Odorheiu Secuiesc - Cristuru Secuiesc, de-a lungul Târnavei Mari, pe traseul avionului cu actele Unirii de la 1918

Pornim în următoarea etapa a călătoriei spre Blaj după ce traversăm oraşul Odorheiu Secuiesc (vezi https://sites.google.com/site/romanianatura77/home/avionul-cu-actele-unirii-de-la-1918-zborul-margineni---blaj-la-minus-40-grade ). Sunt două rute principale de a continua traseul. Una urmează îndeaproape drumul 13A pe lângă care am mers parţial din satul Vlăhiţa până la Băile Homorod. Acest drum se abate pe la nord-vest de oraş, ocolind nişte dealuri, spre Cristuru Secuiesc.

A doua cale este cea pe care am făcut traseul mai departe, urmărind îndeaproape Valea Râului Târnava Mare, ocolind aceeaşi zonă deluroasă dar prin sudul oraşului Odorheiu Secuiesc.

Exact la ieşirea sudică din oraş întâlnim pe partea stâgă a drumului 137, pe care ne deplasăm spre Cristuru Secuiesc, cea mai veche construcţie din Odorheiu Secuiesc, o capelă din secolul al XIII-lea (foto 1). Din dreptul ei privim pe partea cealaltă a văii râului și zărim un abrupt stâncos (foto 2).

1
2


Intrăm apoi în incinta micii fortificaţii unde, din cauza zidului nu zărim mai nimic din secolul al XXI-lea şi ne transpunem în secolul al XIII-lea (foto 3). Apoi ne îndreptăm spre satul Feliceni pe care îl zăim nu departe (foto 4).


3
4

Acolo trecem pe lângă vechea biserică reformată fortificată, construită prin 1446 (foto 5) şi continuăm traseul. La ieşirea din Feliceni traversăm pe un pod (foto 6) Râul Târnava Mare pe care îl privim spre aval (foto 7). 

5
6
7


















În zare, spre sud-vest, se vede un loc mai îngust printre dealuri (foto 8). Pe acolo trece râul și spre acel loc ne îndreptăm. E indicat să urmăm îndeaproape drumul 137 pentru că pe malul apei este foarte greu de înaintat din cauza vegetaţiei.

8

Intrăm astfel în următorul sat, Tăureni. Îl străbatem repede, fiind mic. La ieşirea din acest sat, pe partea dreaptă se văd mici porţiuni de abrupt (foto 10). Trecem de intersecţia spre o altă biserică fortificată, cea de la Dârjiu. Şi ne apropiem de acel loc îngust pe care l-am zărit (foto 12). Acolo constatăm din nou bogăţia vegetaţiei. De aceea ori urmăm drumul ori calea ferată aflată ceva mai jos de drum, în stânga noastră.

10
12

Trecem de acel loc îngust şi imediat după el peisalul se mai degajează. Ajungem în satul Mugeni unde trecem pe lângă o casă aflată chiar pe marginea drumului, care are pe peretele sudic un vechi cadran solar (foto 16). Traversăm satul şi imediat după biserica romano-catolică, unde drumul asfaltat face o curbă mare spre sud noi ne vom abate pe un drum de ţară, spre nord-vest. Acesta ne conduce la ieşirea din sat, pe un deal golaş la poale, pârjolit de soare, foarte aproape de malul Târnavei Mari (foto 17, făcută spre sud).

16
17

Drumul urcă domol şi după ce începe să coboare ne abatem spre malul râului (foto 19). Urmăm apoi acelaşi drumeag (foto 20), care ne conduce în satul Aluniş. La primele case din sat vedem şi cursul râului în stânga noastră. Iniţial am vrut să continui pe malul drept geografic al râului însă din nou vegetaţia ne pune probleme.

19
20

Aşa că am trecut râul pe un pod de la ieşirea din satul Aluniş (foto 22) şi după câteva sute de metri parcurşi pe drumul 20, care ne conduce la drumul 137, ne abatem spre dreapta faţă de sensul de mers, pe un drumeag care traversează câteva câmpuri aflate pe malul stâng al Târnavei Mari.

22











 Zărim un loc mai strâmt pe unde curge râul spre care ne îndreptăm (foto 23) şi zărim spre înapoi, departe, celălalt loc îngust pe lângă care am trecut, aproape de Mugeni (foto 24).

23
24

Ne strecurăm pe aceste câmpuri pe lângă zone cu vegetaţie bogată şi înaltă. Ieşim în sfârşit înapoi la drumul 137, la ieşirea din satul Dejuţiu de unde privim dealurile abrupte aflate la nord (foto 26).

26

Traversăm râul pe un vechi pod (foto 27) de pe care privim spre aval (foto 28) apoi continuăm traseul. Trecem peste un pârâu lateral, Tăietura şi intrăm în satul Porumbenii Mari, unde Valea Târnavei este foarte largă (foto 30). În centrul satului trecem pe lângă o veche biserică. Observăm pe turnul ei tija de la un vechi cadran solar la care nu se mai văd gradaţiile care indicau orele.


27
28
30



Nu părăsim satul până nu trecem pe la altă biserică, aflată pe o înălţime, vizibilă de la distanţă (foto 33). A fost construită la sfârşitul secolului al XIII-lea iar pe turnul său se află un cadran solar. Coborâm în sat şi pornim mai departe. Spre sud privim spre întinsa vale a râului pe care îl urmăm în aval (foto 35). Ne apropiem de satul Porumbenii Mici pe care îl vedem undeva lateral în stânga noastră (foto 36).

33
35
36

La o curbă întunecoasă, şoseaua se intersectează cu calea ferată în dreptul haltei Porumbenii Mici. Tot acolo se află un monument dedicat eroilor din Primul Război Mondial (foto 37). Trecem pe lângă un pod aflat foarte aproape de drumul 137 dar lateral peste Târnava Mare şi peste care trece drumul spre satul Porumbenii Mici. De pe pod privim râul (foto 38).

37
38









Continuăm înaintarea pe lângă drumul 137 şi traversăm Valea Seacă la intrarea în satul Beteşti (foto 39). În dreapta dealurile sunt acoperite de culturi sau păduri foarte dese. Trecem apoi peste un pârâu după care intrăm în oraşul Cristuru Secuiesc (foto 41). 

39
41