Exploratori versus profitori la Speosport/ Speo-sport (1976 Valea de Pești, 1977 Crivaia, 1978 Băile Herculane, 1981 Costinești, 1982 Costinești)

1

2

Evenimente editoriale. Un catalog al peșterilor din România semnat de Marcian Bleahu și Ioan Povară, nici unul aparținând unui club de speologie, scos pe bani de la Federația Română de Turism-Alpinism (Orientare, Salvamont, Speologie), dar mai grav, la care nu a fost invitat nici un club ca să contribuie cu numeroasele peșteri descoperite în toată țara. Buletinul Clubului de Speologie „Emil Racoviță” București, numărul 4, deschis oricărui club de speologie, distribuit la preț de producție. Exploratorii Margareta Dumitrescu și Traian Orghidan (de la Institutul de Speologie) au stat mai mult în culise, ferindu-se să vorbească despre descoperirile și publicările lor. A fost anunțată înființarea unei Comisii Centrale de Speologie, căreia Marcian Bleahu avea să-i fie naș de nume neinspirat, el ținând morțiș - în calitate de președinte (propus/ impus, nu ales) - la prima reunire a comisiei de la sediul Federației Române de Turism-Alpinism, să-i adauge adjectivul Sportivă. Peste ani, Marcian Bleahu avea să uite și când s-a înființat respectiva comisie (vezi), mai mult, el nu citează articolul care punctează datele timpului în chiar buletinul al cărui redactor șef era.

3 Îi regăsim, prezenți la reuniunea de închidere a Speosportului de la Valea de Pești pe (da la stânga la dreapta) pe Liviu Vălenaș (Clubul Z Oradea, vezi ce a scris la), Arpad Szilagyi (Clubul Speologilor Amatori Cluj-Napoca, vezi ce a scris la), Ică Giurgiu (Clubul de Speologie „Emil Racoviță” București, https://sites.google.com/site/clubspeologieracovitabucuresti/) (vezi ce a scris Ică Vasile Giurgiu despre speologie și munte), Emilian Cristea (Federația Română de Turism-Alpinism), un oficial local, Matei Schenn (Federația Română de Turism-Alpinism), doi oficiali locali, Marcian Bleahu.

Diplomele care se acordau erau doar un gest de curtoazie, uneori nu prea aveau legătură cu realitatea sau mai bine zis nu voiau/ știau să o exprime. Imaginea 4, Liviu Vălenaș primește o diplomă prin intermediul lui Emilian Cristea (aflăm până unde a ajuns Emilian Cristea în Peștera de la Jgheabul lui Zalion și în ce context de la). În stânga imaginii, autorul acestor rânduri.

4

5 De la stânga spre dreapta, Ioan Povară (Institutul de Speologie), unul dintre cei doi autori care au scos în 1976, pe banii speologilor de la cluburi, un catalog al peșterilor la care nu au invitat să participe niciun club de speologie!, Liviu Vălenaș (Z Oradea, să-l descoperim ce scrie și la), Arpad Szilagyi (CSA Cluj-Napoca, să-l vedem ce scrie la), Ică Giurgiu (vezi ce a scris la).

6 O bună parte din echipa Clubului deSpeologie „Emil Racoviță” București prezentă la Valea de Pești. Pe rândul din spate, sus stânga, Ică Giurgiu, fondatorul clubului. La stânga lui, Gabriel Silvășanu (vezi una dintre explorările importante la care a participat, la). Costel Roman este lângă Gabriel Silvășanu (vezi una dintre explorările importante la care a participat, la. Urmează Liviu Vălenaș, neinvitat în cadru. Lângă Liviu este Adrian Done (vezi una dintre explorările importante la care a participat, la). Pe rândul următor, în fața lui Ică Giurgiu este Jean Popa (vezi una dintre explorările importante la care a participat). La stânga lui, Eva Ceară (vezi una dintre explorările importante lacare a participat). Lângă Eva este Argentina Savin (în mâna dreptă ține, la fel ca Eva Ceară, o folie Sirius, premiul primit pentru explorările noastre din anul respectiv, în timp ce alții, care nu erau membri ai cluburilor primeau, din banii cuveniți cluburilor, publicarea catalogului peșterilor la întocmirea căruia nu invitaseră nicun club!! În mâna stângă Argentina are buletinul 4 al Clubului de Speologie „Emil Racoviță” București, pe care îl puteți citi integral la). Urmează Mihaela Giurgiu, căreia clubul i-a sugerat și înlesnit realizarea lucrării de diplomă, vezi, și ea cu buletinul 4 al Clubului de Speologie „Emil Racoviță” București în mâna stângă. Între Liviu Vălenaș și Adrian Done este Valentin Bălan, pasionat și de rebusistică (vezi). În stânga lui Valentin este Dan Nanu, participant și la explorările descrise la. În fața lui Dan Nanu este Dan Târnoveanu, autor al coperților 1 și 4 ale Buletinului Clubului de Speologie „Emil Racoviță” București. În dreapta lui Dan Târnoveanu este Nonu Nădrag, cel care a reușit imaginile de la. În spatele lui Dan Nanu este Maria Mitrofan, iar în spatele ei Horia Mitrofan (un mare hoț, spunem de ce la, la și la). În spatele lui Horia este Rodica Negulescu, participantă la explorările descrise la.

