Izvorul Oltului este în Munţii Giurgeu
text şi imagini: Marelena şi Radu Puşcarciuc (Oneşti) (mai 2010)
Izvoarele marilor rauri au exercitat mereu o fascinatie aparte, asemenea celei induse de varfurile marilor munti. Pentru a ajunge la unele dintre ele s-au purtat adevarate batalii, nu putine inregistrate ca esecuri si cu eroi cazuti pe teren. “Razboiul” cu izvoarele Nilului, cel mai lung fluviu al lumii, a durat milenii, abia in 1938 fiind declarat castigat; iar izvorul Amazonului, al doilea fluviu al lumii, a fost cucerit in... 1971, dupa exact 471 de ani de la descoperirea gurii sale de catre europeni.
Acum e... pace pe glob din acest punct de vedere. Asta nu inseamna ca raurile lumii pot curge linistite, ca nimeni nu le va mai... tulbura obarsiile. Doar pentru ca ele exista, este suficient motiv pentru a vrea sa le vedem si noi! Dar aceasta umana si curiozitate nu poate fi satisfacuta chiar printr-o simpla... vizita la locurile cu pricina. Se repeta adesea, daca nu istorii, macar intamplari din epopeile marilor expeditii; inca un motiv serios pentru a nazui la asemenea teluri.
Coborand acum cu picioarele pe pamant romanesc, de ce sa nu recunoastem ca si multe dintre apele care uda meleagurile noastre poarta aure care ne pot lesne ademeni si... strica tihna cate unui sfarsit de saptamana, pentru a merge si a le cerceta locurile de bastina. Oltul e un asemenea rau; pentru pricini prea cunoscute pentru a le mai reaminti.
Asa ca am... sacrificat week-end-ul de rigoare pentru a-i vedea obarsia. Dar, pentru a-i respecta asa cum se cuvine faima, am purces pe indelete la savarsirea acestui scop. Puteam pur si simplu sa schimbam directia masinii, de pe soseaua nationala care duce de la Gheorgheni la Lacu Rosu (vezi hartile 1-3), la nici 2 km de Gheorgheni, apucand spre orasul Balan pe un drum forestier, pe care am fi ajuns, dupa vreo 5 km, in catunul Covaci Peter, acolo de unde izvoraste Oltul.
extras din Emilian Cristea - Muntii Hasmas - Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1978
extras din Oliviu Marcu, Zoltan Ratz, Mircea Borda - Muntii Giurgeului - Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1974
extras din Emilian Cristea - Haghimasul si Lacul Rosu - Editura U.C.F.S., Bucuresti, 1965
Noi insa am lasat masina acolo, la cei 2 kilometri de Gheorgheni, si am plecat mai departe pe picioarele noastre. Dar si asa, nu direct, pe drumul Balanului, ci ocolit, pe crestele muntilor de pe partea sa stanga si cu gand de reintoarcere pe crestetele muntilor de pe cealalta parte. Iata desfasurarea, tehnic vorbind de aceasta data, a traseului.
La intersectia soselei nationale 12C, Gheorgheni - Lacu Rosu, cu drumul judetean care duce la Balan (46044’02,2’’ latitudine, 25039’01,3’’ longitudine, 866 metri altitudine) s-a ridicat un cartier de vile, case de vacanta, pensiuni, unde putem gasi cazare la preturi convenabile, contra unor conditii dintre cele mai civilizate. De cum parasim drumul national si trecem podul peste Paraul Belchia (vezi harta), intalnim imediat in stanga un drum forestier paralel cu paraul. Chiar in intersectie descoperim punctul rosu care marcheaza prima parte a traseului nostru, pana la Izvorul Oltului. Parasim indata acest drum, caci marcajul, dirijandu-ne spre munte, ne conduce prin spatele unei case, apoi pe sub linia de inalta tensiune, la marginea padurii de brad. Cararea este lata, bine conturata. O curba larga imblanzeste urcusul care ne duce curand pe linia de maxima altitudine a piciorului de munte pe care suim.
Dupa ce trecem printr-o padurice de salcie capreasca care a cucerit o veche taietura, ajungem la un prim loc de belvedere care ne dezvaluie, spre nord, imaginea Gheogheniului, iar spre est, culmile care strajuie Valea Belchia, pe care, un timp, suie soseaua spre Pasul Pangarati. Continuam, catarandu-ne pe un pinten stancos, dincolo de care traversam un palc de brazi, rarit de taieri recente, prin care marcajul este mai greu de observat. Poteca, si ea mai putin clara, se indreapta spre sud-est, iesind dintre brazi la marginea unei poieni largi, in panta; in stanga noastra, jos, este Valea Belchia.
1 Imediat ce se intra pe DJ 125A, Gheorghieni - Balan, se desprinde spre stanga un drumeag pe care pleaca traseul marcat cu punct rosu care duce la Izvorul Oltului.
2 De la intrarea in padure ne preia o poteca lata, care serpuieste calm spre culmea Dosului Fagului Inalt.
4 Printr-o fereastra a padurii rarite de taieri zarim Dealul Ursilor, cel pe care vom sfarsi traseul (cu linie rosie, traseul potecii marcate, cu coborarea finala).
