https://www.darkmoon.me/2019/will-donald-trump-unleash-hell-on-iran/
By Michael Burleigh
The Daily Mail
16 September 2019
Scroll down to 3-minute video at end of article
Oil prices soaring, threats of ‘full-on war’ from the Ayatollahs, and the US saying it’s ‘locked and loaded’ – are we on the brink of war in the Gulf?
ON THE BRINK OF WAR
“America is locked and loaded . . .”
— Donald Trump
At three in the morning on Saturday, residents of the Saudi oil town of Abqaiq were roused by something other than the pre-dawn call to prayer.
A massive series of explosions at the huge oil processing plant sent flames up to thirty feet into the air, gunfire was aimed at what seemed to be a drone in the sky. Abqaiq’s residents fled with their families into the surrounding desert.
The events in this obscure town rocked world oil prices and dramatically raised the stakes in the ongoing tensions between the US and Iran.
Abqaiq is the Saudi Kingdom’s largest oil processing hub, each day converting 5.7 million barrels of crude oil into differently graded products. These are then delivered by pipeline to petrochemical plants or tankers on the Saudi coast destined for the West.
The fires at Abqaiq mean Saudi Arabia has had to take half of its daily oil output offline. Since the Kingdom produces roughly ten per cent of the world’s crude oil, that means a five per cent shortfall, with immediate effects on the global price of oil. At one point the price rose by 20 per cent, from $60 to $72 a barrel.
Abqaiq was clearly a well-chosen target, but not the only one, since on the same night more drones struck the Khurais oilfield, causing more fires.
This could not have come at a worse time for Saudi Arabia’s giant Aramco state-oil concern. The Saudis are trying to part privatise Aramco, on an optimistic valuation of $2trillion. The attacks will have knocked a good $300billion off the company value.
No one should underestimate how these drone attacks have ratcheted up the threat of war in the region.
The Saudis and the US are convinced they were the handiwork of Iran, refusing to believe the claims that Yemen’s insurgent Houthi rebels – currently fighting a brutal civil war against a Yemeni government backed by a Saudi-led military coalition – have the equipment and the skill to mount such sophisticated attacks.
US Secretary of State Mike Pompeo was straight out of the box, saying Iran must be ‘held accountable for its aggression’. President Donald Trump has said America was ‘locked and loaded’, though he would be guided by the Saudis as to how he would respond.
Iran’s elite Revolutionary Guard, meanwhile, has announced it is prepared for a ‘full-scale war’. Its commander, Brigadier-General Amir Ali Hajizadeh, warned that the region is ‘like a powder keg’, saying: ‘It is possible a conflict will happen because of a misunderstanding.’
So who should we believe? And are we really facing conflagration?
Certainly the Houthi have previously struck at Saudi oil pipelines and cities, but those efforts were like inaccurate pinpricks compared to the hugely damaging and sophisticated drone attacks.
The US claims that satellite images of the 19 blast impacts show the drones must have been launched from Iran, or by Shia militants in Iraq, who are clients of the Iranians. Inspection of downed drones or unexploded missiles will indicate who made these weapons, but add little information as to where they were launched from.
Whatever the case, the attacks put President Trump in a seriously tight quandary.
Right from the start of his presidency, he has been piling maximum pressure on Iran to renegotiate the 2015 nuclear deal struck when President Obama was in power, under which Iran agreed to limit its nuclear activities in return for the lifting of crippling economic sanctions. He pulled America out of the deal and imposed tighter sanctions to stop Iran from exporting oil, forcing it to dramatically cut production.
But were the US to strike at Iran’s oil fields and refineries, this would hurt its allies like India and Japan which, along with China, still buy Iranian oil – getting round the sanctions by avoiding paying in US dollars or using a barter system.
It would also further drive up global oil prices, and the cost of gasoline ahead of Trump’s election year in 2020. US consumers are already feeling the pain of the trade war with China.
What’s more, despite his belligerent rhetoric, Trump is actually trying to burnish his role as a peacemaker. We saw this recently with the White House’s peremptory sacking of hawkish National Security Adviser John Bolton, whose idea of diplomacy is to bomb hostile countries. Rightly, Trump wants to call time on wars his predecessors inherited or started.
That is why he has been trying to coax the Taliban, North Korea’s Kim Jong-un and, latterly, Iran’s President Rouhani to the negotiating table. What makes Trump’s position more difficult is he now lacks a National Security Adviser – and his Defence Secretary has only been in the post since July.
In the absence of long-trusted advisers, and as tension ratchets up by the day, the chances of stumbling into war seem terrifyingly real.
Although they are threatening retaliation, the Saudis are unlikely to take unilateral action. Iran would be more than a match, with 523,000 active military personnel and more than double the number of tanks and artillery pieces. The Saudis are already bogged down in a never-ending war in Yemen.