7 Insigna Clubului Speologilor Amatori Cluj-Napoca, grupare care a avut un rol foarte important în organizarea Primei Consfătuiri a Speologilor Amatori din România, mai 1973, București, vezi.

8

9 Imaginile 8 și 9, insignele a două cluburi foarte active în explorări în Carpații Apuseni, ambele realizate de Epaminonda Tioțiu din Oradea.

De la Speosportul de la Crivaia (Munții Semenic), anul 1977. Cu spatele, Gunther Karban, speolog promovat și el de Buletinul Clubului „Emil Racoviță” București, vezi. Cu canadiană galbenă, Marcian Bleahu, căruia îi mulțumim pentru bună parte dintre cărțile scrise, superficial însă în descrierea multor momente din viața cluburilor de exploratori speologi. În dreapta imaginii, Walter Gutt, de la Clubul Avenul Brașov, pe care îl regăsim în activitatea publicistică cu, de exemplu.

10

10a Ică Giurgiu, stânga și Emil Komives (unul din articolele scrise de el este la).

În 1978, Speosportul s-a ținut la Băile Herculane (imaginea 11). La spatele și lângă mașina cu husă din primul plan, Alexandrina Negrea (Institutul de Speologie), exploratoare a unor peșteri din Munții Banatului. În stânga imaginii, cu pulover roșu, urcând panta, Karban Gunther, explorator al Avenului din Poiana Gropii (Munții Domanului, vezi).

11

12 Câțiva exploratori de la Clubul deSpeologie „Emil Racoviță” București. La stânga, Adriana Carp, participantă la cercetările din Peștera Cuciulat. Lângă ea, Mariana Rebigan, participantă la explorările din Peștera din Pârâul Pietrele Albe. Apoi, mascota Clubului de Speologie „Emil Racoviță”București. Urmează Aurel Zaibel, participant la căutarea Avenului Pereți. Apoi, Coca Ștefan, cu o hartă în mâna stângă, participantă la taberele de explorare de la Grota Zânelor. La dreapta imaginii, Nicolae Sandeschi, cu care am rezolvat semne de explorare speologice în chiar Peștera Șoroniște, aflată sus, în spatele grupului.

În 1981, Speosportul s-a mutat la Costinești, pe malul mării (imaginea 13).

13

13bis Emblema Clubului de Speologie „Emil Racoviță” București a fost înălțată pe plaja unde s-au dus mulți exploratori.

14 Expoziția de hărți și fotografii a putut fi generos extinsă pe pereții de la hotelul principal din stațiune, acolo unde era și sala de ședințe. Din păcate, hărți și imagini de mare interes au rămas cu zecile în uitare, politica Comisiei Centrale de Speologie neîncurajând publicarea lor.

15 O excursie i-a purtat pe cei interesați în Cheile Dobrogei (prezentate în detaliu la) și la Peștera Casian din apropiere (imaginea 16) (descrisă, cu mai multe articole, la). În imaginea 15, Marcian Bleahu explică morfologia Cheilor Dobrogei. În marginea din dreapta a pozei este Mircea Nedopaca (de la Clubul Zarand Brad), autor, printre altele a unei sinteze despre mineralogia speleothemelor din România. În partea stângă a imaginii, de la stânga, Gabriel Silvășanu (explorator la), Eliza Anghel (participantă la cunoașterea descrisă la), Ică Giurgiu (toți trei de la Clubul de Speologie „Emil Racoviță”București).

