PROBLEME GENERALE DESPRE STAT SI DREPT

CUNOSTINTE GENERALE DESPRE STAT

   Statul este principalul instrument al conducerii sociale. Concepția materialist-dialectică privește statul ca o instituție centrală a societății împărțite în clase, care înfăptuiește conducerea politică generală a societății în interesul clasei dominante (al clasei conducătoare).

   Întemeietorii socialismului științific, Marx, Engels și, mai tîrziu, Lenin, au arătat că statul nu este altceva decît un organ de dominație a unei clase, asupra altei clase, o mașină pentru menținerea puterii unei clase, un instrument al dictaturii de clasă, o organizație specială a forței în vederea reprimării claselor exploatate. 

"Întreaga istorie a dezvoltării societății omenești --- arată tovarășul Nicolae Ceaușescu --- demonstrează că statul a reprezentat întotdeauna principalul mijloc cu ajutorul căruia clasele dominante și-au menținut și exercitat puterea".

   Apariția statului. Statul n-a existat dintotdeauna. El apare pe o anumită treaptă a dezvoltării social-istorice. Orînduirea comunei primitive n-a cunoscut statul și nici dreptul. În această orînduire oamenii s-au organizat în ginți și triburi. În cadrul organizării gentilico-tribale oamenii se aflau în stare de egalitate unii față de alții. Atât în procesul vieții productive, cât și în procesul repartiției bunurilor sau în viața de zi cu zi, nimeni nu avea drepturi speciale, nu se bucura de un regim aparte.

Conducătorii ginților și triburilor erau aleși de întreaga populație din rîndul persoanelor cu cea mai mare experiență și autoritate. Puterea acestora era pur părintească, nu existau organe speciale care să exercite reprimarea. Lipseau, așa cum arăta Engels, detașamentele speciale de oameni înarmați, care să se separe de restul populației și să se ocupe cu guvernarea, dispunând în mod sistematic și permanent de un anumit aparat de constrîngere.

Treptat, datorită apariției și dezvoltării unor noi îndeletniciri ale oamenilor (păstoritul, agricultura, meșteșugurile) au loc transformări în viața lor economică, în organizarea gentilico-tribală. Are loc diviziunea socială a muncii, apare proprietatea privată și se produce o stratificare socială, o schimbare a poziției oamenilor în procesul productiv și în repartiția bunurilor. Apar...

(2.203 bytes)

... sclavii și stăpânii de sclavi, clase sociale cu interese diferite, războaiele de jaf și cotropire se înmulțesc, devenind cu timpul o ocupație. Existența inegalităților dintre oameni este însoțită de contradicții între diversele grupuri sociale.

     Pentru a-și apăra bogăția și puterea, clasa dominantă creează un sistem de organe: administrative, de justiție, de reprimare (armată, poliție, închisori, etc), instituții religioase, toate acestea la un loc reprezentînd statul.

     Statul apare deci ca rezultat al dezvoltării social-economice, din nevoia de a apăra interesele clasei care se îmbogățise prin exploatarea muncii celor săraci.

El îndeplinește două categorii de sarcini, de funcții:

a) INTERNE

b) EXTERNE

     În realizarea acestor funcții statul întrebuințează întregul său aparat, folosind, la nevoie, forța de constrângere.

     Dezvoltarea istorică a determinat și o evoluție a esenței, conținutului și funcțiilor statului. Concepția materialist-dialectică a demostrat faptul că nu există un stat în general, un stat etern, ci, odată cu trecerea de la o orînduire socială la alta, au loc modificări esențiale atît în funcțiile statului, cît și în modalitățile de înfăptuire a acestora.

     Tipurile de stat. Succesiunea orînduirilor sociale a dat naștere la patru tipuri istorice de stat: sclavagist, feudal, burghez-capitalist și socialist. Fiecare tip istoric de stat corespunde unei anumite trepte în dezvoltarea social-economică a societății, unei anumite orînduiri sociale. Înlocuirea unui tip de stat cu un alt tip de stat se face pe calea revoluției sociale. Deși primele trei tipuri de stat (sclavagist, feudal, burghez-capitalist) sunt tipuri de stat care au la bază exploatarea, în diverse forme, a omului de către om, ele se deosebesc între ele întrucît apără interesele unor clase exploatatoare diferite (proprietarii de sclavi, feudalii, capitaliștii) și au, prin aceasta, o natură de clasă diferită.

