Derecho / Drept
Site start up on 15.05.2023_11.07 (UTC+1 / Paterna, España.
Derecho - Wikipedia en español = 10:03 7 may 2023 Virum Mundi discusión contribs. m 85.118 bytes
Paginas web Ayord:
Law - English Wikipedia = 15:41, 11 May 2023 Wmtwmt talk contribs 175.317 bytes
Право - Русская Википедия = 21:30, 1 мая 2023 MBHbot обсуждение вклад 135.800 байт.
Drept - Wikipedia în limba română = 01:04 18 mar 2023 Strainubot discusión contribs. m 11.206 bytes
Drept
Normă sau ansamblu de norme care, pe de o parte acordă drepturi si/sau facultati și pe de altă parte, în mod corelativ, stabilesc si/sau impun obligații. Ansamblu de norme care reglementează conduita oamenilor, în vederea stabilirii unei ordini juste a conviețuirii umane.
Dreptul poate fi definit ca un sistem de principii și norme, în general inspirate de idei de justitie și ordine, care reglementează conduita umană în orice societate și a căror respectare poate fi impusă în mod coactiv de către puterea publică. Totuși, nu există o definiţie general acceptată sau consensuată a conceptului Drept. Din acest motiv, Dreptul a fost considerat simultan o ştiinţă şi o artă.
Dreptul a existat încă de la primele civilizații. Sistematizarea juridica reprezintă ansamblul sau suma principiilor și normelor juridice în vigoare într-un Stat. Dreptul comparat analizează diferențele dintre diferitele sistematizari juridice coexistente. Dreptul pastreaza o intima conexiune cu știința politică, cu economia, cu sociologia și cu istoria fiind epicentrul problemelor umane importante și complexe, dupa cum si concretizarea semnificației unor idei precum egalitatea, libertatea sau justiția ca exemple concrete. Chestiunile cele mai generale asupra conceptului "Drept" au fost studiate de filozofia, de istoria și teoria Dreptului.
Există multe modalități de a clasifica, analiza și ordona/organiza materia de Drept pentru a trece la studierea sa, deși Dreptul (ca materie) este în esență un ansamblu de reguli unitar. O divizare clasică este cea creată în secolul al III-lea d.Hr. de juristul roman Ulpiano: dreptul public reglementează acțiunile autorităților publice; și dreptul privat, cel care reglementează raporturile private dintre persoanele fizice și juridice. Această diviziune, în linii mari, persistă si astăzi, deși diviziunea este mai puțin clară în unele sisteme juridice, cum ar fi in common law.
Unele ramuri importante ale dreptului public contemporan sunt, printre altele, dreptul constituțional, dreptul administrativ sau penal, în timp ce dreptul privat este compus în principal din dreptul civil, dreptul comercial și dreptul muncii. Unele discipline precum dreptul internațional se supun și ele acestei clasificări, împărțindu-se în drept internațional public și privat.
Index
1 Termen
1.1 Etimologie
1.2 Definiție
2 Clasificări
2.1 Dreptul obiectiv și Dreptul subiectiv
3 Crearea și evoluția Dreptului
4 Realizarea Dreptului
5 Caracteristicile Dreptului
5.1 Reglementare
5.2 Bilateralitatea
5.3 Coercibilitatea
5.4 Revendicare de inviolabilitate
5.5 Sistem
5.6 Justiție
6 Izvoarele materiei de Drept
7 Hermeneutică juridică
7.1 Interpretare juridică
7.1.1 Concept
7.1.2 Clasificări
7.1.2.1 Conform sursei sale oficiale
7.1.2.2 Potrivit interpretului său
7.1.2.3 Funcție dacă normatorul sau interpretul său este același
7.1.2.4 Conform rezultatelor sale
7.1.3 Interpretarea legii
7.1.3.1 Concept
7.1.3.2 Tendințele doctrinare
7.1.3.2.1 Tendința subiectivistă
7.1.3.2.2 Tendinţa obiectivistă
7.1.3.3 Școli de interpretare
7.1.3.3.1 Școala exegetică sau clasică (Demolombe și Laurent)
7.1.3.3.2 Facultatea de Drept liberă (Kantorowicz)
7.1.3.3.3 Școala istorică (Savigny)
7.1.3.3.4 Școala de liberă cercetare științifică (Gény)
7.1.3.3.5 Școala Teleologică (Ihering)
7.1.3.3.6 Școala formalistă (Kelsen)
7.1.3.4 Reguli de interpretare a legii
7.1.3.4.1 Element gramatical
7.1.3.4.2 Element logic
7.1.3.4.3 Element istoric
7.1.3.4.4 Element sistematic
7.1.4 Interpretarea obiceiurilor juridice
7.1.5 Interpretarea actelor și contractelor
7.2 Integrarea juridică
7.2.1 Concept
7.2.2 Clase de goluri
7.2.2.1 Lacune de reglementare (de lege lata) și lacune axiologice (de lege ferenda)
7.2.2.2 Lacune în lege și lacune în drept
7.2.2.3 Lacune de cunoștințe și lacune de recunoaștere
7.2.3 Mecanisme de integrare
7.2.3.1 Analogie
7.2.3.2 Principii generale de drept
7.2.3.3 Echitate naturală
7.3 Antinomie legală
7.3.1 Cerințe pentru existența antinomiei legale
7.3.2 Mecanisme de depășire a antinomiilor
8 Discipline juridice
8.1 Drept public
9 Împărțirea materiei de Drept
9.1 Drept public
9.2 Drept privat
9.3 Dreptul social
10 Infracţiunea improprie de omisiune
11 Vezi de asemenea
12 Referințe
12.1 Note
13 Bibliografie
14 Legături externe
Va urma!
Rezervat pentru wikipedisti / Reservado para wikipedistas
De aici în jos, un desfășurător al acestei traduceri. După un nivel cu patru coloane, în care găsim alături de textul original, traducerile automatice în limba română, engleză și rusă, urmeaza un alt nivel cu trei coloane, în care găsim alături de textul original, un "text martor", iar in cea de-a treia coloana (Coloana Z) se află traducerea făcută de mine.
De reținut:
1) Coloana A.
a) Termenii colorați în verde-deschis, semnalizează faptul că versiunea în limba română a acelui termen există în "RoWiki" datorită mie.
b) Termenii colorați în albastru-deschis, semnalizează faptul că au pagină web creată, în "Depozitul meu de pagini web".
2) Coloana B (B2, și Z)
a) Termenii colorați în roșu, din Coloana B (B2 și Z), semnalizează faptul că utilizatorul de limbă română, nu dispune deloc (la doar un clic distanță), de informație despre articolul respectiv.
b) Termenii colorați în galben, indică faptul că acei termeni au creată (la doar un clic distanță) versiune în limba română, dar foarte săracă cantitativ, calitativ, sau ambele.