17 O activitate din program care a adunat mulți participanți a fost schimbul de experiență în coborârea și urcarea pe coardă.

La festivitatea de premiere (imaginea 18), erau prezenți, de la stânga, Radu Baboș (Clubul Cepromin Cluj-Napoca, explorator a unor cavități din Podișul Someșan), o fată (așa cerea protocolul), Stelian Grigore (Clubul Hades Ploiești, vezi de exemplu), Marcian Bleahu, Mircea Mihăilescu (secretarul general al Federației de Turism-Alpinism (salvamont, Orientare Sportivă, Speologie)), Emilian Cristea (din partea aceleiași federații, inițiatorul Speosporturilor), Gheorghe Baboș (din partea Biroului de Turism pentru Tineret).

21

În 1982, Speosportul s-a ținut tot la Costinești (imaginea 21).

În prezența lui Marcian Bleahu (imaginea 22), președintele Comisiei Centrale de Speologie. În dreapta imaginii, Dan Dancău, directorul Institutului de Speologie, apoi generalui Vasile Dragomir (noul președinte al Federației de Turism-Alpinism, Salvamont, Orientare turistică, Speologie, o persoană care ne „asasina” la fiecare prezență la reuniunile speologilor cu peste două ore de cuvântări plictisitoare, sterile), Gheorghe Baboș (de la Biroul de Turism pentru Tineret), Cristian Goran (Institutul de Speologie), Radu Baboș (Clubul Cepromin Cluj-Napoca)

Cristian Goran (imaginea 23), prezenta la Speosport o listă sumară cu peșterile descoperite în ultimul an, apoi începea cu „recomandările”: „n-ați făcut destul”, „se putea mai bine” și altele la fel. Niciodată nu a prezentat la Speosport (și nici colegii lui care veneau pe delegații și diurnă) vreo hartă sau vreo descriere de peșteră. Din Catalogul peșterilor, scos pe banii speologilor (care veneau la Speosporturi, cu puține excepții, pe bani personali), rezultă că numai două persoane de la Institut au întocmit fișe de anunț și confirmare pentru cavitățile explorate. Și tot la se amintește de către „specialistul” carstului autohton că numărul peșterilor se va plafona undeva la peste 2500 (!). Speologii amatori au ridicat numărul lor la peste 12.000! (vezi). Despre Speosportul de la Costinești 1982 am scris, pe larg, și la.

22

23

Imaginea 24a, cu doi dintre speologii pe care Buletinul Clubului de Speologie „Emil Racoviță” București i-a promovat cu plăcere, Gabor Halasi (în stânga, vezi), Ladislau Groh (vezi) și cu Mihai Țigla (vezi).

24b

24c

24d Walter Gutt (imagini 24b,c,d) venea cu ecusoane și cu butoiul de echipament tehnic speologic pe care îl prezenta cu multe detalii celor interesați.

Aproape fără excepție, la toate Speosporturile partea din program cu cea mai scăzută audiență era cea mai interesantă, despre peșterile descoperite și explorate!? Nici vorbă să fi călcat pe acolo cei de la Institutul de Speologie, veniți pe delegație. În imaginea 25, Gerhard Guist de la Clubul Silex Brașov.

25

În imaginea 26, Ludovic Matyasi, de la Clubul din Tinca.

În imaginea 27, Liviu Vălenaș, de la Clubul Z Oradea (un exemplu de explorare vedem la).

Nici prezentarea lui Ică Giurgiu (Clubul de Speologie „Emil Racoviță” București) despre prezența cluburilor și peșterilor românești în prima sinteză întocmită la nivel mondial (imaginea 28, vezi volumul la) nu a stârnit foarte mult interes. Această activitate de promovare a României a continuat, mulțumită francezului Claude Chabert (vezi).