5 Iesim intr-o larga poiana, deasupra Vaii Belchia, dincolo de care se inalta Varful Fagul Cetatii, la picioarele caruia se afla orasul Gheorgheni.
Traversam de-a coasta poiana, spre piciorul de munte de vizavi, pe care este conturat clar un drum de exploatare forestiera, care-l urca pieptis. Din el se desprinde o varianta directa spre culme, dar noi preferam bratul stang al intersectiei, care ne solicita mai putin. Intalnim, venind din stanga, un alt drum de exploatare, bine intretinut, pe care il vom urma, in urcus, spre dreapta. Atingem curand plaiul si ajungem intr-o poiana pe care drumul o strabate pe la marginea ei altitudinala inferioara. Ne instalam insa din nou pe linia de panta maxima a culmii, traversand un sir de poieni impanzite de ghiocei si branduse. Se iveste curand prilejul unui moment de respiro, intr-o poienita orizontala, marcata de prezenta unei hranitori pentru caprioare.
Reluand traseul, parasim doar dupa cateva minute linia culmii si urmam drumul de exploatare care ocoleste pe versantul vestic Varful Dosul Fagului Inalt, altfel greu de incalecat direct, din cauza zmeurisului care-i acopera pantele din zona somitala. Ajungem pe versantul sudic al varfului si iesim intr-o poiana care gazduieste cateva case, acareturi gospodaresti de vara. De aici, drumul trece pe versantul estic al varfului ce urmeaza sa il suim, Fagul Inalt. Panta este lina, fiind urmata de o portiune cvaziorizontala, acoperita de un colt de padure pe care il traversam si ajungem in preajma varfului, care are pantele acoperite de o plantatie tanara de molid. Drumul si marcajul urmeaza strict culmea, pana dincolo de varf, apoi marcajul coteste brusc cu 90 de grade spre dreapta, parasind drumul pentru a ne duce pe, mai degraba, o partie de tras lemne, decat pe un drum; intersectia este destul de greu de remarcat (46044’00,3’’ lat, 25042’41,8’’ long, 1393 metri alt).
6 Traversam poiana ...
7 ... pentru a trece de pe un picior pe altul al muntelui Dosul Fagului Inalt (vedere de pe noul picior).
9 In poienile de pe Dosul Fagului Inalt amintirea zapezilor duse o pastreaza ghioceii ...
10 ... sau cate o rara brandusa alba de primavara (Crocus heuffelianus).
11 Suratele ei violete (Crocus heuffelianus) aduc primele tuse de culoare prin poieni.
Traseul poate fi continuat mult mai simplu insa si mult mai lejer (mai ales daca se parcurge in sens invers). Astfel, imediat ce se iese din padure, deci inainte de a ajunge pe Varful Fagul Inalt, pleaca spre dreapta, prin plantatie, o carare lata, usor de depistat si apoi de urmarit (46044’04,3’’ lat, 25042’16,6’’ long, 1409 metri alt). Iesim repede din plantatie, coborand piezis apoi pe la marginea ei inferioara si, in final, a padurii care mai acopera versantul sudic al Fagului Inalt. Ajungem deasupra seii largi si joase, numita de unii Trecatoarea Oltului, de altii Pasul Covaci Peter, care gazduieste o capela, cateva gospodarii sezoniere si chiar vreo doua case de vacanta rasfirate pe pantele din jurul pasului. In stanga noastra se afla, in continuarea Fagului Inalt, Muntele Calul. Sub el, dincolo de ingraditura unei gospodarii instarite care ne sta in fata, se afla unul dintre izvoarele Oltului, cel facut celebru de scriitorul Geo Bogza in Cartea Oltului.
12 Din poiana care precede urcusul pe Fagul Inalt (in... spatele imaginii) vedem Trecatoarea Oltului; in zare, Hasmasul Mare.
13 Din aceeasi poiana retinem, in stanga, imaginea Piciorului Saraturii, pe care vom urca spre saua dintre Varfurile gemene ale Siposului (1567 m si 1568 m); de acolo traseul nostru pleaca spre dreapta, peste varful (2) de 1568 m, lasa in stanga Varful Hedies (cel cu urme de zapada din fundal dreapta) si coboara pe piciorul care se desprinde din el spre dreapta fata (vizibil partial).
14 Coborand spre Trecatoarea Oltului. De la Izvorul Oltului drumul urca pe Piciorul Saraturii, prin padure, pe langa poiana din stanga; in spate dreapta, Varfurile Sipos.
15 In Trecatoarea Oltului, mergand spre Izvorul Oltului. In spatele casei din imagine este izvorul Oltului descris de Geo Bogza in Cartea Oltului.
