni (ulterior spălate, imaginea 9) au determinat crearea unui nivel superior la aproximativ +3 metri. Lungimea acestei galerii împreună cu galeriile laterale și cele superioareei atinge 1400 metri.

9   Pe Galeria Marilor Gururi și Planșee Stalagmitate, detalii de aluviuni concreționate. Foto, Ică Giurgiu, Constantin Gagea. 

De la Marea Confluență pârâul subteran curge prin Galeria Înaltă apoi prin Galeria cu Baldachine până la Marea Difluență, pe o lungime totală de 1200 metri. Galeria Înaltă (imagini 10, 11, înălțimi de până la 10 metri) trece de pe o diaclază pe alta, având un parcurs foarte sinuos, în vreme ce pe Galeria cu Baldachine nota dominantă este dată de numeroasele și foarte variatele scurgeri parietale (imagini 12-16) a căror dezvoltare puternică (datorată afluxului de ape de percolație) determină în unele locuri aproape blocarea galeriei sau sifonarea ei (Sifoanele 4 și 5) (înălțimea ei ajunge și la 10 metri); toate baldachinele au nivelul inferior stabilit de nivelul mediu al curgerii apei pârâului. Cel mai impresionat baldachin este Toboganul (imaginea 12). Pe Galeria cu Baldachine sunt depozite mari de aluviuni/ nisip și pietriș pe care pârâul subteran continua permanent să le deplaseze/ modeleze. 

10   Galeria Înaltă. Foto, Ică Giurgiu, Mircea Vlădulescu, Christian Megulete.
 
11   Galeria Înaltă. Foto, Ică Giurgiu, Mircea Vlădulescu, Christian Megulete.


12   Toboganul, pe Galeria Baldachinelor. Foto, Ică Giurgiu, Mircea Vlădulescu.

13   Pe Galeria Baldachinelor. Foto, Ică Giurgiu, Mircea Vlădulescu, Christian Megulete.

14   Pe Galeria Baldachinelor. Foto, Ică Giurgiu, Mircea Vlădulescu.

15   Pe Galeria Baldachinelor. Foto, Ică Giurgiu, Mircea Vlădulescu, Christian Megulete.

16   Pe Galeria Baldachinelor. Foto, Ică Giurgiu, Mircea Vlădulescu, Christian Megulete.

De la Marea Difluență pârâul subteran curge pe Galeria Cioclovina (lungime 220 metri), un tronson cu forme de eroziune (imaginea 17), scurgeri parietale (imaginea 18) și prăbușiri concreționate, până la Sifonul 6. La joncțiunea Galeriei Cioclovina cu Galeria cu Nisip apar în albie, bine vizibile doar la debite scăzute, frumoase depuneri calcitice, acum bine lustruite de apă (imaginea 19). Apa dispare în Sifonul 6 și apare, în Sifonul 7. De pe Galeria Cioclovina trecem pe Galeria cu Nisip (înălțimi de până la 8 metri, forme de eroziune ample, depozite mari de nisip și argilă fină) și ajungem în Sala Mare Cioclovina.

17   Pe Galeria Cioclovina. Foto, Emilia Marinescu, Ică Giurgiu.

                                                                                                            18   Pe Galeria Cioclovina. Foto, Ică Giurgiu, Emilia Marinescu.



19   Pe Galeria Cioclovina. Foto, Ică Giurgiu, Mircea Vlădulescu, Emilia Marinescu.



Tot de la Marea Difluență pornește și Galeria Lacurilor (370 metri lungime, înălțimi de până la 12 metri) (imagini 20-23), acum lipsită de un curs permanent, în care întâlnim depuneri masive și acumulări de apă de percolație reținută temporar pe un strat de argilă. Zonele mai ridicate ale planșeului, în parte stalagmitat, sunt acoperite cu stalagmite, stalactite, gururi, cristale de calcit. Galeria Lacurilor, după ce trecem de Târâșul Roșu (zonă cu prăbușiri care par să se taseze ușor), ajunge și ea în Sala Mare Cioclovina (80 metri lungime, 15-25 metri lățime), puternic denivelată, cu partea dreaptă geaografic rămasă mult suspendată deasupra părții stângi (în medie 10-12 metri). 



















20   Pe Galeria Lacurilor, locul Bivuacului. Foto, Ică Giurgiu, Mircea Vlădulescu, Christian Megulete.

















21   Pe Galeria Lacurilor. Foto, Ică Giurgiu, Mircea Vlădulescu, Christian Megulete.









21a   Pe Galeria Lacurilor. Foto, Ică Giurgiu, Mircea Vlădulescu.

