Poate cu adevărat Călin Georgescu să scoPoate cu adevărat Călin Georgescu să scoată România din UE și NATO? Un profesor de drept constituțional explică în ce situație
Bogdan Iancu, doctor în drept constituțional și conferențiar la Universitatea București, explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, cât de real e riscul ca România să părăsească UE și NATO. Iancu a abordat și alte teme de interes, precum renumărarea voturilor și corupția din țară.
- Adevărul: Numeroși români se tem că România ar putea forța un exit din UE și NATO, în cazul în care alegerile ar fi câștigate de Călin Georgescu . În ce măsură ar putea cu adevărat să facă acest lucru, din punct de vedere constituțional?
Bogdan Iancu: Ratificarea acestor tratate se face printr-o procedură specială, cu votul a două treimi din membrii Parlamentului României, într-o ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului. Pe cale de consecință, denunțarea tratatelor tot așa se face. În ipoteza că două treimi dintre parlamentarii României ar vota astfel și că în control preventiv CCR, sesizată, ar achiesa, e posibil. Într-o astfel de ipoteză, din fericire puțin probabilă, orice e posibil.
Presupunând că într-adevăr acesta este obiectivul lui Georgescu, dar de cealaltă parte am fi un parlament dominat de partidele pro-occidentale, ce posibilități ar mai avea?
Președintele nu are astfel de atribuții.
„Ce se întâmplă când regula e încălcată chiar de instanță?”
Un alt subiect care îi ține pe români cu sufletul la gură este cel al renumărării voturilor. Cum vedeți decizia fără precedent a Curții Constituționale și în ce măsură este justificată?
Este o decizie fără precedent, ca și cea care probabil a cauzat această situație, decizia în „cauza Șoșoacă”. Ne uităm cu toții mirați la ce se întâmplă, cam ca cetățeanul turmentat al lui Caragiale (judecătorii par și ei ușor inebriați, judecând roadele muncii lor recente). Neurmând precedente, CCR și-a creat și ne-a creat această situație fără precedent.
Un celebru judecător al Curții Supreme a SUA, Oliver Wendell Holmes, spunea: „Dreptul este o predicție a hotărârilor instanțelor, din perspectiva omului rău.” (cu alte cuvinte, din perspectiva celui care e predispus să încalce regulile). Ce se întâmplă când regula e încălcată chiar de către instanță?
„Nicio regulă nu operează într-un context mult prea vitreg”
Există unele soluții de modificare a Constituției României, în așa fel încât pe viitor să nu mai existe riscul ca unii dintre viitori aleși să ia măsuri ce nu corespunde neapărat intereselor naționale ale României?
Dreptul, deci cu atât mai mult dreptul constituțional, are limite de context. Constituția României este rigidă, greu de revizuit. O revizuire presupune două treimi în ambele camere, eventual trei pătrimi în ședință comună și referendum, plus controlul efectuat de CCR asupra propunerii și respectiv legii.
Ce mă întrebați privește în concret posibilitatea ca CCR să declare partide politice neconstituționale (Art. 146 lit. k). Având în vedere felul în care CCR a operat până acum cu instrumentele „democrației militante”, e poate preferabil să ne punem speranțele în alte locuri, poate în context mai degrabă decât în reguli. Nicio regulă nu operează într-un context mult prea vitreg, a se vedea Constituția de la Weimar, o constituție destul de bună în abstract sau cel puțin nu foarte proastă pentru vremurile ei.
Citim fel de fel de idei năstrușnice. Un coleg, nu în mod necesar unul neinstruit, considera deunăzi că ar trebui invalidată candidatura dlui Georgescu (în continuarea invalidării candidaturii dnei. Șoșoacă) și dacă ar câștiga în turul doi. Un politician acum de vârf într-un partid mai degrabă respectabil scria cu niște ani în urmă („își asuma”, cum frumos se zice azi) că ar trebui să revenim la votul cenzitar (ca în secolul XIX) sau să adoptăm votul multiplu (ca în Belgia, în 1893). Poate că ar trebui investite mai multe eforturi în sănătate, infrastructură, proceduri meritocratice de selecție și nu în ultimul rând în educație (pornind în primul rând de la educația elitelor intelectuale, politice, academice, așa cum ne sunt ele).