      O dată cu victoria revoluției socialiste se instaurează și un nou tip de stat, statul socialist, care, prin noua sa esență, se deosebește radical de toate tipurile anterioare. Pentru prima dată în istorie este creat un stat autentic popular, care încetează să mai fie instrumentul unei minorități exploatatoare. El este statul muncitorilor, țăranilor și al tuturor categoriilor de oameni ai muncii.

     "În condițiile orînduirii socialiste --- arată tovarășul Nicolae Ceaușescu --- cînd, pentru prima dată, puterea aparține celor ce muncesc, clasa muncitoare,...

(2.461 bytes)

... clasa conducătoare a societății, folosește statul în scopul lichidării exploatării omului de către om, construirii socialismului și comunismului."

     Fiind un stat muncitoresc-țărănesc și al noii intelectualități, statul socialist reorezintă interesele întregului popor. El organizează intr-un mod nou viața productivă, asigură cadrul organizatoric cel mai favorabil dezvoltării forțelor de producție corespunzător cerinței creării, edificării și dezvoltarii multilaterale a societății socialiste. Statul socialist reprezintă garanția de bază a înfloririi națiunii. El apără orînduirea de stat socialistă, proprietatea socială a întregului popor, drepturile cetățeanului și stabilește relații noi cu celelalte state, bazate pe egalitate deplină în drepturi, pe respectul suveranității și integrității teritoriale.. Superioritatea statului socialist se exprima în conținutul funcțiilor sale interne și externe, funcții determinate de noile sarcini constructive ale statului socialist.

     Față de toate celelalte tipuri de stat de pînă acum, statul socialist se  deosebește întrucît pune în centrul întregii sale politici apărarea intereselor maselor largi populare și nu ale unei minorități exploatatoare. Întreaga activitate de stat urmărește creșterea continuă a  bunăstării materiale și culturale a poporului, asigurarea libertății și demnității omului, precum și afirmarea multilaterală a personalității umane. Statul nostru socialist a îndeplinit și îndeplinește cu succes sarcina sa principală de organizare și conducere  a activității economico-sociale.

      "Factorul principal al forței și trăiniciei statului nostru socialist --- arăta tovarășul Nicolae Ceaușescu --- este întărirea continuă a alianței  clasei muncitorești cu țărănimea --- temelia de granit a orînduirii noastre socialiste, unitatea  strînsa dintre muncitori, țărani și intelectuali, între toate categoriile de oameni ai muncii, fără deosebire de naționalitate.".

      Forma statului. Conținutul statului se exprimă în forma sa. Fiecare tip istoric de stat s-a concretizat în anumite forme de guvernămînt. Astfel, statul sclavagist a cunoscut, ca forme de guvernămînt, monarhia și republica, statul feudal --- în special monarhia, iar statul burghez, republica și monarhia constituțională. De exemplu Statele Unite ale Americii, Franța, Italia sînt, sub aspectul formei de guvernămînt, republici burgheze. Anglia, Norvegia,  Danemarca sînt monarhii.

     Tipul de stat socialist cunoaște ca formă de guvernămînt republica; el este incompatibil cu forma monarhica. Republicile socialiste dau expresie noului conținut  al statului socialist. Ele  asigură o participare largă a tuturor categoriilor de oameni ai muncii la viața social-politică. Instaurarea la 30 decembrie 1947 a Republicii Populare Române a reprezentat realizarea unei vechi dorințe a poporului român. Este suficient să amintim că printre ideile revoluției de la 1848 se înscria și cea în legatură cu revendicarea republicii. În operele unor gînditori de vază ai neamului --- Nicolae Bălcescu, Simion Bărnuțiu, C. A. Rosetti --- se găsesc fundamentate tezele... 

(3.080 bytes)...

în legatură cu necesitatea unui regim republican.  Revendicarea republicii a căpătat un conținut nou odată cu afirmarea clasei  muncitoare în viața politică, iar prin instaurarea republicii populare națiunea română a dobîndit cea mai democratică formă de guvernămînt din întreaga sa istorie.

De reținut:

Statul :

• principalul instrument al conducerii sociale.

• apare ca rezultat al dezvoltării social-economice, din nevoia de a apăra interesele clasei ce se îmbogățise prin exploatarea muncii celor săraci.

• față de toate celelalte tipuri de stat, statul socialist este reprezentantul poporului; el veghează la apărarea suveranității țării.

Întrebări:

1. Ce este statul?

2. Cum a apărut statul în societate?

3. Care sunt tipurile istorice de stat?

4. Ce determină superioritatea statului socialist?

5. Ce forme de stat cunoașteți?