                                                                                                21b   Pe Galeria Lacurilor. Foto, Ică Giurgiu, Emilia Marinescu, Mircea Vlădulescu.

22   Pe Galeria Lacurilor. Foto, Ică Giurgiu, Mircea Vlădulescu, Christian Megulete.













22a   Pe Galeria Lacurilor. Foto, Ică Giurgiu, Christian Megulete.


















22b   Pe Galeria Lacurilor. Foto, Christian Megulete. De la stânga, la o pauză pentru masă în timpul explorărilor și cartărilor, Ică Giurgiu, Aurel Ioța, Constantin Farmache. 




23   Pe Galeria Lacurilor, aproape de Târâșul Roșu. Foto, Ică Giurgiu, Mircea Vlădulescu, Christian Megulete.

În partea nordică a acestei săli, deasupra unui prag surplombat de 10 metri, a fost descoperit în anul 1953 tezaurul hallstadtian (imaginea 25) (https://sites.google.com/site/romanianatura80/carpatii-meridionali/sureanu-sebes/cum-a-fost-descoperita-comoara-din-pestera-ponorici---cioclovina-cu-apa-din-muntii-sureanu-sebes). 
                                                                                     25   O infimă parte din Tezaur. Foto, Ică Giurgiu. 

În extremitatea nord-vestică a Sălii Mari Cioclovina reapare pârâul subteran (imagini 26, 27) care sosește din Sifonul 7. 














26   Sosirea apei din Sifonul 7 în Sala Mare Cioclovina. Măsurători în cadrul studiului speoterapeutic. Foto, Ică Giurgiu, Mihaela Giurgiu. 















27   Sosirea apei din Sifonul 7 în Sala Mare Cioclovina. Aspect din timpul cartării peșterii, cu Christian Megulete și Aurel Ioța. Foto, Ică Giurgiu. 
                             

Urmând curgerea pârâului sosim după aproximativ 100 metri la Gura Cioclovina cu Apă (imagini 29, 30), înaltă de 10 metri.    





                                                                                                              







29   Dincolo de lacul de la intrarea Cicoclovina cu Apă, mergând spre Sala Mare Cioclovina. Foto, Emilia Marinescu, Mircea Vlădulescu, Ică Giurgiu.



30   Intrarea Cioclovina cu Apă. Foto, Ică Giurgiu, Mircea Vlădulescu.


Pe Galeria Lacurilor, în locul numit pe harta 2 Bivuacul (același ca în imaginea 20), a fost instalat un bivuac în cadrul studiului de speoterapie efectuat în peșteră (https://sites.google.com/site/romanianatura25/carpatii-meridionali/sureanu/patru-zile-de-izolare-medicala-in-pestera-ponorici---cioclovina-cu-apa). Alte determinări au fost efectuate în Sala Mare Cioclovina (imaginea 28) (https://sites.google.com/site/romanianatura71/home/carpatii-meridionali/sureanu/pestera-ponorici-cioclovina-cu-apa-studii-de-aer-apa-sol-germeni-pentru-utilizarea-ei-teraputica-in-muntii-sureanu).












28   Etapă a studiului speoterapeutic, în Sala Mare Cioclovina. Foto, Ică Giurgiu.

 

Peștera Ponorici - Cioclovina cu Apă, 7916 metri lungime/ dezvoltare totală (cartată de Aurel Ioța, Christian Megulete, Constantin Farmache, Horia Mitrofan, Marian Ioța, Vasile Giurgiu, Dorinela Vătafu), a fost modelată de apele Pâraielor Ponorici și Calianul, într-un pachet de calcare jurasice. Probabil că într-o fază inițială, apa Pârâului Ponorici, drenându-se prin intrarea Ponorici, a modelat împreună cu apele de percolație zona Sălii Ponorici, îndreptându-se către Marea Confluență unde, probabil, se unea apa Pârâului Calianul. În continuare, cursul subteran abia format, folosind un sistem de fracturi foarte clar evidențiat la partea superioară a galeriilor, curgea spre vest pe traseul Galeria Înaltă - Galeria cu Baldachine - Galeria Lacurilor - Sala Mare Cioclovina - intrarea Cioclovina cu Apă. Ca urmare a părăsirii intrării Ponorici de către apă, prin coborârea nivelului ei, pârâul subteran a ajuns în Galeria Ponorici prin Galeria Lumânărilor și prin diaclaza din baza pragului de 15 metri aflată la nord de Sala Mare Ponorici. Probabil că aproximativ în aceeași vreme, pârâul subteran din Galeria Lacurilor începe să curgă prin Galeria Cioclovina (harta 2). În prezent bănuim că apa Pârâului Ponorici se pierde și spre Galeria Marilor Gururi și Planșee Stalagmitate în care se unește cu apa Pârâului Calianul. Extremitatea nord-vestică a Galeriei Cioclovina (adică Galeria cu Nisip) rămâne treptat seacă, apele circulând acum între sifoanele 6 și 7 pe un traseu inaccesibil.

