Cristuru Secuiesc - Sighişoara, pe traseul avionului cu actele Unirii de la 1918

continuare de la https://sites.google.com/site/romanianatura82/home/odorheiu-secuiesc---cristuru-secuiesc-de-a-lungul-tarnavei-mari-pe-traseul-avionului-cu-actele-unirii-de-la-1918 

Traversăm oraşul Cristuru Secuiesc. Aproape de ieşirea lui vestică traversăm Râul Goagiu, afluent al Târnavei Mari (foto 1). Intrăm în următorul sat, Bodogaia, unde, pe partea dreaptă cum înaintăm, începe o creastă deluroasă ascuţită (foto 2), prezentând pe alocuri porţiuni golaşe.

1

2

Ne deplasăm spre următorul sat, Secuieni pe lângă aceeaşi creastă (foto 3). Caracteristic acestor dealuri este că din creasta principală se desprind mai multe creste secundare, de mici dimensiuni, în formă de semicerc (foto 4). 

3

4






Pe kilometric întregi caracteristica este aceeaşi (foto 5). 


5

După ce depăşim satul Secuieni ajungem la  intersecţia drumului 13C cu drumul 134 care se abate lateral dreapta dacă ne deplasăm spre Sighişoara. Aici părăsim judeţul Harghita şi intrăm în judeţul Mureş. Am trecut câţiva metri de intersecţie pentru a privi spre înapoi intrarea în judeţul Harghita şi satul Şoard, aflat la câţiva km de drumul 13C, spre nord, pierdut printre dealuri (foto 8). Dacă am continua traseul pe drumul 13C, imediat după ce intrăm în judeţul Mureş traversăm un pod peste Târnava Mare, de unde privim râul în aval (foto 9) şi intrăm în satul Vânători. 

8

9




Prin centrul satului Vânători trece drumul E 60 pe care, dacă îl urmăm 10 km spre sud, ajungem în satul Saschiz unde se află o inteersantă cetate ţărănească fortificată (https://sites.google.com/site/romanianatura57/home/podisul-transilvaniei/podisul-tarnavelor/biserica-fortificata-saschiz-podisul-tarnavelor ).

Am continuat însă traseul pe drumul 134, spre satul Şoard. Prin sud-vestul acestui sat curge Râul Târnava Mare. Cum ne deplasăm spre Şoard, privim spre stânga dealurile pe sub care vom continua traseul spre Sighişoara (foto 10). 

10

Spre nord-est peisajul arată ca în poza 11. Observăm o caracteristcă: vârfuri golaşe, în formă de piramidă, argiloase. Prima atestare documentară a satului Şoard, din anul 1301, spune că aceste locuri se numesc Tera Şard, adică ţinut cu pământ apos, Şard = glod. Iată dealurile aflate la nord de satul Şard (foto 12).

11
12

La intrarea în sat traversăm un mic pârâu apoi ne abatem pe un drum spre stânga, vest şi în câteva sute de metri părăsim satul. Spre dreapta zărim multe vârfuri în formă de piramidă (foto 14). Privim spre înapoi (foto 15) apoi continuăm deplasarea spre Sighişoara. Dealurile pe lângă care trecem sunt împădurite către vârf (foto 16). Ierburile sunt foarte mari şi dese spre poalele acestor dealuri.

14
15
16

Ne apropiem de următorul sat, Ţopa. Înainte de a intra în sat trecem peste un dig de protecţie împotriva apelor Târnavei Mari. Drumul ne conduce în centrul satului unde se află un monument dedicat eroilor din războaiele mondiale. În poza 18 se vede intersecţia la care ajungem. Dacă ne abatem pe drumul din stânga în sensul de mer, am ajunge după câţiva kilometri în satul Albeşti, foarte aproape de Sighişoara. Dacă ne vom abate pe drumul din dreapta am ajunge în satul Boiu. Traseul nostru continuă însă tot înainte, spre vest.


18




Ieşim foarte repede din satul Ţopa şi admirăm dealurile pe care le-am lăsat în urmă, interesante ca aspect (foto 19). Trecem pe lângă o fostă carieră de lut (foto 20). În faţa noastră se află un vârf în forma de piramidă, împădurit cu pin (foto 21). 

19
20
21


După câteva sute de metri zărim cetatea Sighişoarei şi dealurile din jur. În poza 22 am marcat cu săgeată roşie cetatea Sighişoarei, ceva mai în spate rezervaţia de stejar Breite, cu săgeată verde iar spre dreapta şi mai aproape de noi, cu săgeată galbenă, am marcat Dealul Gării sau Vila Franka.

22

Ceva mai spre Sighişoara ne apropiem suficient de mult de malul râului astfel încât privim Târnava Mare spre amonte (foto 23). În partea opusă, vârfuri mici, în formă de piramidă (foto 24). 

23
24




Trecem pe lângă alt vârf piramidal, capătul crestei pe lângă care ne-am deplasat până aici (foto 26). Solul este roşiatic pe câteva sute de metri (foto 27) iar după o curbă ajungem la primele case din satul Viilor (foto 28). 

26
27
28


Încă puţin şi intrăm în Sighişoara, pe strada Viilor. Ne deplasăm până la intersecţia acesteia cu strada Parângului. Privim acea intersecţie spre înapoi, după ce am depăşit-o şi zărim o mare carieră de piatră (foto 29). 



29



Coborâm spre oraş şi undeva pe dreapta în sensul de mers, la o mică porţiune de abrupt, se văd câţiva trovanţi (foto 30). Mai parcurgem câteva sute de metri şi zărim în toată splendoarea ei cetatea Sighişoarei (foto 31).

30
31