3) În coloanele B, C și D, traducerea este pur automatică (machine translation). În coloanele C, și D, colorarea (in albastru, roșu sau galben a anumitor termeni servind mai mult indicării termenului omonim din coloana A.
4) Traducerea propriu zisă ("Ayord translation") are loc în coloana Z.
INTRODUCERE
Admin says:
Pentru fiecare om, țara sa are aceeași valoare cu părinții săi, fiind entitatea care i-a dat viață, iar acel om care cunoaște cel puțin de nota 8 conceptul "recunoștință" (și o mai și trăiește cel puțin de nota 8), nu există preocupare mai mare decât aceea ca el și lumea lui (părinți, soție, copii, nepoți, strănepoți, rude, prieteni, cunoscuți, necunoscuți) să trăiască pe piele proprie conceptul "viață decentă".
Țara mea a fost și este pe buza prăpastiei, în continuu pericol de a cădea, ca prin anii 1935 - 1945, în brațele fascismului, în brațele legionarismului, în brațele autocrației.
Și toate astea din lipsa materiei de Drept, specifică țărilor din Lumea Întâi, pe care să o poată cerceta, pe care să o poată studia, pe care să o poată învăța, și astfel... asimila.
Nu sunt de loc mulțumit de "Wikipedia în limba română".
Fiind nevoit să trăiesc în exil în Spania, și găsind în "Wikipedia în limba spaniolă" extrem de multe lucruri cu care coincid, am încercat să apropii și lumii mele lucruri pe care eu le consider extrem de utile ascensiunii către Democrație.
Dar am fost obstrucționat în sute și mii de feluri (așa cum se poate vedea pe videourile mele în YouTube, și pe paginile mele web) , iar asta m-a împiedicat să avansez, a împiedicat lumea mea să aibă la distanță de doar un clic, informație care ar fi ajutat-o să avanseze pe drumul ei către o lume democratică.
Voi încerca să transmit către lumea mea, pe această cale ocolitoare (pentru a evita ciocnirea cu "Wikipedia în limba română", informație din "Wikipedia în limba spaniolă", care cred eu că face bine poporului meu.
Wikipedia este un loc al muncii colaborative (al muncii de echipă), iar eu sunt singur, și singur... voi avea mult mai puțin spor decât are o echipă.
Pentru a mă putea dedica cât mai mult timp proiectului meu, am nevoie de susținere financiară.
Pentru eventualitatea că s-ar găsi persoane care să găsească interes să mă susțină, las aici numerele mele de cont:
Încerc să creez posibilitatea fiecăruia dintre concetățenii mei români, de a compara conținutul articolului „Lege’ Wikipedia în limba spaniolă” cu conținutul articolului „Drept - Wikipedia în limba română” pentru ca fiecare să tragă propriile concluzii. . După aceea... mai vorbim..
Nu cred să existe cineva care să își dorească să fie folosit, să fie mințit, să fie manipulat, să fie îndoctrinat, iar ceea ce fac eu este să pun la îndemâna fiecăruia, cel mai bun antidot la acestea.
Fuente / Sura: Como calibrar un nivel de burbuja
INTRODUCCION
Admin says:
Para cualquier persona, su pais tiene el mismo valor que sus propios padres, siendo el ente que le dio la vida, y aquella persona que conoce al menos de nota 8 el concepto de "gratitud" (a que todavía la vive al menos de nota 8), no hay preocupación mayor que esa que él y su mundo (padres, esposa, hijos, nietos, bisnietos, parientes, amigos, conocidos, desconocidos) de vivir en su propia piel el concepto de “vida digna”.
Mi país estuvo y está al borde del abismo, en constante peligro de caer, como en los años 1935-1945, en los brazos del fascismo, en los brazos del legionarismo, en brazos de la autocracia.
Y todo esto por falta de materia de Derecho propia de los países del Primer Mundo, que puedan investigar, que puedan estudiar, que puedan aprender, y así... asimilar.
No estoy de nada satisfecho con "Wikipedia en el idioma rumano".
Siendo necesitado a vivir exiliado en España, y encontrando en "Wikipedia en lengua española" muchísimas cosas con las que coincido, traté de traer a mi mundo cosas que considero sumamente útiles para el ascenso hacia la Democracia.
Pero he sido obstruido en cientos y miles de formas (como se puede ver en mis videos de YouTube, y en mis páginas web), y esto me ha impedido avanzar, ha impedido que mi mundo tendra a un clic de distancia, información que la habría ayudado a avanzar en su camino hacia un mundo democrático.
Trataré de transmitir a mi mundo, de esta forma indirecta (para evitar el continuamente choque con "Wikipedia en idioma rumano"), informaciónes de la "Wikipedia en idioma español" que creo que son muy utiles para mi mundo.
Wikipedia es un lugar de trabajo colaborativo (trabajo en equipo), y yo estoy solo, y siendo solo... tendré mucha menos productividad que la que se tiene un equipo.
Para poder dedicar el mayor tiempo posible a mi proyecto, necesito apoyo financiero.
Por el caso que se va encontrar gente interesada en apoyarme, dejo aquí mis números de cuenta:
Intento crear la posibilidad para cada uno de mis conciudadanos rumano, comparar el contenido del articulo "Derecho ' Wikipedia en español" con el contenido del articulo "Drept - Wikipedia en rumano" para pueda sacar, cada uno, sus propias conclusiones. Luego... hablamos.
No creo que haya nadie que quiera ser utilisado, que le mientan, que lo manipulen, que lo adoctrinen, y lo que hago es poner al alcance de todos, el mejor antídoto contra esto.
Column I.
Original text.
Derecho
Norma o conjunto de normas que por una parte otorgan derechos o facultades y por la otra, correlativamente, establecen o imponen obligaciones. Conjunto de normas que regulan la conducta de los hombres, con el objeto de establecer un ordenamiento justo de convivencia humana.
Column II
Google translate.
Dreapta
Regula sau ansamblu de reguli care, pe de o parte, acordă drepturi sau puteri și pe de altă parte, în mod corelativ, stabilesc sau impun obligații. Ansamblu de norme care reglementează conduita oamenilor, în vederea stabilirii unei ordini juste a conviețuirii umane.
Column III
Admin translate.
Drept
Normă sau ansamblu de norme care, pe de o parte acordă drepturi si/sau facultati și pe de altă parte, în mod corelativ, stabilesc si/sau impun obligații. Ansamblu de norme care reglementează conduita oamenilor, în vederea stabilirii unei ordini juste a conviețuirii umane.