După formarea principalelor direcții de drenaj în subteran, galeriile au trecut prin etape de umplere prin aluvionare (Galeria Marilor Gururi și Planșee Stalagmitate) și concreționare (Galeria Lacurilor, Galeria Marilor Gururi și Planșee Stalagmitate, Galeria Baldachinelor). Peștera Ponorici - Cioclovina cu Apă este traversată de un curent permanent de aer, sesizabil, mai puternic în sectoarele strangulate ale galeriilor.

Peștera Ponorici - Cioclovina cu Apă este o cavitate dificilă pentru vizitatorul aflat la prima ei parcurgere. Este de dorit să alegem o perioadă când debitele subterane sunt scăzute, altfel, anumite scurte sectoare se pot sifona. Intrarea prin Ponorici și ieșirea prin Cioclovina necesită 35 metri scară, 35 metri coardă, pitoane.

Pentru unele persoane cu circumferință mai mare a cutiei toracice, trecerea din Galeria Lacurilor în sala Mare Cioclovina, prin Târâșul Roșu ar putea fi o încercare prea dură sau chiar imposibilă. De la Marea Difluență se poate ocoli prin Galeria Cioclovina și Galeria cu Nisip pentru a ajunge în Sala Mare Cioclovina. 

Temperaturi 

Culese pe 17-19 februarie 1974, împreună cu Mihaela Giurgiu. 

17 februarie, Peștera Cioclovina. Temperatura aerului la exterior, ora 13/ 6 grade Celsius. Temperatura apei la exterior, ora 13/ 5,8 grade Celsius. Temperatura aerului în Sala Mare Cioclovina, la baza pragului care trebuie urcat pentru a ajunge în Galeria Tezaurului/ 6,8 grade Celsius. Temperatura aerului la mijlocul Galeriei Tezaurului/ 7 grade Celsius. 

18 februarie, Peștera Cioclovina. Temperatura aerului în Sala Mare Cioclovina, la baza pragului care trebuie urcat pentru a ajunge în Galeria Tezaurului/ 6,8 grade Celsius. Temperatura aerului în Târâșul Roșu/ 7,9 grade Celsius. Temperatura aerului în galeria care urmează după Târâșul Roșu/ 8,3 grade Celsius. La intrarea din Galeria Lacurilor pe Galeria Baldachinelor, temperatura apei 5 grade, temperatura aerului 6 grade. Spre extremitatea sudică a galeriei cu Nisip, temperatura aerului 6,2 grade. 

19 februarie, Peștera Ponorici. Temperatura aerului la intrare, la ora 14/ 5,5 grade Celsius. Temperatura aerului la baza pantei care coboară de la intrarea Ponorici, 9 grade Celsius. 

Galeriile din portalul surplombat Ponorici 

Pe 31 mai 1986 (imaginile 31, 32) am explorat galeriile din portalul surplomat al intrării ponorici, ridicând astfel dimensiunile Peșterii Ponorici - Cioclovina cu Apă la 7916 metri lungime/ dezvoltare totală; denivelare 174 (-158/ +16) metri.

31

32   Galeriile din portalul surplombat Ponorici, care dau denivelarea pozitivă a peșterii. 

Alte explorări

Cercetările și cartările Clubului de Speologie Proteus Hunedoara în Peștera din Valea Stânii și în Peștera Cicoclovina Uscată Activă (descoperă-le începând de la https://sites.google.com/site/romanianatura81/home/carpatii-meridionali/sureanu/avenul-de-dupa-troian-in-muntii-sureanu--67-metri-denivelare-langa-marea-constructie-defensiva-a-dacilor ) ne vor aduce într-un viitor nu prea îndepărtat o lumină și mai bună asupra păienjenișului de galerii aflat sub arealul celor două intrăti cunoscute de mii de ani, Peștera Ponorici și Peștera Cioclovina cu Apă. 

vezi și