În chiloți sub roba de judecător.
Totul este gresit in justitie! Totul. Punctul 8 and Declaratiei de la Timisoara se ocupa in 1989 de politrucii comunisti dar nimanui nu i-a trecut prin cap ca judecatorii comunisti care primeau sentintele in plic de la partid sunt la fel de toxici. Dupa Revolutie au urmat 25 de ani de coruptie generalizata dintre care primii 15 de dezmatz total. Judecatorii s-au compromis si si-au pierdut respectul de sine. Chiar daca nu toti dar majoritatea primeau spaga in diferite forme. Coruptia generalizata mistuia Justitia. Nimeni nu recunostea dar problema coruptiei chiar daca incepea cu politicul era ecuatie fara solutie din cauza compromiterii judecatorilor.
Omul de rand trebuie sa inteleaga ca un politician sau un om de afaceri ce a savarsit un act de coruptie este salvabil. Un judecator este SANTAJABIL.
Si au avut grija serviciile secrete sa foloseasca la greu informatiile respective. Coruptia in justitie se rostogolea. Judecatorii prost platiti luau mita bani pe care intr-o lume normala statul ar fi apreciat ca ii merita si i-ar fi oferit neconditionat. Nu e o scuza pentru spagarii in robe care in procesul mituirii savarseau grave nedreptati impotriva oamenilor, este o explicatie. Dupa cum tot o explicatie este faptul ca procesele in Romania costa prea putin. Sumele implicate, costurile, vor trebui sa creasca de vreo 10 ori ca sa ne apropiem de normalitate.
Apoi sistemul.
Suntem prea obisnuiti sa luam lucrurile asa cum le-am primit fara sa intrebam, sa chestionam, sa incercam sa intelegem.
Constitutia Romaniei a fost facuta cu dedicatie de un nenorocit ce raspundea la numele Antonie Iorgovan pentru un alt nenorocit ce inca din pacate ne respira aerul si raspunde la numele Ion Iliescu. Doua jeguri umane ce sper sincer ca vor putrezi in smoala la final. Exista tari in care Presedintele este ales de popor sau Primul Ministru este ales de popor dar ei au PUTEREA si RESPONSABILITATEA. In Romania, nu! Alegem Presedintele dar Primul Ministru are puterea. Responsabilitatea? Niciunul! De ce? Pentru ca asa era Ion Iliescu, curva umana care a fost modelul lui Iorgovan pentru infecta Constitutie a acestei tari. Si de aici, probleme insurmontabile lasate mostenire generatiilor viitoare de catre acesti ticalosi.
Pot continua.
Procesele pe fond care sunt decise de un judecator. Acesta joaca rolul lui Dumnezeu, in ritmul sau, neverificabil, necomentabil, constient fiind ca munca sa va putea fi aruncata la cosul de gunoi de urmatoarea instanta.
Durata fondului si durata apelului. Ani-lumina de procese tergiversate de judecatori deopotriva lenesi dar si sufocati de numarul de dosare. In SUA si alte tari, un proces inceput are termene zilnice pana se termina. Este si uman si de inteles că atunci cand te apuci de o speta, mai ales de cele complicate, pauzele de luni de zile sunt nocive. Orice prost poate intelege asta. In Romania termenele bune sunt la o luna distanta si nimeni nu incearca macar sa inteleaga „de ce?”.
Judecatorii au zeci de dosare simultan carora le dau termene fara nicio alta ratiune decat o combinatie browninana de nepricepere-lene-nesimtire-indolenta-sufocare de volum-vacante aiurea-lipsa infrastructura-material prost uman.
Cu totii avem pretentia ca judecatorii sa reintre in sala de tribunal dupa luni de zile intre termene cu cunostinte temeinice despre dosar dar noi uitam numele persoanei pe care am cunoscut-o ieri.
Judecatorii se comporta ca studentii in sesiune si lasa totul pe ultima secunda inaintea termenului, multi chiar incercand sa-si aminteasca ce s-a discutat acum 1-3 luni rasfoind dosarul in primele 5 minute dupa intrarea in sala, ajutati de niste notite vagi de data trecuta, acum liuni de zile…
„Vacanta judecatoreasca”, ca si „vacanta parlamentara”, este un cataclism in contextul lipsei de spatii, de infrastructura si in contextul termenelor nesimtite. Nici la 30 de ani de la Revolutie nimeni nu se gandeste sa chestioneze aceasta calamitate. Ar trebui clar si fara dubii, desfiintate.
