Dreptul de proprietate

Garantarea dreptului de proprietate este una din drepturile pe care Constitutia Romaniei o garanteaza! Desi la prima vedere pare ceva simplu si clar, garantarea dreptului de proprietate este mult mai complicat decat pare la prima vedere!

24.09.1957 - Terenul rezultat in urma desmembrarii. Schita avizata inregistrata la Oficiul de Cadastru.

20.06.1979 - Schita intocmita de OCOT si inmanata proprietarului, ca urmare a largirii strazii si acordarii in schimb o suprafata similara dintr-un canal dezafectat in partea de sud. In realitate, canalul din partea de sud era mult mai la sud! Se pare ca schita nu a fost avizata niciodata!

28.04.2017 - Terenul a fost "mutilat" pana la suprafata NEMASURATA inscrisa in acte (cea din 1957)! Schimbul de teren nu este recunoscut de autoritati pentru ca nu sunt documente de unde sa reiasa acest lucru, dar faptul ca strada trece peste proprietatea privata nu conteaza pentru ca, conform legii, strada este proprietate publica! Schitele, planul de situatie si expertizele din perioadele 1957, 1967, 1977, 1979, 1981, 1982 reprezinta hartii fara valoare! Municipiul Baia Mare nu cauta nimic in arhiva daca nu stiu tipul documentului, numarul si data emiterii! La data de 19.02.2020 sunt inca blocat, de aproape 3 ani, la "am o problema cu canalul"!

Conform Constitutia Romaniei 1965:

Articolul 12

Terenurile şi construcţiile pot fi expropriate numai pentru lucrări de interes obştesc şi cu plata unei juste despăgubiri.

Articolul 34

Dreptul de petiţionare este garantat. Organele de stat au obligaţia de a rezolva petitiile cetăţenilor privind drepturi şi interese personale sau obşteşti.

Articolul 36

Dreptul de proprietate personală este ocrotit de lege.Pot constitui obiect al dreptului de proprietate personală veniturile şi economiile provenite din munca, casa de locuit, gospodăria de pe lîngă ea şi terenul pe care ele se afla, precum şi bunurile de uz şi confort personal.

Conform LEGII Nr. 59 din 29 octombrie 1974 - cu privire la fondul funciar (BULETINUL OFICIAL NR. 138 din 5 noiembrie 1974):

Articolul 33

Schimbul de terenuri agricole se face în suprafețe egale sau prin echivalenta, atunci cînd terenurile supuse schimbului diferă în privinta fertilitatii sau a categoriei de folosință.

În cazul în care pe terenurile ce se schimba în vederea comasarii și sistematizării unităților agricole, se găsesc obiective de investiții, acestea se evalueaza la valoarea lor reală, iar beneficiarul care preia bunurile evaluate va compensa celeilalte părți diferența de valoare primită față de bunurile date în schimb.

Articolul 34

Prin schimbul efectuat în cadrul lucrărilor de comasare sau de schimb, fiecare teren dobîndește situația juridică a terenului pe care îl înlocuiește, cu respectarea drepturilor reale.

Actele de schimb încheiate în cadrul lucrărilor de comasare și schimb, precum și toate operațiile în legătură cu acestea, sînt scutite de orice taxa.

(Articole abrogate de LEGEA nr. 18 din 19 februarie 1991)

Conform Constitutia Romaniei 1991 (Republicat 2003):

Articolul 44

Dreptul de proprietate privată

  (1) Dreptul de proprietate, precum și creanțele asupra statului, sunt garantate. Conținutul și limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.

  (2) Proprietatea privată este garantată și ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetățenii străini și apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condițiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană și din alte tratate internaționale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condițiile prevăzute prin lege organică, precum și prin moștenire legală.

  (3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauza de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreapta și prealabilă despăgubire.

  (4) Sunt interzise naționalizarea sau orice alte măsuri de trecere silită în proprietate publică a unor bunuri pe baza apartenentei sociale, etnice, religioase, politice sau de alta natura discriminatorie a titularilor.