Cine nu cunoaște Dreptul, nu își cunoaște Drepturile.
El que no conoce el Derecho, no conoce sus Derechos.
He who does not know the Law, does not know his Rights.
Кто не знает Право, тот не знает своих Прав.
Cine nu cunoaște (materia de) Drept, nu-și cunoaște nici Drepturile și nici Îndatoririle), adica... nu cunoaste regulile acestui joc (numit "Justitie".
Zeița romană Justiția dotată cu trei simboluri ale Dreptului: sabia, care simbolizează Puterea de Stat; balanța, care simbolizează unitatea de măsură standard cu care Justiția tratează pe toată lumea; iar eșarfa pe ochi, care simbolizează imparțialitatea.
The Roman goddess Justice endowed with three symbols of Law: the sword, which symbolizes State Power; the balance, which symbolizes the standard unit of measure with which Justice deals with everyone; and the scarf over the eyes, which symbolizes impartiality.
Римская богиня Справедливости наделена тремя символами Закона: мечом, символизирующим Государственную Власть; весы, символизирующие стандартную единицу измерения, с которой Справедливость имеет дело со всеми; и платок на глазах, что символизирует беспристрастность.
Subpaginas / Subpagini .
Ayord. Derecho-Drept > Site start up on 15.05.2023.
Exemplo 1 / Exemplul 1 / Example 1 / Пример 1
(3,995 of the total 85,118 bytes)
El derechonota 1 puede definirse como un sistema de principios y normas, generalmente inspirados en ideas de justicia y orden, que regulan la conducta humana en toda sociedad y cuyo cumplimiento puede imponerse de forma coactiva por el poder público.456 No obstante, no hay una definición del derecho generalmente aceptada o consensuada.789 Por ello, el derecho ha sido considerado simultáneamente una ciencia y un arte.41011
El derecho existe desde las primeras civilizaciones. El ordenamiento jurídico es el conjunto o la suma de principios y normas jurídicas vigentes en un Estado. El derecho comparado analiza las diferencias entre los diferentes ordenamientos coexistentes. El derecho guarda una íntima conexión con la ciencia política, la economía, la sociología y la historia, y es el centro de problemas humanos importantes y complejos, como concretar el significado de ideas como igualdad, libertad o justicia en casos concretos. Las cuestiones más generales sobre el derecho han sido estudiadas por la filosofía, la historia y la teoría del derecho.
Existen muchas formas de clasificar, analizar y ordenar el derecho para proceder a su estudio, aunque el derecho es en esencia un conjunto de normas unitario. Una división clásica es la acuñada en el siglo iii d. C por el jurista romano Ulpiano: el derecho público regula la actuación de los poderes públicos; y el derecho privado, que regula las relaciones privadas entre personas físicas y jurídicas. Esta división, a grandes rasgos, persiste en la actualidad,1213 aunque la división es menos clara en algunos sistemas jurídicos, como el common law.1415 Algunas ramas importantes del derecho público contemporáneo son, entre otras, el derecho constitucional, el derecho administrativo o el penal, mientras que el derecho privado se compone principalmente del derecho civil, el mercantil y el derecho laboral. Algunas disciplinas como el derecho internacional también obedecen a esta clasificación, dividiéndose en derecho internacional público y privado. (1.995 bytes)
Cambiar el color de fondo del texto de negro a rojo
Schimbarea culorii de fond a textului de la negru la roșu
Change the background color of the text from black to red
Изменить цвет фона текста с черного на красный
Copia en formato original (fondo negro).
Copie în format original (fond negru).
El derechonota 1 puede definirse como un sistema de principios y normas, generalmente inspirados en ideas de justicia y orden, que regulan la conducta humana en toda sociedad y cuyo cumplimiento puede imponerse de forma coactiva por el poder público.456 No obstante, no hay una definición del derecho generalmente aceptada o consensuada.789 Por ello, el derecho ha sido considerado simultáneamente una ciencia y un arte.41011
El derecho existe desde las primeras civilizaciones. El ordenamiento jurídico es el conjunto o la suma de principios y normas jurídicas vigentes en un Estado. El derecho comparado analiza las diferencias entre los diferentes ordenamientos coexistentes. El derecho guarda una íntima conexión con la ciencia política, la economía, la sociología y la historia, y es el centro de problemas humanos importantes y complejos, como concretar el significado de ideas como igualdad, libertad o justicia en casos concretos. Las cuestiones más generales sobre el derecho han sido estudiadas por la filosofía, la historia y la teoría del derecho.
Existen muchas formas de clasificar, analizar y ordenar el derecho para proceder a su estudio, aunque el derecho es en esencia un conjunto de normas unitario. Una división clásica es la acuñada en el siglo iii d. C por el jurista romano Ulpiano: el derecho público regula la actuación de los poderes públicos; y el derecho privado, que regula las relaciones privadas entre personas físicas y jurídicas. Esta división, a grandes rasgos, persiste en la actualidad,1213 aunque la división es menos clara en algunos sistemas jurídicos, como el common law.1415 Algunas ramas importantes del derecho público contemporáneo son, entre otras, el derecho constitucional, el derecho administrativo o el penal, mientras que el derecho privado se compone principalmente del derecho civil, el mercantil y el derecho laboral. Algunas disciplinas como el derecho internacional también obedecen a esta clasificación, dividiéndose en derecho internacional público y privado.
Copie în format original (fond roșu).
Copia en formato original (fondo rojo).
El derechonota 1 puede definirse como un sistema de principios y normas, generalmente inspirados en ideas de justicia y orden, que regulan la conducta humana en toda sociedad y cuyo cumplimiento puede imponerse de forma coactiva por el poder público.456 No obstante, no hay una definición del derecho generalmente aceptada o consensuada.789 Por ello, el derecho ha sido considerado simultáneamente una ciencia y un arte.41011
El derecho existe desde las primeras civilizaciones. El ordenamiento jurídico es el conjunto o la suma de principios y normas jurídicas vigentes en un Estado. El derecho comparado analiza las diferencias entre los diferentes ordenamientos coexistentes. El derecho guarda una íntima conexión con la ciencia política, la economía, la sociología y la historia, y es el centro de problemas humanos importantes y complejos, como concretar el significado de ideas como igualdad, libertad o justicia en casos concretos. Las cuestiones más generales sobre el derecho han sido estudiadas por la filosofía, la historia y la teoría del derecho.