Viata functioneaza si vara dar Justitia e in Vacanta. Luni de zile.
Apelul este decis de doi judecatori si nu de trei de exemplu. In realitatea curenta, in imensa majoritate a situatiilor, cei doi judecatori cad „la pace”, isi impart munca pentru a le fi mai usor si preiau opinia celuilalt „specialist” in dosarul respectiv. Ca si pe fond, judecatorii nu aprofundeaza dosarele. Nu au timp si chef.
Apelul care anuleaza tot ce au muncit ani de zile (o figura de stil, doar a trecut timpul) procurorii, avocatii si judecatorul din instanta pe fond. Fara ca cineva sa raspunda in vreun fel. Lipsa de responsabilitate este endemica in Justitie. Nu-i trece nimanui prin cap sa evalueze toate cazurile prin care decizia primei instante este rasturnata. Ca un filtru intern suplimentar. Si evaluare facuta nu „colegial” ci profesionist. Toata lumea se declara responsabila dar refuza sa dea socoteala. Imediat este scoasa din buzunar cartea „independentei”. Si functioneaza. Pentru ca problemele de independenta justitiei sunt multe, recente si ceva mai cunoscute decat celelalte.
Multispecializarea. Judecatorul, de obicei in Romania femeie in peste 70% din cazuri, pretinde ca este capabil sa inteleaga contabilitate, marketing, management, business din orice domeniu, socilogie, IT si multe altele. In realitate este vorba in general de fete istetze, majoritatea tocilare in scoala care pot intelege exact cat poate intelege si un absolvent de Electrotehnica sau Studii Europene. Adica limitat. Tendinta de a nu lamuri limitele judecatorului, de a le ignora si de a nu-l ajuta prin sistem este nociva, toxica si periculoasa.
Deasemenea, statistica referitoare la sexul judecatorilor (majoritatea femei) vrea sa darame si mitul ca femeile sunt mai putin corupte daca luam ca acceotabila ideea ca e multa coruptie in sistemul dominat de femei. La secventa asta le-as scota limba feministelor pe care le „iubesc” nespus.
Ipocrizia sistemului. Multi judecatori afirma ca pot, cu ajutorul specialistilor chemati in instanta, sa inteleaga si sa judece spete complicate ce se refera la domenii complexe cu multe particularitati si fineturi. Apoi, sefii lor incep sa vorbesca despre „complete specializate pe cazuri de coruptie” spre amuzamentul dar si ura generala. Ca si cum „coruptia” este o stiinta peste toate celelalte pe care dealtfel ei le inteleg fara probleme. Tot un subiect de ipocrizie a sistemului este si discutia despre completele 3 sau 5 judecatori. Asta e problema? Omul de rand intelege ca e doar un pretext sa scape infractorii care au mituit regeste.
Codurile Civile si Penale sunt o catastrofa. De inspiratie franceza dar atentie, doar ” pana unde ne convine” ele sunt rescrise ori de cate ori politicul are chef si interes. Scrise parca de puscariasi inainte sa-si afle sentinta ele sunt concentrate in a proteja infractorii in dauna majoritatii populatiei. Exceptii, interpretari, subtilitati, proceduri nerealiste, toate sunt facute in primul rand cu pretinsa frica de a nu condamna pe cineva nevinovat si in dauna totala a majoritatii. La final, ipocrizia asta se transforma in nedreptate pentru multi mai putin pentru infractori. Rezultatul? Romania colcaie azi de criminali, pedofili, spagari, talhari, colcaie mai mult ca niciodata.
Prescrierile in mod special sunt o ticalosie fara margini. La un sistem atat de lent prescrierile nu ar trebui sa fie aliniate cu cele ale sistemelor mult mai rapide din alte tari. Logica elementara si de bun simt! Daca maine s-ar dubla termenele de prescriere, multe s-ar schimba in sistem, zic eu, asa, dinafara sistemului.
