Embedded Files
Donați 3,5% din impozitul pe venituri sau pensii (bani care altfel nu rămân la Dvs.) pentru România natura. Uite cum:
Ică Giurgiu (Clubul de Speologie „Emil Racoviță” București)
Descoperirea peșterilor din zona Piciorul Negru, făcută în august 1986 (vezi), era tocmai binevenită ca să ne țină în continuare atenția trează asupra zonei Zalionului.
Primăvara lui 1987, 30 aprilie - 3 mai
Împreună cu Gigi Chiriloi ajungem în Telciu și ne cazăm la casa lui Ioan Pop, lângă Peștera de la Jgheabul lui Zalion. Decolmatăm intrarea amonte a emergenței de la Izvorul Rece (imaginea 38); după doi metri am ajuns la o conductă înecată, descendentă, inaccesibilă chiar și pentru scafandru. O localnică afirmă că această sursă seacă în anumite perioade de secetă. Temperatura apei era de 6,8 grade Celsius la fiecare din emergențele Izvorul Rece.Pe urmă am făcut o cartare de suprafață între Izvorul Rece și zona sub care se află sifonul terminal din Peștera Jgheabul lui Zalion, ca să vedem cum arată relieful pe acolo. Am ajuns într-un perimetru cu văi torențiale, dezvoltate parțial pe calcar.
1 Harta regiunii, extras din Romania, tourist map, Ministerul Turismului, 1989.
2 Harta zonei, extras din Iuliu Buta, Ana Aurelia Buta - Munții Rodnei - Editura Sport-Turism, București, 1989, lucrare la a cărei editare am colaborat cu informații.
3 Harta zonei, construită de Leontin Șuteu - Oradea, actualizată de Ică Giurgiu - București.
În ziua următoare am prospectat versantul dinspre Valea Rebra al Piciorului Negru (hărțile 2, 3, 10).
Am identificat Peștera 3 din Piciorul Negru, cea explorată în tura din august 1986 pe 30 metri lungime (imagini 106, 108; hărți 13, 14). Este un fost ponor, situat cu 280 metri altitudine mai sus față de intrarea în Peștera de la Jgheabul lui Zalion, într-o poziție care nu poate fi ignorată pentru înțelegerea evoluției geologice, geografice și hidrologice a regiunii în care se află Zalionul. Intrarea se află aval de un abri evident, la 10 metri și la 4 metri mai sus. Număr de catalog: 1022/19.
10
106 Versantul calcaros Piciorul Negru, aici la intrarea Peșterii 3. Anul 1988, cu Gigel Cuța (în spate, stânga), Ovidiu Grad, Rodica Pinoșanu, Ovidiu Bandrabur (în primul plan). O cavitate la care s-a muncit mult, s-a derocat mult și de abia s-a ajuns la 147 metri dezvoltare și 26,75 (-23,2/ +3,55) metri denivelare. Dar șansele de continuare nu par încă epuizate. Foto: Ică Giurgiu.
108 Din dreptul Peșterii 3 de la Piciorul Negru, privire către creasta principală a masivului și spre adâncurile de la confluența Între Rebre. Foto: Ică Giurgiu.
Am mai descoperit Peșterile 2 și 3 (harta 10), de asemenea foste ponoare (locuri de pierdere ale apei în subteran). Drumul care urcă dinspre localitatea Telcișor, pe Valea Seacă, face la coborârea către Între Rebre un puternic ac de păr (harta 10). În dreapta acestuia este un circ de calcar. De la extremitatea dinspre aval a circului mergem în linie dreaptă pe sub versant, cam 1,1 kilometri până la intrarea Peșterii 1, aflată la 10 metri altitudine relativă față de baza abruptului calcaros. Pe acest traseu cu aspect tipic ca în imaginea 106 întâlnim și tufe de liliac sălbatec.
Seara au sosit Costel Roman și Gabriel Silvășanu, care s-au raliat în ziua următoare explorărilor noastre din zona Piciorul Negru. Acolo, principala activitate a fost derocarea în diverse puncte ale Peșterii 3 din Piciorul Negru (hărțile 13, 14), cavitate care arăta clar prin morfologia ei că continuă dar nu ne lăsa să avansăm în profunzime decât după ce lărgeam anumite pasaje; am reușit să cartăm în ea 85 de metri lungime și să atingem cota -16 metri.
Am topografiat și Peștera 1 (harta 11), de asemenea Peștera 2 (harta 12).
Peștera 1 din Piciorul Negru (harta 11).
15 metri dezvoltare, 5,6 (-4/ +1,6) metri denivelare. Plan desenat de Gabriel Silvășanu. Intrarea ei se află la 1.175 metri altitudine (550 m altitudine la Izvorul Rece, 830 m altitudine la Peștera de la Jgheabul lui Zalion), la 10 metri altitudine relativă față de baza abruptului calcaros.
Peștera 2 din Piciorul Negru (harta 12).
10,5 metri dezvoltare, 4 (-2/ +2) metri denivelare. Plan desenat de Gabriel Silvășanu. Intrarea ei se află la 1.165 metri altitudine (550 m altitudine la Izvorul Rece, 830 m altitudine la Peștera de la Jgheabul lui Zalion), la 2 metri altitudine relativă față de baza versantului calcaros, pe o mică brână; este foarte ușor vizibilă.
