Peştera Vântului, cea mai lungă din România, Munţii Pădurea Craiului
Deasupra malului stâng geografic al Crişului Repede, care curge dinspre primul plan al imaginii către fundal se află intrarea în Peştera Vântului. Foto: Ică Giurgiu (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti).
Cea mai lungă peşteră din România are 42,165 kilometri lungime şi +170 metri denivelare. Vă prezentăm un articol cu evoluţia descoperirilor. Harta peşterii are 145 x 38 centimetri şi poate fi descărcată din baza acestei pagini. Nu există publicată vreo hartă inteligibilă la scară mare. Vezi și.
Meandrele „Emil Racoviţă”. Într-o galerie foarte înaltă apa a săpat pe verticală şi orizontală nenumărate şi lungi terase în piatră. Foto: Christian Ciubotărescu (A. S. Sfinx Gârda).
Foto: Christian Ciubotărescu (A. S. Sfinx Gârda).
articol extras din Buletinul Clubului de Speologie „Emil Racoviță” București, numărul 6, anul 1979
notă extrasă din Buletinul Comisiei Centrale de Speologie, numărul 4, anul 1980
1999 Peştera Vântului Munţii Pădurea Craiului 42.165 m CSA Cluj-Napoca; Buletin informativ CCSS, 4(13), 1989; B. P. Onac, Formaţiuni stalagmitice în peşterile Pădurii Craiului, 1998, pagina 130; Speomond, 4, 1999, pagina 36 / Sala Amfiteatrul 80 m diametru, 80 m înălţime; Sala Titanilor 120 x 20 x 20 m înălţime; Buletin CCSS, 3, 1979 / Travaux XVIII, 1979, hartă / Buletinul Clubului de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti, 6, 1979, hartă / hartă la Speosport 1985; hartă în Atlas des grandes cavités mondiales, 1986 / Speomond 4 şi 12 / vezi; Speomond 14, 2009, pagina 54 (informaţii de la)