Principiul precedentului. Poate nu se numeste asa dar cine vrea sa inteleaga ce spun, intelege. In Romania fiecare judeca dupa cum il taie capul, pretextand ca se uita cu totii la aceleasi legi prost scrise de un Parlament in mod constant corupt si ticalos. Sigur ca spetele se repeta la un moment dat.
Difera cifrele si numele dar schemele de ticalosie sunt aceleasi. In primul rand judecatorii nu au timp sa studieze „precedentele”. In al doilea rand nu au chef sa consume timp si energie pentru ceva ce le-ar stirbi din statutul de trimisul lui Dumnezeu in sala de tribunal. In ultimul rand ideea ca o chestiune interpretabila a fost judecata si disecata intr-un anumit fel si ei nu mai pot lungi procesul si nu pot repeta aceleasi faze procedurale la nesfarsit, le provoaca ceva crampe la stomac domnisoarelor judecator.
Acest principiu al precedentului nu functioneaza si pentru ca ar diminua posibilitatea de mita, sa fie foarte clar, dincolo de nesfarsitele discursuri sofisticate ale papagalilor din sistem.
„ÎCCJ are competența de a judeca recursul în interesul legii și de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești.” Asa scrie „la carte”. Realitatea e alta….
Facultatile de drept au profesori prosti si studenti lenesi. In 30 de ani s-a umplut tara de avocati.Cei mai tocilari s-au facut judecatori sau procurori. Calitatea medie profesionala a acestei mase imense de avocati este ingrozitoare iar calitatea umana, dezarmanta. Adrian Nastase, singurul caz de Prim Ministru condamnat pentru coruptie in istoria moderna, preda fiicei mele la Facultatea de Drept din Bucuresti. La fel si Adrian Severin, singurul roman fluierat ca la stadion in Parlamentul European.
Pot continua la nesfarsit dar ma opresc aici oferindu-va in alt exemplu la indemana sa fie inteles si de elevii de liceu:
Motivarile. In Romania un judecator da o sentinta astazi, unele chiar definitive, multe care produc rumoare, multe care rastoarna deciziile colegilor din instantele anterioare (in mod scandalos nimeni nu da socoteala nimanui). Mitele sunt deci orientate catre judecatorii de la „apel”. Toata lumea incearca sa inteleaga „de ce?”. Judecatorul trebuie sa scrie o MOTIVARE. Dar vai, desi a dat sentinta azi, desi motivul trebuie sa existe clar din momentul sentintei, MOTIVAREA este oferita in 1-3 sau mai multe luni. Luni de zile! Poate cineva sa inteleaga „DE CE”? Un om normal care isi foloseste capul si nu inghite ca pelicanul tot ce i se spune, nu poate.
Motivarea amanata a sentintelor este inca un semn al sistemului bolnav. La fel ca si amanarea repetata a deciziilor in instanta aceste simptome ne spun ca sistemul este imatur, defect, corupt si plin de oameni care nu ar trebui sa se afle acolo. Niciun om normal nu poate sa inghita ca dupa ce ai avut luni de zile sa te lamuresti si sa iei o decizie tu incepi cu amanari repetate de parca doar, doar ti-or intra banii in cont pana la urma. La fel si cu motivarile dupa ce ai luat decizia tu, ca judecator.
Problemele sunt multe si oamenii bine intentionati din sistem (sunt multi si din astia) le pot exprima mai bine. Doar ca nu prea le exprima. Din varii motive inclusiv ca fac parte din sistem. Asa ca mie imi e mai usor sa vorbesc chiar daca unele afirmatii pot fi considerate superficiale. Aceasta libertatea de a ma exprima ma lasa si sa spun ca
dupa parerea mea in anul 2019 aproximativ 50-60% dintre judecatori au luat candva spaga. Sansa sistemului sta, ca de obicei in tineretul care nu a apucat sa se murdareasca si in maturizarea trreptata a sistemului inclusiv cea care lamureste beneficiile meseriei si obligatiile ei.
Ca orice roman de rand am avut minima tangenta cu sistemul pe niste amenzi de circulatie. Pot sa jur si astazi in biserica: judecatoarea nu citise dosarul cand a intrat in sala, nu era interesata in niciun detaliu spus de mine sau avocat dar si ca avea deja o opinie preconceputa. Nu conteaza prea mult dar vreau sa spun ca am vazut cu ochii mei anumite chestiuni.
