Cuejdiu, cel mai mare lac de baraj natural din România
extras din Romania, tourist map, Ministerul Turismului, 1989
Cel mai cunoscut lac de baraj natural din Romania este Lacul Rosu, din Muntii Hasmas. El s-a format prin anul 1837, dupa o alunecare de teren, o parte a unui munte barand practic Paraul Bicajel (foto a si b, august 2011).
Nu departe de acest lac, in Muntii Stanisoara, au avut loc masive alunecari de teren, succesiv, intre anii 1978 si 1991, pe cursul superior al Paraului Cuejdel, la baza Culmii Munticelu. Asa a luat nastere Lacul Cuejdiu (Cuejdel, Lacul Crucii), mult mai mare decat Lacul Rosu, aflat inca in crestere. Barajul din cauza caruia s-a format lacul are 30 m inaltime si aproape 100 m lungime; in aval s-au format alte patru lacuri mai mici.
Pentru a vedea Lacul Cuejdiu am pornit la drum intr-o dimineata de ianuarie 2012. Desi inca nu ninge, nori negri trec in viteza pe cer iar rasaritul ne prinde aproape de satul Cracaoani, aflat la aproape 15 km de Targu-Neamt.
a Lacul Rosu, Muntii Hasmas
b Lacul Rosu, Muntii Hasmas
Din centrul acestui sat parasim DN 15C, care face legatura intre Targu-Neamt si Piatra Neamt, si ne deplasam pe DC 165, circa 4 km, pana in primul sat, Magazia. Ajungem la intersectia din foto 2, unde se afla si doua table indicatoare (foto 3). Din acest loc ne deplasam spre stanga fata de sensul de mers pana aici, spre satul Cracaul Negru.
2
3
Parcurgem circa o ora prin sat, pana la alta intersectie, cea din foto 4. O tabla indicatoare arata drumul spre lac (foto 5). Ne inscriem pe acest drum, in urcus usor. Sunt multe serpentine si pe alocuri traversam portiuni cu mici chei (foto 6), numai prin padure. Dupa aproape 40 minute dupa ce am intrat pe acest drum avem un urcus ceva mai accentuat, care ne scoate intr-o mica sa de unde incepem coborarea pe partea cealalta. Inca putin si ajungem la coada Lacului Cuejdel (foto 8).
4
5
6
8
Soarele lumineaza peisajul feeric. Lacul se intinde din fata noastra pe circa 1,5 km la vale. Coboram spre cateva firave firisoare de apa, Paraul Cuejdiu (foto 9). Ca si la Lacul Rosu, trunchiuri de copaci stau inca verticale in apa inghetata (foto 10, 12).
9
10
12
14
Drumul pe care am venit pana aici urmeaza malul stang geografic al lacului. Din locul unde suntem ne putem abate si pe potecile de pe malul drept al lacului. Gasim stufaris si papura, specifice zonelor de balta (foto 14). Fosta padure, sufocata de apa, sta inca vertical in lac (foto 15, 16).
15
16
Poteca este marcata cu un patrat albastru (foto 18). Peisajul este umitor (foto 20, 21).
18
20
21
22
Revenim la coada lacului si ne deplasam pe o alta poteca, paralela cu drumul forestier pe care am ajuns aici, dar mai aproape de malul lacului. Niste scai vegheaza (foto 22). Facem o fotografie spre coada lacului (foto 23). In fundal, in dreapta imagimii se vede un punct de observatie, din lemn, de unde se poate admira bine toata panorama. Mai este un asemenea observator pe traseul nostru. Gasim si o mica stanca, un conglomerat (foto 24).
23
24
Poteca pe care suntem urca spre drumul pe care l-am parasit, ocolind cateva brate laterale ale lacului. Urcam asadar din nou la drumul forestier, care se afunda intr-o padure alcatuita predominant din foioase, dar apar si conifere. Treptat, lacul nu se mai vede din cauza copacilor.
Pe un copac intalnim o sageata care arata pe care dintre poteci sa ne abatem (foto 27). Drumul capata treptat aspectul unui drumusor de munte si urca destul de mult, afundandu-se in padure. Ajungem la intersectia din foto 28. Daca ne abatem spre stanga ajungem in partea superioara a unui mic abupt de unde se vede un mic lac care se pare ca de asemenea s-a format prin bararea unui parau (foto 29).
27
28
29
Tot in imaginea 29 se vede si drumul pe care continua traseul. Daca de la intersectia din imaginea 28 ne abatem pe drumul din dreapta ajungem, dupa o mica coborare, tot langa lacul din imaginea 29.
Mai parcurgem putin pe drumeagul din padure si sosim intr-o vasta poiana, din care vom cobori spre dreapta fata de sensul de mers pana aici. Imediat mai jos intalnim un drum forestier larg, pe care vom face iesirea din traseu.
Ne inscriem pe acest drum si dam destul de repede de cateva case si pensiuni, semn ca ne aproapiem de satul Cuejdiu. Undeva, pe partea dreapta cum coboram, admiram un perete (foto 30). Mai la vale, drumul este flancat pe partea stanga de un mic perete foarte instabil, alcatuit din pietris si argila (foto 31) iar mai la vale, pe partea dreapta, este alt perete, alcatuit din frumoase "felii" geologice (foto 32).
30
31
32
Din momentul in care ne-am inscris pe acest drum si pana in capatul lui, in satul Garcina, avem de parcurs circa 12 km. La iesirea din satul Garcina, pe partea dreapta, se distinge unul din capetele Dealului Cozla, in capatul celalalt fiind situat orasul Piatra Neamt. Iesirea din traseu se face din nou la DN 15C, in vecinatatea orasului Piatra Neamt.
Vasile Bouaru