Peştera de la Podul natural Ponoarele/ Podul lui Dumnezeu, noi descoperiri, Podişul Mehedinţi

Cand podeaua devine relativ orizontala calcam pe un mal intarit si spre stanga sus este intrarea in galeria fosila.

Sala continua cu un taras stramt si bine captusit cu argila, zona a carei explorare a fost obiectivul turei. Colegii mai tineri si mai ales mai subtirei au plecat sa vada continuarea. Eu cu Fane si cu Marius Popescu ramanem sa ii asteptam si Fane face poze. Dupa taras urmeaza un put stramt care coboara cativa metri si apoi avansarea devine imposibila. Ne intoarcem cu totii la activ si o luam spre amonte. Galeria este larga de 1-2 m si inalta de 2-4 m iar activul curge printre maluri de argila inalte de 0,5-0,75 m.

Dupa aproximativ 40 m tavanul se lasa pana la 0,5 m de suprafata apei si ne obliga la diferite variante de mers in patru labe pentru a ne uda cat mai putin. Din fericire pasajul este scurt si dupa aproximativ 1,5 m tavanul se inalta din nou la aproximativ 8 m. O catarare usoara pe o panta ne duce la un pasaj care trece peste zona joasa dar coborarea spre avalul activului (deci si urcarea) este imposibila fara mijloace tehnice.

Continuand avansarea spre amonte gasim in activ o roata de camion pe jumatate ingropata in pietris. La circa 10 m de zona joasa, spre stanga se deschide o galerie laterala cu podeaua plina de argila. Am parcurs-o impreuna cu Georgiana Busuioceanu (Vulcan Craiova) afundandu-ne pana la genunchi si avand mare grija sa nu ne ramina cismele in solul galeriei. Nu am gasit nici o continuare. Dupa alti aproximativ 10 m, in amonte pe activ ajungem la o cascada de 2 m care se poate depasi prin stanga, cum urcam, dupa o escalada pe argila si pe o brana tot de argila. Pestera mai continua putin apoi se inchide. Fane face cateva fotografii si iesim parcurgand putul unul cate unul pentru ca grohotisul degajat din pereti sa nu ii loveasca pe cei de jos care asteapta sa urce.

Sambata 29 decembrie 2012 ne intalnim iar in parcarea de la Podul lui Dumnezeu, pentru a incerca o escalada, cu catargul, la galeria de deasupra locului unde activul pesterii nu mai poate fi urmat de om. Intram in pestera, echipam putul si primul care coboara constata ca s-a inchis cu grohotis prabusit din peretii putului (ceea ce era de asteptat). Cornel Naidin propune explorarea unui put stramt aflat pe o laterala a galeriei subfosile. Montam balustrada, depasim putul din podeaua pesterii si ajungem la laterala de pe partea dreapta (cum mergem spre  Zaton). Galeria se ingusteaza din ce in ce mai mult si pana cand ajungem la put se reduce la o sectiune de 1 m inaltime si 0,7 m latime. Ne organizam, o echipa se intoarce sa incerce decolmatarea intrarii in etajul activ iar eu plantez cu bormasina doua pitoane cu expansiune.

Cornel coboara pe scarita cam 7 m pana la o stramtoare. Pe aceasta portiune putul are dimensiunea 0,6 x 3 mteri. Se constata ca stramtoarea trebuie largita asa ca cobor si eu  si cu ajutorul ciocanului, lucrand pe rind, indepartam ceva argila si astfel reusim sa trimitem in jos pe put bolovanul care obtura continuarea. Coboara Cornel (datorita staturii care il avantajaza la stramtori) si ajunge intr-o galerie pe care nu o poate parcurge din cauza noroiului foarte adanc, asa ca urca inapoi. Cand ajunge langa mine constat ca nu mai are cizmele in picioare si imi povesteste ca i-au ramas in noroi. Jos se auzea un activ. Hotaram sa plantam un piton deasupra stramtorii si astfel sa avem o rezerva de scara jos, care sa ne ajute la parcurgerea galeriei cu noroi. Spargem niste colti de stanca pentru a putea sa trec si eu prin stramtoare, batem pitonul, coboara si Dragos, punem o coarda pe prima parte a putului, amaram scara si cobor impreuna cu Cornel. Incercam fara succes sa recuperam cismele si apoi tinindu-ne de scara coboram la activ mergand pe langa peretele galeriei, unde noroiul este mai tare. Mergem in amonte si ajungem la o cascada pe care o recunosc. Este cea de pe galeria  parcursa in tura anterioara. O luam spre aval si gasim roata de camion, apoi constatam ca zona joasa a galeriei s-a sifonat. Ne intoarcem si inainte sa urc ma uit in sus si vad ca scarita iese din stramtoare in tavanul galeriei, printre doua septe de tavan. Imposibil sa fi putut repera acest pasaj privind de jos in sus cand am parcurs galeria cu noroi, tura trecuta, impreuna cu Georgiana. Ajungem cu totii sus, strangem echipamentul si cand sosim in galeria mare aflam ca echipa Fane - Noni nu a reusit decolmatarea pasajului datorita volumului mare de material care astupa galeria si s-au apucat sa faca poze.

La pensiune aflam ca roata de camion fusese aruncata in ponorul de la Lacul Zaton de catre localnici, cu multi ani inainte, cu scopul de a infunda sorbul pentru a avea apa in lac tot timpul anului. Cu acest trasor inedit am aflat originea apei din activul subteran.

Datorita secetei din zona din anul 2011 si probabil datorita largirii spatiilor prin care circula apa aval de Pestera de la Podul lui Dumnezeu in drumul ei spre Pestera Bulba s-a reusit parcurgerea acestei galerii. Intrarea prin putul mare din galeria subfosila va ramane colmatata deoarece peretii putului sunt din grohotis care se va prabusi continuu. Accesul in galeria activa se poate face prin putul stramt unde noi am lasat pitoanele cu expansiune cu placute de inox montate.

 18, Harta pesterii din lucrarea Pesteri din Romania de Marcian Bleahu, Vasile Decu, Stefan Negrea, Cornel Plesa, Ioan Povara, Iosif Viehmann, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1976 pe care Stefan Andreescu, Vulcan Craiova a trasat un traseu aproximativ al galeriei active a cavitatii (vezi fisierul mai jos atasat).

Referitor la denumirea pesterii, in toate publicatiile (aparute inainte de anul 1989)  numele formatiunii naturale din localitatea Ponoarele era Podul Natural si peste el trecea si drumul asfaltat. Dupa Revolutie, localnicii (probabil) au revenit la vechea denumire de Podul lui Dumnezeu care se regaseste pe toate panourile informative si in limbajul local asa ca si pestera si-a schimbat numele. De asemenea s-a creat un drum asfaltat nou care ocoleste podul, protejand acest obiectiv turistic de traficul care poate accelera degradarea naturala a calcarului din care este formata arcada podului.

Donează 30 de lei