Gălăneşti - Frătăuţi, prin Podişul Sucevei, de-a lungul Râului Suceava

articolul continuă de aici 

Malul stâng

De pe podul dintre localităţile Gălăneşti şi Bilca privim spre aval (foto 1). Fiind mijlocul lui ianuarie 2015, ger, totul pare inert. Iată aceeaşi porţiune de râu la mijlocul lui iunie 2015 (foto 1a).


                           1
                          
1a

Deşi este senin, soarele nu are putere să încălzească şi este destul de jos, aproape de orizont. Depăşim podul şi continuăm înaintarea (foto 2). Aproape până la Frătăuţi malul stâng este acoperit de vegetaţie bogată, sălcii, răchite, pini şi alte specii (foto 3). Privim spre înapoi, unde în depărtare se văd Munţii Obcina Mare (foto 4).





                          2
                      3
                                4

Mergând pe lângă apă întâlnim un mic braţ lateral, unde apa a îngheţat apoi nivelul ei a scăzut iar gheaţa a rămas suspendată formând dantelării (foto 5). Apoi râul se desparte în multe braţe; cele pe care apa curge mai domol sunt îngheţate (foto 6). Ceva mai la vale unele braţe se reunesc şi apa curge mai rapid (foto 7).


                                5
                              6
                                7

Întâlnim adesea mesteceni argintii pe mal, spectaculoşi în lumina dimineţii (foto 8). În dreapta faţă de sensul de mers este un braţ secundar care acum, din cauza nivelului scăzut al apei, formează mai mult o baltă. Vegetaţia din jurul ei, având promoroacă, străluceşte la lumina soarelui (foto 9). Uite şi papura (foto 10).


                               8
                       9
                             10

A trebuit să mă întorc pentru a ocoli balta deoarece în sensul de curgere al apei aceasta se mărea şi vegetaţia din jur era extrem de deasă. Pentru a ajunge din nou pe malul Râului Suceava am trecut şi printr-o porţiune cu stufăriş şi câteva mici pâraie secundare (foto 11). Acelaşi stufăriş l-am găsit şi pe malul apei, pe o porţiune destul de întinsă (foto 12).


                            11
                            12

Am traversat apoi o porţiune cu pietriş, cursul apei fiind undeva spre dreapta. Mergând mai departe pe malul râului ajungem la o confluenţă cu un braţ lateral suficient de lat pentru a nu-l putea traversa (foto 14). Din nou ne deplasăm în amonte pe lângă acest braţ, printr-o pădure de arbuşti mici şi deşi pe care o străbatem destul de greu (foto 15). Până găsim un loc pe unde putem traversa apa. Pătrundem pe malul celălalt, într-o pădure de pini pe unde continuăm deplasarea spre aval, apropiindu-ne de cursul principal al Sucevei (foto 16). 


                              14
                                15
                                16

După doar câteva sute de metri ajungem la o nouă confluenţă cu Râul Bilca care este şi mai lat şi nu se poate sări (foto 17, în partea stângă a imaginii). Aşa că ne deplasăm în amonte de-a lungul acestui nou curs de apă (foto 18).


                             17
                              18

 Deşi iniţial am încercat să merg de-a lungul Râului Bilca (foto 19), am constatat că pădurea în care am intrat este prea deasă pentru a putea înainta uşor. Aşa că m-am abătut spre stânga faţă de sensul de mers în amonte şi am găsit până la urmă un drumeag. Acesta se întoarce destul de mult faţă de distanţa parcursă în aval şi în plus se abate spre nord depărtându-se de albia Râului Suceava. În cele din urmă am găsit o potecă circulată (foto 20) pe care m-am înscris. 


                               19
                              20

Ea conduce spre satul Bilca care este nu departe deoarece se aude zgomot specific activităţilor umane. Mai traversăm un braţ destul de lat al Râului Bilca (foto 21) şi în câteva zeci de metri printr-o frumoasă pădure de pin (foto 22) ajungem la o punte peste Râul Bilca (foto 23). 