Ma framanta insa lucruri mult mai grave pe care le vedem in presa si care lasa un gust amar tuturor celor care cred in Justitie si Stat de Drept. Adica in normalitate. Doua sar in ochi si perpetueaza coruptia endemica:
Blandetea fata de judecatorii prinsi ca au luat spaga. Majoritatea s-au pensionat. Urgent. Pensia uriasa i-a ajutat sa treaca peste „momentul greu”. Nimeni nu propune ca cei corupti sa piarda pensia si privilegiile. Aceeasi poveste in MAI si Armata. Asta ar trebui sa fie prima si cea mai importanta reforma in institutiile statului imbuibate si cu multe beneficii. Se gandeste cineva? Nu!
Judecatorii care incep procese de ani de zile si apoi anunta ca se pensioneza iar procesele, obligatoriu cica, se reiau de la zero. „Smecherie pe vampirie” ar zice multi, mai ales cei care sunt cu ochii pe termenele de prescriere. „Ticalosie pe vampirie” ar spune altii, ca mine. Nu stii cand te pensionezi? De ce sa incepi dosare pe care nu le poti duce la capat? Simplu! Din nesimtire sau ca sa-l ajuti pe infractor! Exemple? Sa-mi spuneti cate mii vreti!
Instantele supreme din aceasta tara s-au intrecut in ultimii ani in a AJUTA infractorii. A fost preocuparea numarul 1 a PSD, a Parlamentului, a Guvernului si a multor oameni din Justitie. CCR, CSM, ÎCCJ au mitraliat Romania cu decizii luate impotriva oamenilor din aceasta tara.
Discutam „despre Justitie” dar in realitate vorbim despre oameni. Au nume si chipuri dar se ascund dupa „Justitie” si „judecator”. Sub pretextul sigurantei personale ar vrea sa ramana anonimi si fara responsabilitate. In realitate cu cat presa va fi mai plina de chipurile si numele lor cu atat posibilitatea ca ei sa faca nenorociri se va reduce. Nu se va anula dar se va reduce pentru ca niciunui corupt nu-i place popularitatea pe tema pe care a savarsit fapta de coruptie.
Valer Dorneanu, Cristian Deliorga, Gheroghe Stan, Marian Enache, Attila Varga de la CCR, Iulia Cristina Tarcea de la ÎCCJ sau Lia Savonea de la CSM sunt doar cativa dintre cei responsabili de ce se intampla astazi in justitie.
O problema speciala o induce acest Valer Dorneanu, acest politruc comunist care dupa ce ne-a desfatat cu activitatea sa de Presedinte al Camerei Deputatilor in Parlament ca PSD-ist de vaza iar apoi s-a gandit el asa SA NE INFECTEZE si cu activitatea sa la CCR unde voteaza constant tot ce e in interesul PSD si dezinteresul acestei natiuni. La fel ca si Victor Ciorbea, omul nu are limite, bun simt, decenta,…. nu are nimic.
La 30 de ani de la Revolutie aici stam:
Constitutia trebuie modificata in sensul lamuririi fluxului „vot-putere-reesponsabilitate”.
Codurile penale si civile trebuie rescrise in sensul protejarii majoritatii populatiei si nu a infracvtorilor
Sistemul de Justitie trebuie reformat din radacina si trebuie sa ajunga functional, suplu si rapid
Mai prinde generatia mea aceste schimbari: categoric nu! Ele sunt sarcina si obligatia generatiilor viitoare mai curate, mai oneste si mai bine intentionate si organizate, noi atat am putut. Adica :putin!
Si atunci stai si te intrebi:
Merita respectata Justitia in acesta tara? Intrebare grea! Raspunsul incepe cu „TREBUIE…”si include „NU AVEM INCOTRO..”
Avem coruptie in sistelul de justitie? La greu! Un procent urias, nerecunoscut si deseori ignorat.
Putem respecta judecatorii din Romania si avea incredere in ei? Numai pe cei care nu „stau in chiloti” sub roba