Perhaps more pertinent is the question of what Iran may or may not be doing. They have been engaging in a covert war against the US for many months, with tankers being attacked or hijacked, and the US has responded with cyber-attacks on Iranian facilities.
The head of Iran’s Revolutionary Guard aerospace command has warned its ballistic missiles could strike US bases around the Gulf and aircraft carriers at a range of up to 1,212 miles. This is not an entirely empty threat since Iran has the Middle East’s largest arsenal of ballistic missiles. Iran’s navy also has Russian Kilo-class attack submarines, while the Revolutionary Guard have swift boats which could swarm enemy vessels.
The fact is that, as yet, Iran is not seriously contemplating a war with the US. It is telling the world loud and clear that if it cannot export its oil because of US sanctions, then no one else is going to do so either. That was the message sent out by the drone attacks.
But something even more potentially ominous is overshadowing this desperately febrile situation.
Iran is not without allies, as was clear at yesterday’s summit in Ankara of President Rouhani, Turkey’s President Erdogan and Russian leader Vladimir Putin.
We can bet that it was not just peace in Syria that was on the agenda. Russia and Iran may have their mutual suspicions, but both powers are in lockstep in resisting what they regard as American attempts to dictate the rules of any world order.
Russia will not be a passive spectator should Trump attack Iran – a thought that may stay his hand. If it doesn’t, Armageddon could be unleashed on the Middle East.
18 septembrie 2019 Alți scriitori
De Michael Burleigh
The Daily Mail
16 septembrie 2019
Derulați în jos la un videoclip de 3 minute la sfârșitul articolului
Prețurile petrolului au crescut, amenințări cu „război complet” din partea ayatollahilor și SUA spunând că este „blocat și încărcat” - suntem la un pas de război în Golf?
PE PUNCTE DE RĂZBOI
„America este blocată și încărcată. . ”
- Donald Trump
Sâmbătă la trei dimineața, locuitorii orașului petrolier saudit din Abqaiq au fost încurajați de altceva decât chemarea dinainte de zori la rugăciune.
O serie masivă de explozii la uriașa instalație de prelucrare a petrolului a trimis flăcări până la treizeci de metri în aer, focurile de armă erau orientate spre ceea ce părea a fi un drone pe cer. Locuitorii Abqaiq au fugit cu familiile lor în deșertul din jur.
Evenimentele din acest oraș obscur au zguduit prețurile petrolului la nivel mondial și au crescut dramatic mizele din tensiunile continue dintre SUA și Iran.
Abqaiq este cel mai mare nod de prelucrare a petrolului din Regatul Saudit, transformând în fiecare zi 5,7 milioane de barili de petrol în produse clasificate diferit. Acestea sunt apoi livrate prin conducte către uzinele petrochimice sau cisternele de pe coasta Saudită destinate Occidentului.
Incendiile de la Abqaiq înseamnă că Arabia Saudită a trebuit să preia jumătate din producția zilnică de petrol offline. Întrucât Regatul produce aproximativ zece la sută din petrolul din lume, asta înseamnă un deficit de cinci la sută, cu efecte imediate asupra prețului global al petrolului. La un moment dat, prețul a crescut cu 20 la sută, de la 60 la 72 dolari la baril.
Abqaiq a fost în mod clar o țintă bine aleasă, dar nu singura, deoarece în aceeași noapte mai multe drone au lovit câmpul petrolier Khurais, provocând mai multe incendii.
Acest lucru nu ar fi putut veni într-un moment mai rău pentru îngrijorarea gigantă a statului Aramco din Arabia Saudită. Saudii încearcă să privatizeze Aramco, pe o evaluare optimistă de 2 miliarde de dolari. Atacurile vor fi înlăturat o valoare bună de 300 miliarde de dolari din valoarea companiei.
Nimeni nu ar trebui să subestimeze modul în care aceste atacuri la dronă au ratificat amenințarea războiului în regiune.
Saudiții și SUA sunt convinși că au fost lucrările Iranului, refuzând să creadă afirmațiile conform cărora rebelii Houthi insurgenți din Yemen - care luptă în prezent un brutal război civil împotriva unui guvern yemenit susținut de o coaliție militară condusă de Saudi - au echipamentul și priceperea să monteze asemenea atacuri sofisticate.
Secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, a ieșit direct din cutie, afirmând că Iranul trebuie „tras la răspundere pentru agresiunea sa”. Președintele Donald Trump a declarat că America a fost „blocată și încărcată”, deși el va fi ghidat de saudiți cu privire la modul în care va răspunde.
Între timp, Garda Revoluționară de elită a Iranului a anunțat că este pregătită pentru un „război pe scară largă”. Comandantul său, generalul de brigadă, Amir Ali Hajizadeh, a avertizat că regiunea este „ca o pușcă”, spunând: „Este posibil să se întâmple un conflict din cauza unei neînțelegeri”.
Deci, cine ar trebui să credem? Și ne confruntăm cu adevărat cu conflagrația?