                               21
                             22
                               23

O traversăm şi vedem primele case din satul Bilca. Ne abatem apoi pe malul stâng al râului, înapoi în aval, spre Râul Suceava. Traversăm câteva locuri unde vegetaţia este din nou abundentă. Din loc în loc observăm multe ochiuri de apă (foto 24). Ajungem mai întâi la partea finală a Râului Bilca, dar pe malul său stâng (foto 25), apoi la Râul Suceava pe care l-am părăsit pentru scurt timp (foto 26).


                               24
                              25
                                 26

Traversăm în continuare o porţiune cu foarte multe braţe mici, cu bălţi (foto 27). Destul de departe zărim două păsări ce par a fi egrete (foto 28). 

                           27
                             28

Mai departe râul curge domol şi ajungem în vecinătatea unui dig prăbuşit (foto 30) pe care îl vom urca pentru a putea înainta. Suntem în vecinătatea satului Frătăuţii Noi şi întâlnim un nou pârâu, suficient de lat pentru a nu îl putea sări (foto 31). 


                             30
                             31

Este şi îngheţat aşa că, cu mare precauţie, îl traversăm. Localnicii îl numesc Pârâul Morii iar satul este foarte aproape. Lângă un gard zărim o gaiţă (foto 32). De pe malul opus zărim casele satului Frătăuţii Noi (foto 33).


                              32
                             33

Ne abatem spre dreapta faţă de sensul de mers. Intrăm într-o pădure destul de deasă pe care o străbatem destul de greu pentru a ajunge din nou pe malul apei. După ce răzbatem, dintr-un loc mai deschis privim spre înapoi (foto 34). Încă puţin şi zărim podul peste care trece drumul 178C dintre satele Frătăuţii Vechi, aflat pe malul drept al Râului Suceava şi Frătăuţii Noi, aflat pe malul stâng (foto 35). Pe partea opusă se vede cum apa a săpat într-un mal destul de mult. Chiar înainte de a urca pe pod ne întâmpină un copac a cărui scoarţă este plină de licheni (foto 36). 


                         34
                           35
                           36

Malul drept 

Pentru a ne face o imagine mai bună asupra acestei porţiuni de râu, am parcurs şi malul drept geografic, pornind tot de la podul de la Gălăneşti. Această porţiune am parcurs-o pe la mijlocul lui aprilie 2015. Vegetaţia începe să-şi revină şi peisajul, spre amonte (foto 37) dar şi spre aval (foto 38) este foarte diferit faţă de cum era la data când am parcurs malul stâng, iarna.


                             37
                              38

Râul curge destul de puternic deoarece în munţi se topesc zăpezile (foto 39). Nu departe de pod intrăm într-o porţiune de luncă cu copacii destul de rari. Malurile au fost săpate de forţa apei şi au aspectul unui mic abrupt (foto 40). 


                            39
                           40

În amonte, în depărtare, se zăresc munţii (foto 41). Ceva mai la vale un copac va cădea în curând (foto 42). Mai la vale cursul apei se depărtează faţă de porţiunea de pădure şi străbatem un mic pâlc de răchite tinere şi dese (foto 43). 

                            42
                            43

Aici se văd primele semne de primăvară (foto 44). Chiar şi prin pietrişul de pe mal încep să crească primele plante (foto 45). Râul se depărtează şi mai mult spre nord, aşa că a rămas un loc întins şi gol între păduricea pe care am părăsit-o şi cursul apei. Doar pe alocuri bucăţi de copaci, aduse cine ştie când de ape, stau înfipte în prundiş (foto 46).


                              44
                               45
                               46

Mai la vale, un braţ lateral se desprinde din cursul principal al apei şi se abate din nou spre sud. Găsim un drumeag pe lângă el, pe care ne înscriem (foto 47). Ne apropiem de alt pâlc de pădure de pin. Lângă această pădure întâlnim câteva locuri cu pământul lăsat brusc, probabil au fost izvoare puternice care au săpat adânc (foto 48). 