  (5) Pentru lucrări de interes general, autoritatea publică poate folosi subsolul oricărei proprietăți imobiliare, cu obligația de a despăgubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantațiilor sau construcțiilor, precum și pentru alte daune imputabile autorității.

  (6) Despăgubirile prevăzute în alineatele (3) și (5) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, în caz de divergenta, prin justiție.

  (7) Dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protecția mediului și asigurarea bunei vecinătăți, precum și la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.

  (8) Averea dobandita licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezuma.

  (9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracțiuni ori contravenții pot fi confiscate numai în condițiile legii.

Conform Codul civil (2009 - Republicat 2011) [Legea nr. 287/2009]

Articolul 554

Proprietatea publică

  (1) Bunurile statului şi ale unităţilor administrativ-teritoriale care, prin natura lor sau prin declaraţia legii, sunt de uz sau de interes public formează obiectul proprietăţii publice, însă numai dacă au fost legal dobândite de către acestea.

Articolul 562

Stingerea dreptului de proprietate

  (1) Dreptul de proprietate privată se stinge prin pieirea bunului, dar nu se stinge prin neuz. El poate fi însă dobândit de altul prin uzucapiune sau într-un alt mod, în cazurile şi condiţiile anume determinate de lege.

  (2) Proprietarul poate abandona bunul său mobil sau poate renunţa, prin declaraţie autentică, la dreptul de proprietate asupra bunului imobil, înscris în cartea funciară. Dreptul se stinge în momentul părăsirii bunului mobil, iar dacă bunul este imobil, prin înscrierea în cartea funciară, în condiţiile legii, a declaraţiei de renunţare.

  (3) Exproprierea se poate face numai pentru o cauză de utilitate publică stabilită potrivit legii, cu justă şi prealabilă despăgubire, fixată de comun acord între proprietar şi expropriator. În caz de divergenţă asupra cuantumului despăgubirilor, acesta se stabileşte pe cale judecătorească.

  (4) Nu pot fi supuse confiscării decât bunurile destinate sau folosite pentru săvârşirea unei infracţiuni ori contravenţii sau cele rezultate din acestea.

Articolul 563

Acţiunea în revendicare

  (1) Proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o altă persoană care îl deţine fără drept. El are, de asemenea, dreptul la despăgubiri, dacă este cazul.

  (2) Dreptul la acţiunea în revendicare este imprescriptibil, cu excepţia cazurilor în care prin lege se dispune altfel.

  (3) Dreptul de proprietate dobândit cu bună-credinţă, în condiţiile legii, este pe deplin recunoscut.

  (4) Hotărârea judecătorească prin care s-a admis acţiunea în revendicare introdusă împotriva posesorului este opozabilă şi celui care deţine bunul pentru posesor, putând fi executată direct împotriva acestuia. Hotărârea judecătorească prin care s-a admis acţiunea în revendicare împotriva celui care deţine lucrul pentru posesor nu este opozabilă posesorului, dacă acesta nu a fost introdus în cauză.

Articolul 876

Scopul şi obiectul cărţii funciare

  (1) Cartea funciară descrie imobilele şi arată drepturile reale ce au ca obiect aceste bunuri.

  (2) În cazurile prevăzute de lege pot fi înscrise în cartea funciară şi alte drepturi, fapte sau raporturi juridice, dacă au legătură cu imobilele cuprinse în cartea funciară.

  (3) Prin imobil, în sensul prezentului titlu, se înţelege una sau mai multe parcele de teren alăturate, indiferent de categoria de folosinţă, cu sau fără construcţii, aparţinând aceluiaşi proprietar, situate pe teritoriul unei unităţi administrativ-teritoriale şi care sunt identificate printr-un număr cadastral unic.

Conform Legii 10/2001 (MONITORUL OFICIAL nr. 75 din 14 februarie 2001):

Articolul 1

  (1) Imobilele preluate în mod abuziv de stat, de organizațiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum și cele preluate de stat în baza Legii nr. 139/1940 asupra rechizițiilor și nerestituite se restituie în natură sau în echivalent, când restituirea în natură nu mai este posibilă, în condițiile prezentei legi*).