Urmează proiecții de diapozitive (imaginea 29). Unele însoțite de muzică, mai toate neînsoțite de comentarii/ explicații. Sala este arhiplină! În ușă, directorul Institutului de Speologie trage ultimele fumuri. În dreapta lui Marcian Bleahu, Cristian Lascu (Institutul de Speologie) verifică dacă ordinea din program îi place. Iosif Viehmann (Institutul de Speologie, al doilea de pe rândul din față pornind de la dreapta) este ca mai de obicei prezent.

În sală (imaginea 30), Ioan Dobrescu de la Clubul Piatra Craiului Câmpulung Argeș, cel care va descoperi Avenul din Grind, record national de adâncime (vezi, vezi).





Imaginea 31 îl are în prim plan, citind, pe Mircea Nedopaca de la Clubul Zarand Brad (descoperim ce a publicat și la). În fundalul imaginii, la perete, în picioare, doi buni prieteni, Bebe Bosdoc (Clubul Zarand Brad, vezi) și Romulus Vențel (Clubul Piatra Roșie Petroșani, explorator al Peșterii Izvoreni, vezi).

În imaginea 33, Viorel Lascu (Clubul „Emil Racoviță” București) face o demonstrație de urcare pe coardă. Walter Gutt (Clubul Avenul Brașov), este în dreapta imaginii. Iată o explorare din vremea aceea a lui Viorel Lascu, la. În 1994, cu intrigi, momeli și bolmojeli a înființat Federația Română de Speologie (vezi mai mult la).

Tiberiu Tulucan (Clubul Liliacul Arad, imaginea 34) a fost promovat și el de Clubul de Speologie „Emil Racoviță” București (vezi).

Teodor Ludușan (Clubul Polaris Blaj, imaginea 35) va deveni exploratorul titular la, dar nu numai acolo.

Cine a avut bani pentru echipament de scufundare s-a putut distra în apele Mării Negre (imaginea 36).

Cu imaginea 37 ajungem iar la o festivitate de premiere. Mircea Nedopaca (Clubul de Speologie Zarand Brad), primul din stânga pe rândul din față, s-a ocupat și de mineralele descoperite în peșterile din România. Tot pe rândul din față, în stânga lui Mircea Nedopaca, Gabriel Silvășanu și Dan Hazaparu (ambii de la Clubul de Speologie „Emil Racoviță” București), exploratori în prima peșteră din România record mondial. În stânga lor, Virginia Vasile și Eliza Anghel, participante la explorările speologice din Bucșoiu (Munții Bucegi).

Imaginea 38. De la stânga spre dreapta. Gheorghe Baboș, reprezentantul Biroului de Turism pentru Tineret, organism care sprijinea financiar câteva cluburi speologice. Apoi, Onica Busuioceanu, trebuia să fie o fată/ femeie în juriu (și ea a fost aleasă probabil pentru că, așa cum ne poveștește în cartea ei Scrisori către un binefăcător, Editura Humanitas, București, era prietena lui Cristian Goran de la Institutul de Speologie). Urmează Mircea Mihăilescu, secretarul general al Federației Române de Turism Alpinism (și Orientare turistică, Salvamont și Speologie) din cadrul Consiliului Național de Educație Fizică și Sport/ C.N.E.F.S. Apoi, Marcian Bleahu, președintele Comisiei Centrale de Speologie Sportivă (ultimul cuvânt a fost impus de el, vezi). Radu Baboș (Clubul Cepromin Cluj-Napoca) (un articol al lui este la). Ioan Povară (de la Institutul de Speologie „Emil Racoviță” București). Arpad Szilagyi (Clubul Speologilor Amatori Cluj-Napoca) (facem cunoștință cu câteva dintre explorările sale la și la și la).

Imediat după ce a fost înființată Comisia Centrală de Speologie Sportivă (vezi), Marcian Bleahu și Ioan Povară au publicat, cu fonduri de la C.N.E.F.S. un catalog al peșterilor din România, fără să consulte cluburile de speologie afiliate și fără să le ceară colaborarea (desi acestea aveau un număr impresionant de descoperiri!). În 1982 a apărut un nou Catalog al peșterilor (vezi, vezi), tot cu bani de la C.N.E.F.S., cu o prefață a lui Marcian Bleahu (care conținea câteva erori); consultarea cluburilor nu a fost făcută, colaboratorii au fost trecuți (pe baza activității cluburilor din care proveneau). fără ca ei să vadă ce conține volumul.