Existen muchas formas de clasificar, analizar y ordenar el derecho para proceder a su estudio, aunque el derecho es en esencia un conjunto de normas unitario. Una división clásica es la acuñada en el siglo iii d. C por el jurista romano Ulpiano: el derecho público regula la actuación de los poderes públicos; y el derecho privado, que regula las relaciones privadas entre personas físicas y jurídicas. Esta división, a grandes rasgos, persiste en la actualidad,1213 aunque la división es menos clara en algunos sistemas jurídicos, como el common law.1415 Algunas ramas importantes del derecho público contemporáneo son, entre otras, el derecho constitucional, el derecho administrativo o el penal, mientras que el derecho privado se compone principalmente del derecho civil, el mercantil y el derecho laboral. Algunas disciplinas como el derecho internacional también obedecen a esta clasificación, dividiéndose en derecho internacional público y privado.
El texto original traducido con el traductor automático al rumano, inglés y ruso
Textul original tradus cu traducătorul automat în română, engleză și rusă
The original text translated with the automatic translator into Romanian, English and Russian
Оригинальный текст переведен автоматическим переводчиком на румынский, английский и русский языки
Column A.
Original text.
El derechonota 1 puede definirse como un sistema de principios y normas, generalmente inspirados en ideas de justicia y orden, que regulan la conducta humana en toda sociedad y cuyo cumplimiento puede imponerse de forma coactiva por el poder público.456 No obstante, no hay una definición del derecho generalmente aceptada o consensuada.789 Por ello, el derecho ha sido considerado simultáneamente una ciencia y un arte.41011
(411 bytes)
Column B.
Machine translation.
Legea poate fi definită ca un sistem de principii și norme, în general inspirate de idei de dreptate și ordine, care reglementează conduita umană în orice societate și a căror respectare poate fi impusă în mod coercitiv de către puterea publică.Totuși, nu există un general acceptat sau agreat. definiţia dreptului.Din acest motiv, dreptul a fost considerat simultan o ştiinţă şi o artă.
Column C.
Machine translation.
The law can be defined as a system of principles and norms, generally inspired by ideas of justice and order, that regulate human conduct in any society and whose compliance can be imposed coercively by the public power. However, there is no generally accepted or agreed definition of law. For this reason, law has been considered simultaneously a science and an art.
Column B.
Machine translation.
Право можно определить как систему принципов и норм, обычно вдохновленных идеями справедливости и порядка, которые регулируют поведение людей в любом обществе и соблюдение которых может принудительно навязываться государственной властью. определение права.По этой причине право считалось одновременно наукой и искусством.
El derecho existe desde las primeras civilizaciones. El ordenamiento jurídico es el conjunto o la suma de principios y normas jurídicas vigentes en un Estado.
El derecho comparado analiza las diferencias entre los diferentes ordenamientos coexistentes.
El derecho guarda una íntima conexión con la ciencia política, la economía, la sociología y la historia, y es el centro de problemas humanos importantes y complejos, como concretar el significado de ideas como igualdad, libertad o justicia en casos concretos.
Las cuestiones más generales sobre el derecho han sido estudiadas por la filosofía, la historia y la teoría del derecho.
Dreptul a existat încă de la cele mai vechi civilizații. Sistemul juridic este ansamblul sau suma principiilor și normelor juridice în vigoare într-un stat.
Dreptul comparat analizează diferențele dintre diferitele sisteme juridice coexistente.
Dreptul este strâns legat de știința politică, economie, sociologie și istorie și se află în centrul unor probleme umane importante și complexe, cum ar fi concretizarea semnificației unor idei precum egalitatea, libertatea sau justiția în cazuri specifice.
Cele mai generale întrebări despre drept au fost studiate de filozofie, istorie și teoria juridică.
Law has existed since the earliest civilizations. The legal system is the set or the sum of principles and legal norms in force in a State.
Comparative law analyzes the differences between the different coexisting legal systems.
Law is intimately connected to political science, economics, sociology, and history, and is at the center of important and complex human problems, such as concretizing the meaning of ideas such as equality, liberty, or justice in specific cases.
The most general questions about law have been studied by philosophy, history and legal theory.
Право существовало с самых ранних цивилизаций. Правовая система представляет собой совокупность или совокупность принципов и правовых норм, действующих в государстве. Сравнительное право анализирует различия между различными сосуществующими правовыми системами. Право тесно связано с политической наукой, экономикой, социологией и историей и находится в центре важных и сложных человеческих проблем, таких как конкретизация значения таких идей, как равенство, свобода или справедливость в конкретных случаях. Наиболее общие вопросы права изучались философией, историей и теорией права.
Existen muchas formas de clasificar, analizar y ordenar el derecho para proceder a su estudio, aunque el derecho es en esencia un conjunto de normas unitario. Una división clásica es la acuñada en el siglo iii d. C por el jurista romano Ulpiano: el derecho público regula la actuación de los poderes públicos; y el derecho privado, que regula las relaciones privadas entre personas físicas y jurídicas. Esta división, a grandes rasgos, persiste en la actualidad,1213 aunque la división es menos clara en algunos sistemas jurídicos, como el common law.1415
Există multe modalități de a clasifica, analiza și ordona ca legea să continue studiul său, deși legea este în esență un set unitar de reguli. O diviziune clasică este cea creată în secolul al III-lea d.Hr. C de juristul roman Ulpiano: dreptul public reglementează acțiunile autorităților publice; și dreptul privat, care reglementează raporturile private dintre persoanele fizice și juridice. Această diviziune, în linii mari, persistă astăzi, deși diviziunea este mai puțin clară în unele sisteme juridice, cum ar fi dreptul comun.
There are many ways to classify, analyze and order the law to proceed with its study, although the law is essentially a unitary set of rules. A classic division is the one coined in the third century AD. C by the Roman jurist Ulpiano: public law regulates the actions of public authorities; and private law, which regulates private relations between natural and legal persons. This division, broadly speaking, persists today, although the division is less clear in some legal systems, such as common law.
Существует много способов классифицировать, анализировать и упорядочивать право, чтобы приступить к его изучению, хотя право, по сути, представляет собой единый свод правил. Классическое деление было введено в третьем веке нашей эры. C римским юристом Ульпиано: публичное право регулирует действия органов государственной власти; и частное право, которое регулирует частные отношения между физическими и юридическими лицами. Это разделение, вообще говоря, сохраняется и сегодня, хотя в некоторых правовых системах, таких как общее право, оно менее четкое.
Algunas ramas importantes del derecho público contemporáneo son, entre otras, el derecho constitucional, el derecho administrativo o el penal, mientras que el derecho privado se compone principalmente del derecho civil, el mercantil y el derecho laboral. Algunas disciplinas como el derecho internacional también obedecen a esta clasificación, dividiéndose en derecho internacional público y privado.