Articolul 2

  (1) În sensul prezentei legi, prin imobile preluate în mod abuziv se înțelege:

...

    h) orice alte imobile preluate de stat cu titlu valabil, astfel cum este definit la art. 6 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările și completările ulterioare;

...

Articolul 22

  (1) Persoana îndreptățită va notifica în termen de 6 luni*) de la data intrării în vigoare a prezentei legi persoana juridică deținătoare, solicitând restituirea în natură a imobilului. În cazul în care sunt solicitate mai multe imobile, se va face câte o notificare pentru fiecare imobil.

...

  (5) Nerespectarea termenului de 6 luni*) prevăzut pentru trimiterea notificării atrage pierderea dreptului de a solicita în justiție măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent**).

( *) Termenul de 6 luni a fost prelungit succesiv (cu cate 3 luni) prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2001 și prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 145/2001.)

Situatie concreta: Inainte de 1989 (1977-1979) statul roman ia o suprafata de teren si ofera in schimb o alta suprafata de teren cu o suprafata (relativ) similara. Deoarece procedura este una de durata (hartogariile), proprietarul poate folosi si amenaja terenul primit "linistit". In 2017, documentele detinute din acea perioada reprezinta "hartii fara valoare", iar in arhiva primariei nu se cauta documente daca nu se cunoaste tipul documentului, numarul si data emiterii (este ca si cum ai cauta acul in carul cu fan)! Suprafata reala este mai mare decat suprafata din acte (nemasurata) cu mai mult de 10%.

Pe scurt:

Desi azi legea iti garanteaza dreptul de proprietate, conteaza ce spunea legea atunci (si atunci legea garanta dreptul de proprietate)!
Legea nu este una singura, sunt mai multe (si probabil se aplica doar acele prevederi care sunt in favoarea statului)!
Nu conteaza ce este in schita terenului, conteaza ce este in realitate (daca strada trece pe terenul proprietarului)!
Nu conteaza ce este in realitate, conteaza ce este in planul cadastral (daca terenul proprietarului este pe terenul statului)!
In coala CF de la cadastru nu se face referire la schita terenului, deci, daca nu se cunoaste numarul de inregistrare a schitei acesta nu este gasita daca va plictisiti prea repede la procedura de cautare a acului in carul cu fan!
Schita de la cadastru este doar de la desmembrarea terenului initial, scara 1:2880, nefiind facute (sau gasite) si schite detaliate 1:500!
Modificarile facute de autoritati in realitate (in special largirea strazilor, devierea canalelor, etc.) nu se regasesc in planurile cadastrale!
In arhivele autoritatilor nu se gaseste nimic (nu se cauta "acul in carul cu fan", documentele se distrug dupa X ani, institutia nu are atributii sa caute documente in propria arhiva)!
In cazul in care statul a luat abuziv imobil/teren inainte de 1989, dreptul de proprietate se pierde dupa 6 luni* de cand legiuitorul spune START (Legea 10/2001)!
Desi legea iti garanteaza dreptul de proprietate, daca nu ai timp, bani, inteligenta sa intelegi legile, cunostinte avansate de operare pe calculator, acces la documente (unele obtinute contra-cost), poti pierde propria proprietate daca nu poti demonstra ca este a ta, desi dreptul real de proprietate este inscris in cartea funciara! Inteligenta nu garanteaza dreptul de proprietate dar iti demonstreaza (doar tie) ca ai dreptate!
Daca inainte de 1989 statul prelua in mod abuziv proprietatile in 99.99% din cazuri, azi (in zilele noastre), toate situatiile in care statul roman a luat o parte din teren privat este tratat ca si cum ar fi fost preluat in mod abuziv desi, s-a acordat fizic o suprafata de teren in compensare (fara sa se faca si hartogariile necesare, sau fara ca acele hartogarii sa fie pe placul celor de la cadastru)!