16 Hasmasul Mare, vazut din Trecatoarea Oltului.
Principalul izvor al Oltului este considerat pe harti un altul, aflat chiar in Saua Trecatoarea Oltului. Pentru a ajunge la el e suficient sa urmam drumul pe care coboram in sa si sa traversam... cunostinta noastra de dimineata, drumul judetean care duce la Balan. Dupa vreo douazeci de metri, dincolo de capela din centrul seii, remarcam in dreapta drumului o succesiune de uluce, preapline cu apa bogatului izvor al Oltului, grabit foarte sa o ia la vale. Iese la lumina, cativa pasi mai sus, de sub o tufa de salcie capreasca, unde, inainte de a porni in lunga-i calatorie, adasta un timp, adunandu-si apa intr-un budai croit dintr-un trunchi gros (46043’16,5’’ lat, 25042’35,4’’ long, 1238 metri alt).
17 Izvorul Oltului.
18 Izvorul Oltului.
19 Branduse de primavara care-si trag seva din Izvorul Oltului.
Pentru a continua traseul, urmam drumul care ne-a adus la izvor si care incepe indata sa urce pe pantele Muntelui Saraturii (Soveto). De aici, ar trebui sa ne insoteasca marcajul cruce rosie. Acesta apare ceva mai sus, aproape sters, pe un brad. Dupa 10 minute de urcus drumul se bifurca, iar noi alegem varianta din dreapta, care continua sa urce. Crucile rosii incep sa apara ceva mai des. Vom urca, deloc greu, dar continuu, pe o alee lata care strabate padurea batrana de molid, pana aproape de Varful Sipos, unde ne vom desparti de marcajul cruce rosie cand vom intalni o poteca, transversala pe directia pe care am venit, marcata cu triunghi rosu si cu cruce albastra (46041’48,7’’ lat, 25041’48,9’’ long, 1567 metri alt). Spre stanga, poteca, si ea dublu marcata, pe o mica portiune, cu triunghi rosu si cruce rosie, conduce spre Balan, respectiv, Izvorul Muresului. Noi continuam spre dreapta, in urmarirea triunghiului rosu. De triunghiul albastru, sters, incomplet aplicat (fara fond alb), scapam repede, caci se lasa undeva in stanga noastra, ducand la Pestera Sugo si, mai departe, la Gheorgheni. Despartirea are loc in apropierea Varfului Hedies, drumul nostru schimband brusc directia, cu aproape 90 de grade spre dreapta si incepand sa coboare la fel de brusc.
Numai bine ce se linisteste panta si ne-am instalat pe noua culme ca si trebuie sa o parasim, intr-o rariste a padurii. Schimbarea directiei, exact cu 90 de grade, tot spre dreapta, este bine marcata de numeroase sageti si triunghiuri rosii, vopsite pe arbori. Drumul face indata un cot spre stanga, scotandu-ne intr-o zona proaspat defrisata, prin care mergem de-a coasta vreo 5 minute, pentru ca apoi sa o taie piezis spre padure. E nevoie de putina atentie, caci drumul se despleteste in cateva drumuri de exploatare, marcajul lipsind pana la intrarea in padure. Apoi e din nou bine conturat, iar marcajul consistent. Ne apropiem de Varful Ciser, pe care nu-l vom urca, ramanand pe o curba de nivel de pe versantul sau vestic, afectat, in parte, de o taietura recenta.
20 Cand ploaie, cand lapovita, zapada tot timpul, pe pantele (nordice) ale Siposului (1).
21 Privind din saua de sub Varful Hedies spre Varful Sipos (2).
22 Din aceeasi sa, Muntele Negru de sub care (in... spatele imaginii) izvoraste Muresul.
23 Pe Piciorul Ciser, vedere spre Muntele Fagul Inalt. Poiana din centrul imaginii este cea dintre Dosul Fagului Inalt si Fagul Inalt. Cu linie albastra este consemnata scurtcircuitarea potecii marcate cu punct rosu (desenata cu rosu) de pe Fagul Inalt spre Trecatoarea Oltului.
Traseul alege din nou, dintre doua culmi, pe cea din stanga, schimbarea directiei fiind bine semnalata de marcaj (46041’41,9’’ lat, 25040’44,3’’ long, 1471 metri alt). Dupa o scurta coborare, indata ce panta se linisteste, chiar cand sa iesim pe plaiul inierbat al culmii, schimbam iarasi directia. Marcajul, mai putin clar de aceasta data, urmeaza bratul drept al drumului care se bifurca. Teoretic se poate urmari si linia culmii, neajunsul fiind insa determinat de masivele taieri de padure care au afectat restul culmii - Dealul Ursilor - pe care o mai avem de parcurs. Asa ca ne tinem de drumul marcat care coboara pe pantele vestice ale Dealului Ursilor si care gaseste curand o curba de nivel careia ii ramane fidel pana ce ajunge pe botul dealului. Suntem deasupra “cartierului de vile” de unde am plecat dimineata, de care ne desparte o larga poiana intinsa pe o panta destul de iute.
24 Branduse albe pe Dealul Ursilor.
25 Si tot pe Dealul Ursilor, tulichina (Daphne mezereum).
26 Drumul forestier care poarta traseul pe o curba de nivel de sub culmea Dealului Ursilor.
27 Vizavi, Dosul Fagului Inalt, pe care am intrat in traseu.