Unele ramuri importante ale dreptului public contemporan sunt, printre altele, dreptul constituțional, dreptul administrativ sau penal, în timp ce dreptul privat este compus în principal din dreptul civil, dreptul comercial și dreptul muncii. Unele discipline precum dreptul internațional se supun și ele acestei clasificări, împărțindu-se în drept internațional public și privat.
Some important branches of contemporary public law are, among others, constitutional law, administrative or criminal law, while private law is mainly composed of civil law, commercial law and labor law. Some disciplines such as international law also obey this classification, dividing into public and private international law.
Некоторыми важными отраслями современного публичного права являются, среди прочего, конституционное право, административное или уголовное право, в то время как частное право в основном состоит из гражданского права, коммерческого права и трудового права. Некоторые дисциплины, такие как международное право, также подчиняются этой классификации, разделяя международное публичное и частное право.
Column A.
Original text.
El derechonota 1 puede definirse como un sistema de principios y normas, generalmente inspirados en ideas de justicia y orden, que regulan la conducta humana en toda sociedad y cuyo cumplimiento puede imponerse de forma coactiva por el poder público.456 No obstante, no hay una definición del derecho generalmente aceptada o consensuada.789 Por ello, el derecho ha sido considerado simultáneamente una ciencia y un arte.41011
(411 bytes)
Column B.
Machine translation.
Legea poate fi definită ca un sistem de principii și norme, în general inspirate de idei de dreptate și ordine, care reglementează conduita umană în orice societate și a căror respectare poate fi impusă în mod coercitiv de către puterea publică.Totuși, nu există un general acceptat sau agreat. definiţia dreptului.Din acest motiv, dreptul a fost considerat simultan o ştiinţă şi o artă.
Column C.
Ayord translation.
Dreptul poate fi definit ca un sistem de principii și norme, în general inspirate de idei de justitie și ordine, care reglementează conduita umană în orice societate și a căror respectare poate fi impusă în mod coactiv de către puterea publică. Totuși, nu există o definiţie general acceptată sau consensuată a conceptului Drept. Din acest motiv, Dreptul a fost considerat simultan o ştiinţă şi o artă.
El derecho existe desde las primeras civilizaciones. El ordenamiento jurídico es el conjunto o la suma de principios y normas jurídicas vigentes en un Estado. El derecho comparado analiza las diferencias entre los diferentes ordenamientos coexistentes. El derecho guarda una íntima conexión con la ciencia política, la economía, la sociología y la historia, y es el centro de problemas humanos importantes y complejos, como concretar el significado de ideas como igualdad, libertad o justicia en casos concretos. Las cuestiones más generales sobre el derecho han sido estudiadas por la filosofía, la historia y la teoría del derecho.
(633 bytes)
Dreptul a existat încă de la cele mai vechi civilizații. Sistemul juridic este ansamblul sau suma principiilor și normelor juridice în vigoare într-un stat. Dreptul comparat analizează diferențele dintre diferitele sisteme juridice coexistente. Dreptul este strâns legat de știința politică, economie, sociologie și istorie și se află în centrul unor probleme umane importante și complexe, cum ar fi concretizarea semnificației unor idei precum egalitatea, libertatea sau justiția în cazuri specifice. Cele mai generale întrebări despre drept au fost studiate de filozofie, istorie și teoria juridică.
Dreptul a existat încă de la primele civilizații. Sistematizarea juridica reprezintă ansamblul sau suma principiilor și normelor juridice în vigoare într-un Stat. Dreptul comparat analizează diferențele dintre diferitele sistematizari juridice coexistente. Dreptul pastreaza o intima conexiune cu știința politică, cu economia, cu sociologia și cu istoria fiind epicentrul problemelor umane importante și complexe, dupa cum si concretizarea semnificației unor idei precum egalitatea, libertatea sau justiția ca exemple concrete. Chestiunile cele mai generale asupra conceptului "Drept" au fost studiate de filozofia, de istoria și teoria Dreptului.
Existen muchas formas de clasificar, analizar y ordenar el derecho para proceder a su estudio, aunque el derecho es en esencia un conjunto de normas unitario. Una división clásica es la acuñada en el siglo iii d. C por el jurista romano Ulpiano: el derecho público regula la actuación de los poderes públicos; y el derecho privado, que regula las relaciones privadas entre personas físicas y jurídicas. Esta división, a grandes rasgos, persiste en la actualidad,1213 aunque la división es menos clara en algunos sistemas jurídicos, como el common law.1415
(547 bytes)
Există multe modalități de a clasifica, analiza și ordona ca legea să continue studiul său, deși legea este în esență un set unitar de reguli. O diviziune clasică este cea creată în secolul al III-lea d.Hr. C de juristul roman Ulpiano: dreptul public reglementează acțiunile autorităților publice; și dreptul privat, care reglementează raporturile private dintre persoanele fizice și juridice. Această diviziune, în linii mari, persistă astăzi, deși diviziunea este mai puțin clară în unele sisteme juridice, cum ar fi dreptul comun.
Există multe modalități de a clasifica, analiza și ordona/organiza materia de Drept pentru a trece la studierea sa, deși Dreptul (ca materie) este în esență un ansamblu de reguli unitar. O divizare clasică este cea creată în secolul al III-lea d.Hr. de juristul roman Ulpiano: dreptul public reglementează acțiunile autorităților publice; și dreptul privat, cel care reglementează raporturile private dintre persoanele fizice și juridice. Această diviziune, în linii mari, persistă si astăzi, deși diviziunea este mai puțin clară în unele sisteme juridice, cum ar fi in common law.
Algunas ramas importantes del derecho público contemporáneo son, entre otras, el derecho constitucional, el derecho administrativo o el penal, mientras que el derecho privado se compone principalmente del derecho civil, el mercantil y el derecho laboral. Algunas disciplinas como el derecho internacional también obedecen a esta clasificación, dividiéndose en derecho internacional público y privado.
Unele ramuri importante ale dreptului public contemporan sunt, printre altele, dreptul constituțional, dreptul administrativ sau penal, în timp ce dreptul privat este compus în principal din dreptul civil, dreptul comercial și dreptul muncii. Unele discipline precum dreptul internațional se supun și ele acestei clasificări, împărțindu-se în drept internațional public și privat.
Unele ramuri importante ale dreptului public contemporan sunt, printre altele, dreptul constituțional, dreptul administrativ sau penal, în timp ce dreptul privat este compus în principal din dreptul civil, dreptul comercial și dreptul muncii. Unele discipline precum dreptul internațional se supun și ele acestei clasificări, împărțindu-se în drept internațional public și privat.