Pe lung:

1945 - P.I. este improprietarit conform titlului de improprietarire din 1945, pe terenul avand nr. top. xxxx/1, situat in "denumire identificata 1", avand o suprafata declarata de 1 Jug.
1953 - P.I. vinde, fara acte, in anul 1953, terenul avand nr. top. xxxx/1, la M.F., deoarece pamantul era neproductiv, nu avea nici un folos dupa el si avea nevoie de bani avand o casa in constructie.
1957 - In 24.09.1957 terenul avand nr. top. xxxx/1 este desmembrat, avand o suprafata de 1 Jug (0.5755 Ha), primind aviz favorabil de la arhitectul sef al orasului Baia Mare in data de 25.09.1957, rezultand terenurile avand nr. top. xxxx/7,/8,/9,/10,/11,/12. Pentru terenul avand nr. top. xxxx/7 a fost stabilita suprafata de 163 st. (0.0587 Ha) si proprietarii M.S si sotia M.G.
1957 - P.I. solicita in 03.10.1957 inscrierea in Registrul agricol a terenului avand nr. top. xxxx/1. In 10.10.1957 s-a deschis pozitie (rol) pe numele lui P.I. cu adresa de domiciliu al acestuia (nu cu adresa terenului), fiind mentionata adresa terenului ("denumire identificata 2") si faptul ca acesta a fost vandut in "1953 6-12" lui M.F., fara acte. La pozitia din Registrul Agricol este atasata si o declaratie a lui P.I., din 10.10.1957, ca a vandut in 1953 terenul lui M.F., precum si motivele pentru care a vandut terenul.
1965 - T.E. solicita, la data de 23.03.1965, construirea unei case familiale, pe terenul aflat la "denumire identificata 3" avand o suprafata de 587 mp. Documentatia tehnica este intocmita de S.S.A. Baia Mare (Serviciul de Sistematizare si Arhitectura), vecinatatile de la Est fiind trecute la Vest si invers!
1966 - Certificatul de Regie si Aliniere, eliberat la data de 25.02.1966 s-a facut pentru adresa "denumire identificata 2", pentru nr. top. xxxx/1, avand suprafata de 5755 mp. S-a emis, la aceeasi data (25.02.1966) si autorizatia pentru executare de lucrari.
1966 - Planul casei de locuit intocmit de S.S.A. Baia Mare a primit aviz favorabil in data de 25.02.1966 de la S.A.S. Baia Mare (Sectiunea de Arhitectura si Sistematizare). Planul continea detalii largi privind vecinatatile din Vest si Est, inclusiv intersectia strazilor din Nord-Vest si Sud-Vest. La sud, terenul "xxxx/7" se invecina cu "CONDUCTA DE DOAJE PTR. APA INDUSTRIALA" care avea limita de Vest in dreptul canalului aflat la nord de strada aflata la Sud-Vest de proprietatea xxxx/7. Denumirea strazii aflata la Nord si Vest a fost modificata din "denumire identificata 3" in "denumire identificata 4". Terenul "xxxx/7" avea in partea de Nord-Vest o extindere inspre Nord (pe o lungime de aproximativ 3/4), pe plan fiind evidentiat o ingustare inspre Sud, fiind "corectata" la "drept"! In partea de Vest, peste drum, era evidentiata o constructie (probabil o casa) care a luat locul unui strand dezafectat (pe acel teren, in planul cadastral se intersectau canalele care erau paralel cu strada din partea de Sud precum si cu canalul care venea dinspre Est). Prenumele tov. T.E. a fost mentionat gresit! In final proiectul a fost ANULAT, solicitandu-se "proiectul tip Nr. 7 a raionului Viseu"!
(In perioada 1965-1966 (2 ani), strada apare in diferite documente cu 3 denumiri diferite!)
1967 - Planul de situatie a fost refacut "conform realitatilor de pe teren", numele tov. T.E. fiind mentionat in 2 locuri (in titlu si in dreptul proprietatii), ambele gresite si diferite! Denumirea strazii din Nord si Vest este "denumire identificata 4", iar la Sud, terenul nu se mai invecineaza cu conducta ci cu strada din Sud-Vest (conducta de aductiune a apei la turbina Sasar a fost desfiintata in 1967, cel mai probabil terenul a fost folosit ulterior ca si continuarea strazii aflate la Sud-Vest de terenul xxxx/7). Pe noul plan nu se mai evidentiaza detalii decat in partea de Est, intersectia cu strada aflata la Sud-Vest de proprietate nu mai este evidentiat si nici proprietatile aflate la Vest peste strada! Conform planului, strada aflata la Nord de proprietate are o latime de 4 metri, iar distanta de la casa pana la strada, in partea de Nord este de 7 metri (coltul din Est) respectiv 5 metri (coltul din Vest)! Planul a primit aviz favorabil in data de 25.02.1967 de la S.A.S. Baia Mare.