1987, 26 iulie - 2 august, Grota Zânelor și Piciorul Negru
Echipa: Ică Giurgiu, Gigi Chiriloi, Sorin Vasilescu, Gabriel Miclăuș, Petre Bacalu. Pe 26 iulie am pus cortul lângă Grota Zânelor. Pe 27-28 iulie am făcut o tură de 20 de ore în Grota Zânelor, ocazie cu care am mai adăugat 19 metri de galerie, explorând câteva cotloane unde nu apucasem să insistăm suficient în turele anterioare. Peștera urca astfel la 4.368 metri dezvoltare totală); denivelarea ei rămânea neschimbată, 112 (-98,5/ +13,5) metri. Să reamintim că această cavitate avea în anul 1979 - când reușisem să o explorăm pe 4.262 metri dezvoltare totală - numai 267 metri extensie (cea mai mare distanță în plan dintre două puncte extreme ale ei), devenind atunci cea mai ramificată peșteră din țară (indice 15,98).
Pe 28 seara am ajuns la gazda noastră de la Jgheabul lui Zalion, Ioan Pop, nu mirat să vadă un nou grup de speologi, dar oarecum neobișnuit să primească atât de puțin oaspeți! Pe 29-31 iulie am continuat prospecțiunile în versantul calcaros de la Piciorul Negru. Am descoperit Peștera 4 (și ea un fost ponor; vezi hărțile 10, 15) și am lucrat din greu la derocare în Peștera 3, unde am mai adăugat 10 metri de galerie și ne-am oprit la un alt loc îngust (punctul H, hărțile 13, 14), dur. La est de punctul H, în zona sălii horn care are 6 metri înălțime, temperatura aerului era de 11 grade Celsius.
11
12
13
14
15
Peștera 4 din Piciorul Negru (harta 15)
13,5 metri dezvoltare, 4,5 (-1/ +3,5) metri denivelare. Plan desenat de Ică Giurgiu. Intrarea ei se află la 1.185 metri altitudine (550 m altitudine la Izvorul Rece, 830 m altitudine la Peștera de la Jgheabul lui Zalion, 775 m la casa lui Ioan Pop). Cavitate săpată sub presiune.Șaua din aval de ea (vezi harta 10) are buza la 1.210 metri altitudine. Peștera se află la 30 metri amonte față de șa. În apropierea intrării era ascuns un pistol vechi, ruginit.
1988, 29 aprilie - 3 mai, Piciorul Negru, a patra tură
Echipa: Ică Giurgiu, Ovidiu Grad, Gigel Cuța, Ovidiu Bandrabur, Rodica Pinoșanu.
O zi și jumătate am căutat în zona Piciorul Negru, pentru că era și Ovidiu Grad cu noi, cel care spune că le văzuse, două cavități găsite de el și Costel Roman în august 1986 (una din care ieșea un curent violent de aer, alta unde intra un curent de aer puternic). Nu am avut succes. Cu siguranță, dacă la vremea respectivă (august 1986) s-ar fi făcut o schiță de localizare, chiar și sumară, am fi reușit să le reidentificăm.
Apoi, în ziua de 1 mai, am lucrat la derocare în Peștera 3 din Piciorul Negru, la punctul H, cu baros, daltă și ciocan. După 10 ore am reușit să facem loc încât să treacă cel mai subțire dintre noi, Gigel Cuța. El a mai coborât vreo 4 metri denivelare și a parcurs 25 de metri de galerie, până la o nouă strâmtoare (hărțile 13, 14). Acolo trebuia din nou lucrat cu baros de 3 kilograme și daltă… Sub pasajul îngust din punctul H, dimensiunile peșterii sporesc din nou, așa cum se întâmplă de fapt chiar de la intrare, ceea ce în principiu constituia un semn încurajator pentru viitoarele explorări. Se vede chiar și un fir de apă, care pare permanent.
1988, 2-7 august Finalul explorărilor?
Gigel Cuța, Mihai Nica, Ovidiu Bandrabur. Se efectuează în această perioadă trei intrări în Peștera 3 din Piciorul Negru. Echipa reușește să coboare și puțul de 6,5 metri (vezi hărțile 13, 14), la baza căruia este un mic sistem de galerii cu săritori. Dar trecerea avea să devină imposibilă în fața unor fisuri de doar 15-20 de centimetri lățime. Se cartează 59,5 metri de galerie.
Dezvoltarea peșterii urcă la 147 metri, denivelarea la 26,75 (-23,2/ +3,55) metri. Fuseseră necesare opt intrări pentru explorare, derocare și cartare ca să atingem aceste valori. Fostul ponor cu funcționare îndelungată, spectaculos pe întregul său parcurs cunoscut până în prezent, nu trebuie încă șters de pe lista posibilită-ților de a pătrunde și pe mai departe în adâncurile sistemelor de galerii din zona Piciorul Negru - Jgheabul lui Zalion.
Page updated
Google Sites
Report abuse