Índice
1 Término
1.1 Etimología
1.2 Definición
2.1 Derecho objetivo y derecho subjetivo
3 Creación y evolución del derecho
5.1 Normatividad
5.2 Bilateralidad
5.3 Coercibilidad
5.4 Pretensión de inviolabilidad
5.5 Sistema
5.6 Justicia
7.1.1 Concepto
7.1.2 Clasificaciones
7.1.2.1 Según su fuente formal
7.1.2.2 Según su intérprete
7.1.2.3 Según si su normador o intérprete sea el mismo
7.1.2.4 Según sus resultados
7.1.3 Interpretación de la ley
7.1.3.1 Concepto
7.1.3.2 Tendencias doctrinarias
7.1.3.2.1 Tendencia subjetivista
7.1.3.2.2 Tendencia objetivista
7.1.3.3 Escuelas de interpretación
7.1.3.3.1 Escuela exegética o clásica (Demolombe y Laurent)
7.1.3.3.2 Escuela del Derecho libre (Kantorowicz)
7.1.3.3.3 Escuela histórica (Savigny)
7.1.3.3.4 Escuela de la libre investigación científica (Gény)
7.1.3.3.5 Escuela teleológica (Ihering)
7.1.3.3.6 Escuela formalista (Kelsen)
7.1.3.4 Reglas de interpretación de la ley
7.1.3.4.1 Elemento gramatical
7.1.3.4.2 Elemento lógico
7.1.3.4.3 Elemento histórico
7.1.3.4.4 Elemento sistemático
7.1.4 Interpretación de la costumbre jurídica
7.1.5 Interpretación de los actos y contratos
7.2.1 Concepto
7.2.2 Clases de lagunas
7.2.2.1 Lagunas normativas (de lege lata) y lagunas axiológicas (de lege ferenda)
7.2.2.2 Lagunas de la ley y lagunas del derecho
7.2.2.3 Lagunas de conocimiento y lagunas de reconocimiento
7.2.3 Mecanismos de integración
7.2.3.1 Analogía
7.2.3.2 Principios generales del derecho
7.2.3.3 Equidad natural
7.3.1 Requisitos para que exista antinomia legal
7.3.2 Mecanismos para superar las antinomias
8.1 Derecho público
9.1 Derecho público
9.2 Derecho privado
9.3 Derecho social
12 Referencias
12.1 Notas
13 Bibliografía
(3995 bytes del total de 85.118 bytes)
Índice
1 Término
1.1 Etimología
1.2 Definición
2.1 Derecho objetivo y derecho subjetivo
3 Creación y evolución del derecho
5.1 Normatividad
5.2 Bilateralidad
5.3 Coercibilidad
5.4 Pretensión de inviolabilidad
5.5 Sistema
5.6 Justicia
Index
1 Termen
1.1 Etimologie
1.2 Definiție
2 Clasificări
2.1 Dreptul obiectiv și dreptul subiectiv
3 Crearea și evoluția dreptului
4 Realizarea dreptului
5 Caracteristicile dreptului
5.1 Reglementări
5.2 Bilateralitate
5.3 Coercibilitatea
5.4 Revendicare de inviolabilitate
5.5 Sistem
5.6 Justiție
6 Izvoarele dreptului
Index
1 Term
1.1 Etymology
1.2 Definition
2 Classifications
2.1 Objective right and subjective right
3 Creation and evolution of law
4 Realization of the right
5 Characteristics of the right
5.1 Regulations
5.2 Bilaterality
5.3 Coercibility
5.4 Claim of inviolability
5.5 System
5.6 Justice
6 Sources of law
Индекс
1 срок
1.1 Этимология
1.2 Определение
2 классификации
2.1 Объективное право и субъективное право
3 Создание и эволюция права
4 Реализация права
5 Характеристики права
5.1 Правила
5.2 Двусторонность
5.3 Принуждение
5.4 Заявление о неприкосновенности
5.5 Система
5.6 Справедливость
6 Источники права
7.1.1 Concepto
7.1.2 Clasificaciones
7.1.2.1 Según su fuente formal
7.1.2.2 Según su intérprete
7.1.2.3 Según si su normador o intérprete sea el mismo
7.1.2.4 Según sus resultados
7.1.3 Interpretación de la ley
7.1.3.1 Concepto
7.1.3.2 Tendencias doctrinarias
7.1.3.2.1 Tendencia subjetivista
7.1.3.2.2 Tendencia objetivista
7.1.3.3 Escuelas de interpretación
7.1.3.3.1 Escuela exegética o clásica (Demolombe y Laurent)
7.1.3.3.2 Escuela del Derecho libre (Kantorowicz)
7.1.3.3.3 Escuela histórica (Savigny)
7.1.3.3.4 Escuela de la libre investigación científica (Gény)
7.1.3.3.5 Escuela teleológica (Ihering)
7.1.3.3.6 Escuela formalista (Kelsen)
7 Hermeneutică juridică
7.1 Interpretare juridică
7.1.1 Concept
7.1.2 Clasificări
7.1.2.1 Conform sursei sale oficiale
7.1.2.2 Potrivit interpretului dumneavoastră
7.1.2.3 În funcție de dacă normatorul sau interpretul dvs. este același
7.1.2.4 Conform rezultatelor dvs
7.1.3 Interpretarea legii
7.1.3.1 Concept
7.1.3.2 Tendințele doctrinare
7.1.3.2.1 Tendință subiectivistă
7.1.3.2.2 Tendinţă obiectivistă
7.1.3.3 Școli de interpretare
7.1.3.3.1 Școala exegetică sau clasică (Demolombe și Laurent)
7.1.3.3.2 Facultatea de drept gratuită (Kantorowicz)
7.1.3.3.3 Școală istorică (Savigny)
7.1.3.3.4 Școala de cercetare științifică gratuită (Gény)
7.1.3.3.5 Școala Teleologică (Ihering)
7.1.3.3.6 Școala formalistă (Kelsen)
7 Legal hermeneutics
7.1 Legal interpretation
7.1.1 Concept
7.1.2 Classifications
7.1.2.1 According to its formal source
7.1.2.2 According to your interpreter
7.1.2.3 Depending on whether your normator or interpreter is the same
7.1.2.4 According to your results
7.1.3 Interpretation of the law
7.1.3.1 Concept
7.1.3.2 Doctrinal trends
7.1.3.2.1 Subjectivist tendency
7.1.3.2.2 Objectivist tendency
7.1.3.3 Interpreting schools
7.1.3.3.1 Exegetical or classical school (Demolombe and Laurent)
7.1.3.3.2 Free Law School (Kantorowicz)
7.1.3.3.3 Historical school (Savigny)