1972 - Conform "Carte de imobil", in 24.05.1972 "intra in imobil" M.A. impreuna cu familia.
1977 - In data de 18.10.1977, oficiul de cadastru deschide coala C.F. pentru imobilul avand nr. top. xxxx/7, in baza Registrului de Reforma Agrara din 1945, in favoarea lui P.I., avand suprafata de 489 mp (136 st.), suprafata fiind transcrisa gresit (corect era 163 st.)! In coala C.F. nu exista nici o referire catre schita de desmembrare din care a rezultat terenul avand nr. top. xxxx/7!
Undeva prin 1977-1979 statul roman doreste largirea strazii pe o portiune ca urmare a unei cauze de utilitate publica (pe toata lungimea din partea de Nord si Vest al proprietatii avand nr. top. xxxx/7). In schimbul terenului, statul ofera o suprafata similara dintr-un canal dezafectat din 1967 aflat la sud de proprietate. Cel mai probabil, schimbul de terenuri s-a realizat in baza Legii 59/1974 (Art. 33, 34)!
In 08.06.1977 proprietarul (M.A.-nr. top. xxxx/7) primeste o schita (neavizata) cu o zona mai larga (1:2880), cel mai probabil din planul cadastral, cu o modificare evidentiata doar pe terenul lui (xxxx/7). Pe aceasta schita este evidentiata suprafata totala a canalului dezafectat aflat la sud de proprietate, lungimea si latimea acestuia.
1978 - La 22.08.1978, in baza sentintei civile din 15.05.1978, se intabuleaza dreptul de proprietate in favoarea lui M.A.
In 20.06.1979 proprietarul (M.A.-nr. top. xxxx/7) primeste o schita intocmita de O.C.O.T. (neavizata) cu situatia veche de pe planul cadastral si situatia actuala de pe teren, fiind primul pas din procedura care urma si care era de durata. Desi exista (cel putin teoretic) o schita de desmembrare, schita s-a facut fata de planul cadastral. Desi suprafata primita era (relativ) similara cu suprafata expropriata, "suprafata actuala" era 624 mp fata de 489 mp din acte! Conform schitei, in schimbul terenului preluat din Nord si Vest de catre statul Roman, pentru largirea strazii, s-a acordat terenul pe care se afla canalul dezafectat aflat la sud de proprietate, pe toata lungimea terenului xxxx/7.
Deoarece si de la proprietarii din partea de sud a proprietatii s-a luat probabil teren pentru largirea strazii a inceput "invazia canalului", dand impresia ca au ajuns si pe terenul proprietarului caruia i s-a promis terenul pe care se afla canalul dezafectat (s-a intrat peste proprietatea xxxx/7, pentru ca pe hartile primite (1:2880) de proprietari s-a lucrat fata de harta cadastrala si nu fata de situatia reala a terenurilor)!
In 1980 proprietarul terenului (M.A.-nr. top. xxxx/7) a chemat in judecata proprietarii din partea de sud a terenului precum si Statul Roman de la care solicita sa stabileasca linia de hotar in partea de sud a proprietatii (unde era canalul dezafectat)!
Pe perioada procesului (1980-1981) s-a constatat ca traseul canalului dezafectat (din 1967) nu corespunde cu traseul din planul cadastral (in realitate era mult mai la sud, cel mai probabil, la un moment dat, acesta fiind deviat).
Conform schitei de desmembrare (din 1977) a terenului aflat la Sud de canal, este evidentiat, pentru scara 1:500, ca traseul canalului se opreste, in partea de Vest, in dreptul strazii aflate in Vest, partea de Nord al canalului fiind aliniat cu partea de Sud a proprietatilor aflate la Nord de strada din Vest (intre strada si proprietati existand un canal, deci canalul dezafectat a fost "legat" de canalul din partea de Nord a strazii din Vest)!