În 1994 fraieriții s-au bolmojit în FRS și l-au primit ca președinte de onoare pe Marcian Bleahu.

În anul 2000 Marcian Bleahu este declarat colaborator al Securității.

În anul 2018 Marcian Bleahu prefațează volumul Cave and karst systems of Romania, editura Springer, anul 2018, carte cu numeroase furturi, date false sau incomplete. În 2019 Marcian Bleahu se află în fruntea unui colectiv care tipărește o lucrare speologică dezastruoasă din punct de vedere redacțional, cu sute de greșeli de ortografie și bâlbe nenumărate la poze/ imagini/ hărți.

Imaginea 38a. În centrul imaginii, în picioare, cu fața spre noi, Bela Bagameri, de la Clubul Speologilor Amatori Cluj-Napoca. El este descoperitorul Peșterii Vântului, care se pare că este cea mai lungă din România. Despre Peștera Vântului citim la. Articole scrise de Bela Bagameri găsim la și la. Cel care îi înmânează cupa este Marcian Bleahu (președintele Comisiei Centrale de Speologie Sportivă), despre care citim la, la și la. În stânga imaginii, cu ochelari și cămașă albastră în carouri este Gheorghe/ Gogu Popescu, unul dintre exploratorii importanți ai Avenului de sub Colții Grindului, vezi.

Imaginea 38b. În picioare, primind o diplomă, este Gheorghe/ Gogu Popescu, unul dintre exploratorii importanți ai Avenului de sub Colții Grindului, vezi. În stânga imaginii, pe primul rând din sală, Eliza Anghel, participantă la explorările de la Grădiștea de Munte și din Bucegi.

Pe rândul din spatele ei, aplaudând, Gheorghe Aldica, unul dintre autorii articolului despre Peșterile de la Sinaia (Bucegi), implicat împreună cu Marcian Bleahu în finalizarea unei cărți mai mult decât penibilă. În spatele lui Gheorghe/ Gigi Aldica, aplaudând și el, Ioan Dobrescu de la Clubul Piatra Craiului Câmpulung Muscel, în trening, descoperitorul celui mai adânc aven din România.

Imaginea 38c. Petru Brijan, cu barbă, de la Clubul Speodava Dr. Petru Groza/ Ștei, un mare explorator, primește un premiu util, lămpi de acetilenă (din partea lui Gheorghe Baboș, de la BTT).

Imaginea 38d. Marcian Bleahu (în stânga imaginii), Radu Baboș (Clubul de Speologie Cepromin Cluj-Napoca, în centru), Ică Giurgiu (Clubul de Speologie „Emil Racoviță” București). Un articol al lui Radu Baboș este la. Ce a scris Ică Giurgiu găsim la.

Imaginea 38e. Denes Istvan (Clubul de Speologie Ursus Spelaeus Baraolt), explorator a multe dintre peșterile din Cheile Vârghișului (Munții Perșani), în picioare, cu barbă neagră, primește o diplomă.

Imaginea 39. Gheorghe Baboș, de la Biroul de Turism pentru Tineret, oferă un premiu consistent pentru concursul de miss. Era timp întotdeauna pentru o asemenea năzdrăvănie, dar niciodată nu s-a ținut un concurs de cartare!!

40

41

Imaginile 40, 41, 42. Dedicate lui Emilian Cristea, cel care, invitat/ prezent la Prima ConsfătuireNațională a Speologilor Amatori din România a preluat inițiativa și a dezvoltat-o într-un cadru organizatoric și financiar mai puternic (Consiliul Național pentru Educație Fizică și Sport, prin Federația Română de Turism-Alpinism), vezi. La scurt timp după întânirea de la Costinești, Emilian Cristea a fost victima unui accident auto.

Emilian Cristea urmărește echiparea pentru urcare pe coardă (imaginea 40). Emilian Cristea, în dreapta imaginii 41, alături de Iosif Viehmann (Institutul de Speologie) care venea la Speosporturi ca să facă proiecții de diapozitive. Este al 10-lea Speosport din zece la care participă Emilian Cristea (imaginea 42). I se oferă o cupă omagială de către Adrian Solomon de la Clubul Focul Viu București.

42