7.1.3.3.4 School of free scientific research (Gény)
7.1.3.3.5 Teleological School (Ihering)
7.1.3.3.6 Formalist school (Kelsen)
7 Юридическая герменевтика
7.1 Юридическая интерпретация
7.1.1 Концепция
7.1.2 Классификации
7.1.2.1 Согласно официальному источнику
7.1.2.2 Согласно вашему переводчику
7.1.2.3 В зависимости от того, является ли ваш нормализатор или интерпретатор одним и тем же
7.1.2.4 По вашим результатам
7.1.3 Толкование закона
7.1.3.1 Концепция
7.1.3.2 Доктринальные тенденции
7.1.3.2.1 Субъективистская тенденция
7.1.3.2.2 Объективистская тенденция
7.1.3.3 Школы устного перевода
7.1.3.3.1 Экзегетическая или классическая школа (Демоломб и Лоран)
7.1.3.3.2 Бесплатная юридическая школа (Канторович)
7.1.3.3.3 Историческая школа (Савиньи)
7.1.3.3.4 Школа бесплатных научных исследований (Gény)
7.1.3.3.5 Телеологическая школа (Иеринг)
7.1.3.3.6 Школа формалистов (Кельзен)
7.1.3.4 Reglas de interpretación de la ley
7.1.3.4.1 Elemento gramatical
7.1.3.4.2 Elemento lógico
7.1.3.4.3 Elemento histórico
7.1.3.4.4 Elemento sistemático
7.1.4 Interpretación de la costumbre jurídica
7.1.5 Interpretación de los actos y contratos
7.2.1 Concepto
7.2.2 Clases de lagunas
7.2.2.1 Lagunas normativas (de lege lata) y lagunas axiológicas (de lege ferenda)
7.2.2.2 Lagunas de la ley y lagunas del derecho
7.2.2.3 Lagunas de conocimiento y lagunas de reconocimiento
7.2.3 Mecanismos de integración
7.2.3.1 Analogía
7.2.3.2 Principios generales del derecho
7.2.3.3 Equidad natural
7.1.3.4 Reguli de interpretare a legii
7.1.3.4.1 Element gramatical
7.1.3.4.2 Element logic
7.1.3.4.3 Element istoric
7.1.3.4.4 Element sistematic
7.1.4 Interpretarea obiceiurilor legale
7.1.5 Interpretarea actelor și contractelor
7.2 Integrarea juridică
7.2.1 Concept
7.2.2 Clase de goluri
7.2.2.1 Lacune de reglementare (de lege lata) și lacune axiologice (de lege ferenda)
7.2.2.2 Lacune în lege și lacune în drept
7.2.2.3 Lacune de cunoștințe și lacune de recunoaștere
7.2.3 Mecanisme de integrare
7.2.3.1 Analogie
7.2.3.2 Principii generale de drept
7.2.3.3 Echitate naturală
7.3 Antinomie legală
7.3.1 Cerințe pentru existența antinomiei legale
7.3.2 Mecanisme de depășire a antinomiilor
7.1.3.4 Rules of interpretation of the law
7.1.3.4.1 Grammatical element
7.1.3.4.2 Logical element
7.1.3.4.3 Historical element
7.1.3.4.4 Systematic element
7.1.4 Interpretation of legal custom
7.1.5 Interpretation of acts and contracts
7.2 Legal integration
7.2.1 Concept
7.2.2 Classes of gaps
7.2.2.1 Regulatory gaps (de lege lata) and axiological gaps (de lege ferenda)
7.2.2.2 Gaps in the law and gaps in law
7.2.2.3 Knowledge gaps and recognition gaps
7.2.3 Integration mechanisms
7.2.3.1 Analogy
7.2.3.2 General principles of law
7.2.3.3 Natural equity
7.3 Legal antinomy
7.3.1 Requirements for the existence of legal antinomy
7.3.2 Mechanisms to overcome antinomies
7.1.3.4 Правила толкования закона
7.1.3.4.1 Грамматический элемент
7.1.3.4.2 Логический элемент
7.1.3.4.3 Исторический элемент
7.1.3.4.4 Систематический элемент
7.1.4 Толкование правового обычая
7.1.5 Толкование актов и контрактов
7.2 Юридическая интеграция
7.2.1 Концепция
7.2.2 Классы зазоров
7.2.2.1 Регуляторные пробелы (de lege lata) и аксиологические пробелы (de lege ferenda)
7.2.2.2 Пробелы в законодательстве и пробелы в законодательстве
7.2.2.3 Пробелы в знаниях и пробелы в признании
7.2.3 Механизмы интеграции
7.2.3.1 Аналогия
7.2.3.2 Общие принципы права
7.2.3.3 Естественная справедливость
7.3 Правовая антиномия
7.3.1 Требования к существованию правовой антиномии
7.3.2 Механизмы преодоления антиномий
8 Discipline juridice
8.1 Drept public
9 Împărțirea dreptului
9.1 Drept public
9.2 Drept privat
9.3 Dreptul social
10 Infracţiunea improprie de omisiune
11 Vezi de asemenea
12 Referințe
12.1 Note
13 Bibliografie
14 Legături externe
8 Legal disciplines
8.1 Public law
9 Division of law
9.1 Public law
9.2 Private law
9.3 Social law
10 Improper crime of omission
11 See also
12 References
12.1 Notes
13 Bibliography
14 External links
8 юридических дисциплин
8.1 Публичное право
9 Отдел права
9.1 Публичное право
9.2 Частное право
9.3 Социальное право
10 Неправомерное преступление бездействия
11 См. также
12 ссылок
12.1 Примечания
13 Библиография
14 Внешние ссылки
Índice
1 Término
1.1 Etimología
1.2 Definición
2.1 Derecho objetivo y derecho subjetivo
3 Creación y evolución del derecho
5.1 Normatividad
5.2 Bilateralidad
5.3 Coercibilidad
5.4 Pretensión de inviolabilidad
5.5 Sistema
5.6 Justicia
Index
1 Termen
1.1 Etimologie
1.2 Definiție
2 Clasificări
2.1 Dreptul obiectiv și dreptul subiectiv
3 Crearea și evoluția dreptului
4 Realizarea dreptului
5 Caracteristicile dreptului
5.1 Reglementări
5.2 Bilateralitate
5.3 Coercibilitatea
5.4 Revendicare de inviolabilitate
5.5 Sistem
5.6 Justiție
6 Izvoarele dreptului
Index
1 Termen
1.1 Etimologie