In cadrul procesului se fac doua expertize in care este evidentiata situatia din planul cadastral dar si traseul real al canalului din momentul respectiv, mentionat ca fiind "CANAL NOU". Suprafetele folosite de proprietari se fac fata de planul cadastral ("canalul vechi") si nu fata de traseul real al canalului! In urma expertizei, fara a tine cont de terenul preluat de statul roman din partea de Nord si Vest al xxxx/7, a rezultat faptul ca M.A. mai detine din terenul lui inca 31 mp reprezentand neconcordante intre limitele cadastrale si situatia reala (pe langa cei 587 mp)! Din "canalul vechi" (traseul conform planului cadastral), M.A. foloseste 77 mp. M.C. (unul din vecini) foloseste din "canalul vechi" o suprafata de 60 mp. N.M. (celalalt vecin) foloseste din "canalul vechi" o suprafata aproximativ egala cu suprafata folosita de M.A. de la N.M. (13 mp), folosind traseul canalului fata de planul cadastral, cei 13 mp nefiind folosit de N.M. din cauza excesului de umiditate, conform expertizei, suprafata folosita de N.M. din "canalul vechi" fiind considerat "compensat partial" intre M.A si N.M.! Reprezentantul lui M.A. doreste sa fie numit ca expert sau martor ing. N.R. care cunoaste topografia orasului si situatia de la fata locului si solicita ca cei 2 experti care au efectuat expertiza sa se confrunte si sa stabileasca intinderea terenului la fatada conform hartii cadastrale. Instanta respinge ca neconcludenta cererile formulate de reprezentantul M.A.! Datorita evolutiei din proces, proprietarul terenului xxxx/7 a revocat cerea privind stabilirea hotarului. Sentinta a fost data in 15.07.1981 ramanand definitiva. Informatiile din expertize si sentinta, la o citire atenta, necesita "traducere si adaptare" pentru identificarea corecta in anumite situatii a anumitor suprafete (577 mp in loc de 587 mp) si numere topo scrise gresit!
1981 - La 30.11.1981, in baza sentintei civile din 1981, se corecteaza suprafata terenului xxxx/7 din 489 mp (136 st.) in 587 mp (163 st.), suprafata reala din acte nu si suprafata reala din realitate.
Conform datelor existente aferente dosarului, Statul Roman a fost inexistent pe perioada procesului (nu s-a clarificat situatia privind terenul pe care se afla canalul dezafectat)!
Deoarece apeland la justitie nu s-a rezolvat problema generata de Statul Roman, proprietarul a urmat procedurile pe cale admnistrativa. Dupa nenumarate cereri catre Consiliul Popular al Municipiului Baia Mare, intr-un final, Oficiul Juridic raspunde, in 19.10.1982, ca solicitarea se va putea rezolva doar dupa pronuntarea sentintei in dosarul aflat pe rol la Judecatoria Baia Mare, sentinta fiind pronuntata in 15.07.1981 (adica de peste 1 an)! In 10.11.1982 se revine cu o noua cerere catre Oficiul Juridic la care s-a anexat si sentinta civila.
Conform unei schite (1:500) realizate de ing. N.R. privind gardurile de vest ale imobilelor avand nr. top. "xxxx/7", "Canal vechi", "proprietatea aflata la sud de canal", deschiderea la strada in partea de vest, pentru "xxxx/7" este de 20.2 metri!
1992 - La 12.03.1992, in baza contractului de vanzare cumparare se inregistreaza la oficiul de cadastu, ca si proprietari, P.G. si sotia P.C. (in loc de P.K.)! Pentru stabilirea impozitului pe proprietate, noii proprietari nu au putut prelua suprafata anterioara mentionata pentru imobilul respectiv (suprafata mai mare) deoarece suprafata specificata la oficiul de cadastu era de 587 mp!
2017 - Datorita unor lucrari necesare de reparatie inclusiv la gard, a fost necesara realizarea planului de situatie pentru imobil. Cu aceasta ocazie am aflat ca suprafata din acte este mult mai mic decat suprafata reala. Hartiile prezentate la topograf au fost considerate hartii fara valoare (expertizele, schitele, etc.). Topograful nu a putut identifica la oficiul de cadastru nici o schita pentru terenul "xxxx/7"! In urma "mutilarii" terenului (s-a stabilit schita conform suprafetei din acte), "conform legii", rezultand o deschidere la strada in partea de Vest de doar 9.91 metri! Urma ca pentru restul de teren sa se ceara drept de superficie, fiind "cea mai buna solutie"! In planul de amplasament, pe schita 1:2880, limita de nord a canalului a fost exagerat de mutat mai spre Nord pentru ca terenul avand nr. top. "xxxx/7" sa nu depaseasca 587 mp! Situatiile au fost avizate si aprobate "conform legii"! Am solicitat Ministerului de finante o situatie cu suprafata inscrisa pentru stabilrea impozitului pentru proprietatea in cauza (nume, strada, numar conform datelor din perioada respectiva) pentru perioada 1979-1992 precum si documentul pe baza caruia s-a modificat suprafata terenului. Ministerul de Finante nu detine aceste informatii deoarece au fost predate Primariei Baia Mare. Primaria Baia Mare "nu detine documente cu privire la un cetatean al orasului sau un imobil din oras, daca nu se specifica tipul documentului, numarul si data emiterii" (In 2017, in coala CF nu exista nici o referire la nici o schita a terenului "xxxx/7"!)!