Cu siguranță, Houthi a atacat anterior conductele și orașele petroliere din Arabia Saudită, dar aceste eforturi au fost ca niște ciuperci inexacte în comparație cu atacurile drone extrem de dăunătoare și sofisticate.
SUA susțin că imaginile din satelit ale celor 19 explozii explozive arată că dronele trebuie să fi fost lansate din Iran sau de către militanții șiați din Irak, care sunt clienți ai iranienilor. Inspecția dronei doborate sau rachetele neexplodate vor indica cine a făcut aceste arme, dar vor adăuga puține informații despre locul în care au fost lansate.
Oricare ar fi cazul, atacurile l-au pus pe președintele Trump într-un moment extrem de strâns.
Încă de la începutul președinției sale, el a acumulat presiuni maxime asupra Iranului pentru a renegocia acordul nuclear din 2015, când președintele Obama a fost la putere, în cadrul căruia Iranul a acceptat să-și limiteze activitățile nucleare în schimbul ridicării sancțiunilor economice criptante. El a scos America din acord și a impus sancțiuni mai stricte pentru a opri Iranul să exporte petrol, forțând-o să reducă dramatic producția.
Dar dacă SUA ar fi atacat în petrolurile și rafinăriile Iranului, acest lucru ar răni aliații săi, precum India și Japonia, care, împreună cu China, încă cumpără petrol iranian - evitând plata sancțiunilor prin evitarea plății în dolari americani sau folosirea unui sistem de barter.
De asemenea, va crește și mai mult prețurile globale ale petrolului și costurile benzinei înainte de anul electoral al lui Trump în 2020. Consumatorii americani simt deja durerea războiului comercial cu China.
Mai mult, în ciuda retoricii sale beligerante, Trump încearcă de fapt să-și distrugă rolul de făcător de pace. Am văzut acest lucru recent cu prăpastia peremptorie a Casei Albe a consilierului de securitate națională John Bolton, a cărui idee a diplomației este de a bombarda țările ostile. Pe bună dreptate, Trump vrea să cheme timpul la războaiele pe care le-au moștenit sau au început predecesorii săi.
Acesta este motivul pentru care a încercat să-l coaguleze pe talibani, pe Kim Jong-un din Coreea de Nord și, în cele din urmă, pe președintele Iranului, Rouhani, la masa de negocieri. Ceea ce face ca poziția lui Trump să fie mai dificilă este că acum îi lipsește un consilier pentru securitate națională - iar secretarul său de apărare a ocupat funcția abia din iulie.
În absența consilierilor de încredere îndelungată și, pe măsură ce tensiunea crește, zi de zi, șansele de a se poticni în război par teribil de reale.
Deși amenință cu represalii, este puțin probabil ca saudiții să ia măsuri unilaterale. Iranul ar fi mai mult decât un meci, cu 523.000 de personal militar activ și mai mult decât dublul numărului de tancuri și piese de artilerie. Saudii sunt deja împiedicați într-un război fără sfârșit în Yemen.
Poate că este mai relevantă întrebarea despre ceea ce Iranul poate sau nu face. Ei s-au angajat într-un război ascuns împotriva SUA timp de mai multe luni, cisternele fiind atacate sau deturnate, iar SUA au răspuns cu atacuri cibernetice asupra instalațiilor iraniene.
Șeful comandamentului aerospațial al Gărzii Revoluționare din Iran a avertizat că rachetele sale balistice ar putea lovi bazele americane din jurul Golfului și transportatorilor de aeronave la o distanță de până la 1.212 mile. Acesta nu este o amenințare complet goală, deoarece Iranul are cel mai mare arsenal de rachete balistice din Orientul Mijlociu. Marina iraniană are, de asemenea, submarine de atac din clasa rusă Kilo, în timp ce Garda Revoluționară are bărci rapide care ar putea să roze nave inamice.
Cert este că, până acum, Iranul nu are în vedere serios un război cu SUA. Acesta spune lumii tare și clar că, dacă nu își poate exporta petrolul din cauza sancțiunilor americane, atunci nimeni altcineva nu va face acest lucru. Acesta a fost mesajul transmis de atacurile dronei.
Dar ceva și mai potențial neplăcut este epuizarea acestei situații disperat de febrile.
Iranul nu este lipsit de aliați, așa cum a fost clar la summitul de ieri de la Ankara al președintelui Rouhani, președintele Turciei Erdogan și liderul rus Vladimir Putin.
Putem paria că nu a fost doar pace în Siria care a fost pe ordinea de zi. Rusia și Iranul pot avea suspiciunile lor reciproce, dar ambele puteri sunt blocate în a rezista la ceea ce consideră încercări americane de a dicta regulile oricărei ordine mondiale.
Rusia nu va fi un spectator pasiv în cazul în care Trump ar ataca Iranul - un gând care i-ar putea rămâne mâna. Dacă nu, Armageddon ar putea fi dezlănțuit în Orientul Mijlociu.