                            47
                                48

Primăvara se face simţită aici. Câţiva bumbişori animă peisajul (foto 49); uite un fluture ochi de păun (foto 50).


                                 49
                                  50

Continuăm înaintarea şi ajungem la confluenţa Pârâul Voitinel cu Râul Suceava (foto 51). După ce trecem fără probleme de această confluenţă (foto 52) găsim un drumeag foarte aproape de malul Sucevei. 


                              51
                                 52

În dreapta noastră faţă de sensul de mers se văd câteva case, tot din satul Gălăneşti. Sunt mulţi copaci şi arbuşti. Întâlnim o pereche de vrabie de câmp (Passer montanus) (foto 53, 54). Despre ele am amintit şi la https://sites.google.com/site/romanianatura44/home/fauna/vrabia-de-camp-passer-montanus .


                                   53
                                 54

Observăm în zona băţilor de lângă cursul de apă o pereche de porumbei (foto 55). Aceştia sunt foarte precauţi. Râul are aici un braţ secundar care, fiind foarte aproape de casele oamenilor, este destul de poluat (foto 56). 


                                55
                               56

Dar drumeagul nostru se depărtează de activitatea umană traversând o nouă porţiune de luncă (foto 57). Aici, într-un copac, bine ascusă, o gaiţă (foto 58).


                                 57
                                  58

Ne apropiem iar de cursul apei, părăsind copacii de pe mal. Ajungem într-o porţiune cu mult pietriş unde o rădăcină a unui copac, adusă  de apă cu foarte mult timp în urmă, poate concura pentru sculptură modernă (foto 59). Mai parcurgem câteva sute de metri şi apa se abate iar spre sud. Intrăm din nou în păduricea de pe mal unde copacii au mulţi licheni pe trunchiuri  (foto 60). 


                               59
                               60

Găsim un mic izvor care are apa foarte limpede. Râul se adună spre dreapta faţă de sensul de mers şi rupe cu putere din mal (foto 62). Tot pe aici, în partea dreaptă, opusă albiei, sunt multe ochiuri de apă (foto 63).


                             62
                                   63

Apoi râul, având o mică cădere iar apele fiind adunate aproape toate într-un singur braţ, curge cu putere (foto 64). Munţii încă se zăresc printre copaci (foto 65). 


                                64
                                 65

Găsim prima păpădie de pe traseu (foto 66) şi mergem pe lângă un mic pârâu care izvorăşte nu departe de aici (foto 67). 


                               66
                                 67

Undeva în mijlocul apei sunt pietre mai mari. De aceea apa sare cu putere peste acestea generând valuri destul de mari (foto 68). Tot aici am realizat un mic film: http://youtu.be/CaU3I-MoeBk . Dacă ne depărtăm lateral câteva zeci de metri vom găsi un drum pe care ne înscriem spre aval. Pe lângă acest drum sunt bălţi destul de mari, verzi ca smaraldul (foto 69). Râul are din nou multe braţe mai mici, care se strecoară printre arbuşti (foto 70).


                                68
                                69
                                  70

Undeva mai sus drumul traversează pâlcul de pini şi iese în dreptul unei balastiere. Vom continua deplasarea de-a lungul apei, prin această pădurice de pini, pe potecile care se zăresc anevoie printre frunzele căzute toamna trecută. Am găsit multe tufe de toporaşi, foarte parfumaţi (foto 71). Încă puţin şi ajungem la porţiunea pe care am zărit-o şi de pe malul opus, pe care apa a săpat-o destul de mult (foto 72). 


                             71
                             72

Însă a fost construit şi un dig aproape de podul de la Frătăuţi, dig care protejează de eroziune. Printre frunzele din jurul unui copac zărim o şopârlă care dispare foarte repede printre ierburi (foto 73). Imediat ajungem la partea sudică a podului de la Frătăuţi (foto 74). 


                                73
                                74