2018 - Analizand "hartiile fara valoare" am descoperit numarul de inregistrare a schitei de desmembrare a imobilului "xxxx/1" din care a rezultat si "xxxx/7"! Faptul ca strada trece peste proprietatea "xxxx/7" nu conteaza (conteaza ce este in realitate, nu ce este in schita), in schimb nu conteaza ce este in realitate ci ce este in schita daca proprietatea "xxxx/7" foloseste o parte din canalul aflat in partea de sud! "Pentru a fi eu linistit", mi-a aratat suprapunerea terenului masurat peste schita de desmembrare de unde rezulta ca terenul, dupa masurare, a acaparat strada din partea de Nord si Vest, a intrat peste terenul din Est si in partea de Sud a trecut de limita de sud a unei strazi la care in realitate nu ajunge nici pana la limita de nord a strazii. Faptul ca acest lucru demonstreaza ca schitele si hartile vechi nu sunt corecte sunt doar parerea mea, ceea ce conteaza este suprafata din acte si cea reala, mult mai mare!
In 14.10.2018 am trimis o "adresa" catre "Primarul Municipiului Baia Mare" si "Consiliul Local al Municipiului Baia Mare", punctual pe problema reala existenta, privind dreptul de proprietate, cu informatii concrete, schite, planuri, prevederi legale, concluzii, si faptul ca de aproape 2 ani raman blocat in birocratie! In 22.10.2018 am primit raspuns prin care am fost informat ca situatia se reglementeaza conform Legii 7/1996 si a Ordinului 700/2014 prin realizarea de catre un topograf autorizat a unei documentatii de actualizare date de carte funciara (ceea ce faceam de aproape 2 ani)! Am mai fost informat ca strazile reprezinta proprietate publica conform Legii 213/1998 si ca terenurile expropriate de statul roman anterior anului 1989 se puteau solicita restituirea acestora sau despagubiri conform Legii 10/2001 pana in anul 2002! Faptul ca "Bunurile statului şi ale unităţilor administrativ-teritoriale care, prin natura lor sau prin declaraţia legii, sunt de uz sau de interes public formează obiectul proprietăţii publice, însă numai dacă au fost legal dobândite de către acestea" (Art. 554 din Legea 287/2009) se pare ca nu conteaza!
2019 - Avand in vedere ca topograful nu imi mai raspundea la telefon, am solicitat unui alt topograf o zona mai larga cu planul cadastral (vechi) pentru a vedea traseul complet al canalului! Am putut fi "ajutat" doar cu o lucrare de suprapunere a situatiei actuale peste harta cadastrala veche. Analizand lucrarea (15.07.2019), aceasta seamana, cu mici exceptii, cu schitele de la expertizele realizate in 1981. Am prezentat situatia noului topograf, si am intrebat daca se poate solicita dreptul de proprietate pentru diferenta de teren. Mi s-a spus ca se poate face o lucrare unde sa se stabileasca suprafetele folosite de strada din teren si suprafetele folosite de teren din canal. Realizarea lucrarii dura aproximativ 1 saptamana! Dupa mai multe saptamani in care am tot fost amanat, m-am pus de studiat harti cadastrale! Am instalat QCAD si am inceput sa inteleg de unde au aparut diferentele de suprafete! Se pare ca ceea ce este clar pentru mine nu este suficient de clar pentru altii! "Descoperirile" facute le-am trimis topografului care a ramas "impotmolit" in complexitatea problemei! O "chestie" care dureaza 1 saptamana inca nu s-a finalizat dupa peste 6 luni!
In urma analizelor facute pe hartile detinute (schita desmembrare teren 1:2880, harta cadastrala 1:1000), aduse la aceeasi scara, precum si celelalte harti si planuri, am constatat:

Diferenta de scara intre cele 2 harti (schita desmembrare si harta cadastrala): aproximativ 7.22%!
Nordul intre cele 2 harti are o abatere de aproximativ 3 grade!
Coltul din Nord-Vest din schita de desmembrare are o abatere fata de harta cadastrala veche care ingusteaza suprafata terenului xxxx/1 cu aproximativ 0.60% (din 5755 mp), ingustare care afecteaza in integralitate doar suprafata terenului xxxx/7 (587 mp)!
Linia care separa terenurile xxxx/7 si xxxx/8 este mai spre vest (catre xxxx/7), afectand suplimentar suprafata stabilita in urma desmembrarii!
Strada in partea de Nord "s-a apropiat" de casa cu aproximativ 1.5 metrii fata de planul de situatie din 1967, ceea ce demonstreaza ca schita din 1979 (hartie fara valoare) este reala!
Se pare ca aceste lucruri nu conteaza! Conteaza doar ca cineva a stabilit in 1957, din burta, ca un teren are suprafata de 587 mp!

Dreptul de proprietate se poate rezuma la urmatoarele situatii:

Luam un teren proprietate privata cu o suprafata de 1000 mp. In urma desmembrarii, rezulta doua terenuri pentru care se stabileste, fara sa se faca masuratori, cate 500 mp pentru fiecare! In urma masuratorii, primul teren are o suprafata de 400 mp si ramane cu 400 mp. Al doilea teren are o suprafata masurata de 600 mp, din care ramane cu 500 mp, iar statul roman se alege, din pix, cu o suprafata de 100 mp! Iata cum, garantand dreptul de proprietate privata, statul roman se alege cu 100 mp, din pix, dintr-o proprietate privata, conform legii!
Luam un teren proprietate privata si un teren proprietate de stat. In urma unui schimb de teren intre stat si cetatean, pentru care autoritatile locale nu au facut documentatia necesara pe placul celor de la oficiul de cadastru, azi, nu conteaza ca strada trece pe un teren privat (strada este proprietate publica), dar conteaza ca cetateanul NU detine hartii cu valoare legat de terenul statului!

Page updated

Google Sites

Report abuse