1.2 Definiție
2 Clasificări
2.1 Dreptul obiectiv și Dreptul subiectiv
3 Crearea și evoluția Dreptului
4 Realizarea Dreptului
5 Caracteristicile Dreptului
5.1 Reglementare
5.2 Bilateralitatea
5.3 Coercibilitatea
5.4 Revendicare de inviolabilitate
5.5 Sistem
5.6 Justiție
6 Izvoarele materiei de Drept
7.1.1 Concepto
7.1.2 Clasificaciones
7.1.2.1 Según su fuente formal
7.1.2.2 Según su intérprete
7.1.2.3 Según si su normador o intérprete sea el mismo
7.1.2.4 Según sus resultados
7.1.3 Interpretación de la ley
7.1.3.1 Concepto
7.1.3.2 Tendencias doctrinarias
7.1.3.2.1 Tendencia subjetivista
7.1.3.2.2 Tendencia objetivista
7.1.3.3 Escuelas de interpretación
7.1.3.3.1 Escuela exegética o clásica (Demolombe y Laurent)
7.1.3.3.2 Escuela del Derecho libre (Kantorowicz)
7.1.3.3.3 Escuela histórica (Savigny)
7.1.3.3.4 Escuela de la libre investigación científica (Gény)
7.1.3.3.5 Escuela teleológica (Ihering)
7.1.3.3.6 Escuela formalista (Kelsen)
7 Hermeneutică juridică
7.1 Interpretare juridică
7.1.1 Concept
7.1.2 Clasificări
7.1.2.1 Conform sursei sale oficiale
7.1.2.2 Potrivit interpretului dumneavoastră
7.1.2.3 În funcție de dacă normatorul sau interpretul dvs. este același
7.1.2.4 Conform rezultatelor dvs
7.1.3 Interpretarea legii
7.1.3.1 Concept
7.1.3.2 Tendințele doctrinare
7.1.3.2.1 Tendință subiectivistă
7.1.3.2.2 Tendinţă obiectivistă
7.1.3.3 Școli de interpretare
7.1.3.3.1 Școala exegetică sau clasică (Demolombe și Laurent)
7.1.3.3.2 Facultatea de drept gratuită (Kantorowicz)
7.1.3.3.3 Școală istorică (Savigny)
7.1.3.3.4 Școala de cercetare științifică gratuită (Gény)
7.1.3.3.5 Școala Teleologică (Ihering)
7.1.3.3.6 Școala formalistă (Kelsen)
7 Hermeneutică juridică
7.1 Interpretare juridică
7.1.1 Concept
7.1.2 Clasificări
7.1.2.1 Conform sursei sale oficiale
7.1.2.2 Potrivit interpretului său
7.1.2.3 Funcție dacă normatorul sau interpretul său este același
7.1.2.4 Conform rezultatelor sale
7.1.3 Interpretarea legii
7.1.3.1 Concept
7.1.3.2 Tendințele doctrinare
7.1.3.2.1 Tendința subiectivistă
7.1.3.2.2 Tendinţa obiectivistă
7.1.3.3 Școli de interpretare
7.1.3.3.1 Școala exegetică sau clasică (Demolombe și Laurent)
7.1.3.3.2 Facultatea de Drept liberă (Kantorowicz)
7.1.3.3.3 Școala istorică (Savigny)
7.1.3.3.4 Școala de liberă cercetare științifică (Gény)
7.1.3.3.5 Școala Teleologică (Ihering)
7.1.3.3.6 Școala formalistă (Kelsen)
7.1.3.4 Reglas de interpretación de la ley
7.1.3.4.1 Elemento gramatical
7.1.3.4.2 Elemento lógico
7.1.3.4.3 Elemento histórico
7.1.3.4.4 Elemento sistemático
7.1.4 Interpretación de la costumbre jurídica
7.1.5 Interpretación de los actos y contratos
7.2.1 Concepto
7.2.2 Clases de lagunas
7.2.2.1 Lagunas normativas (de lege lata) y lagunas axiológicas (de lege ferenda)
7.2.2.2 Lagunas de la ley y lagunas del derecho
7.2.2.3 Lagunas de conocimiento y lagunas de reconocimiento
7.2.3 Mecanismos de integración
7.2.3.1 Analogía
7.2.3.2 Principios generales del derecho
7.2.3.3 Equidad natural
7.1.3.4 Reguli de interpretare a legii
7.1.3.4.1 Element gramatical
7.1.3.4.2 Element logic
7.1.3.4.3 Element istoric
7.1.3.4.4 Element sistematic
7.1.4 Interpretarea obiceiurilor legale
7.1.5 Interpretarea actelor și contractelor
7.2 Integrarea juridică
7.2.1 Concept
7.2.2 Clase de goluri
7.2.2.1 Lacune de reglementare (de lege lata) și lacune axiologice (de lege ferenda)
7.2.2.2 Lacune în lege și lacune în drept
7.2.2.3 Lacune de cunoștințe și lacune de recunoaștere
7.2.3 Mecanisme de integrare
7.2.3.1 Analogie
7.2.3.2 Principii generale de drept
7.2.3.3 Echitate naturală
7.3 Antinomie legală
7.3.1 Cerințe pentru existența antinomiei legale
7.3.2 Mecanisme de depășire a antinomiilor
7.1.3.4 Reguli de interpretare a legii
7.1.3.4.1 Element gramatical
7.1.3.4.2 Element logic
7.1.3.4.3 Element istoric
7.1.3.4.4 Element sistematic
7.1.4 Interpretarea obiceiurilor juridice
7.1.5 Interpretarea actelor și contractelor
7.2 Integrarea juridică
7.2.1 Concept
7.2.2 Clase de goluri
7.2.2.1 Lacune de reglementare (de lege lata) și lacune axiologice (de lege ferenda)
7.2.2.2 Lacune în lege și lacune în drept
7.2.2.3 Lacune de cunoștințe și lacune de recunoaștere
7.2.3 Mecanisme de integrare
7.2.3.1 Analogie
7.2.3.2 Principii generale de drept
7.2.3.3 Echitate naturală
7.3 Antinomie legală
7.3.1 Cerințe pentru existența antinomiei legale
7.3.2 Mecanisme de depășire a antinomiilor
8 Discipline juridice
8.1 Drept public
9 Împărțirea dreptului
9.1 Drept public
9.2 Drept privat
9.3 Dreptul social
10 Infracţiunea improprie de omisiune
11 Vezi de asemenea
12 Referințe
12.1 Note
13 Bibliografie
14 Legături externe
8 Discipline juridice
8.1 Drept public
9 Împărțirea dreptului
9.1 Drept public
9.2 Drept privat
9.3 Dreptul social
10 Infracţiunea improprie de omisiune
11 Vezi de asemenea
12 Referințe
12.1 Note
13 Bibliografie
14 Legături externe
Término
Etimología