Embedded Files
Donați 3,5% din impozitul pe venituri sau pensii (bani care altfel nu rămân la Dvs.) pentru România natura. Uite cum:
Ică Giurgiu (Clubul de Speologie „Emil Racoviță” București)
Istoricul cercetărilor
Zece peșteri cuprinse între Văile Motru și Tismana sunt descrise, în 1966, făcând trimitere și la explorări anterioare, la https://sites.google.com/site/romanianatura91/home/carpatii-meridionali/muntii-valcan-vilcan/pesteri-la-pocruia-sohodol-si-isvarna-in-muntii-valcan.
6-7 noiembrie 1975. Direct de la întâlnirea națională a speologilor de la Leșu Baraj (https://sites.google.com/site/romanianatura61/home/speologie/speosport-1975-la-lesu-baraj-in-muntii-padurea-craiului) (Munții Pădurea Craiului), venind spre București, Ică Giurgiu și Dan Nanu realizează prima recunoaștere a Clubului de Speologie „Emil Racoviță” București în acest areal carstic. Se fac explorări în Peștera Fușteica (https://sites.google.com/site/speologieracovitabucuresti2/home/carpatii-meridionali/valcan-vilcan/pestera-fusteica-la-izvarna-in-muntii-valcan) și în Cheile Sohodolului (https://sites.google.com/site/speologieracovitabucuresti2/home/carpatii-meridionali/valcan-vilcan/13-pesteri-pe-valea-sohodolului-cheii-din-isvarna-muntii-valcan) și rezultă suficiente motive pentru a reveni pe această suprafață carstică.
Pe 6-7 martie 1976, Ică Giurgiu, Adrian Done, Costel Roman, Gabriel Silvășanu ajung (și) la intrarea marii Peșteri de la Râpa Vânătă. Se explorează aproximativ 500 metri de galerii (https://sites.google.com/site/romanianatura91/home/carpatii-meridionali/muntii-valcan-vilcan/pestera-de-la-rapa-vanata-pestera-de-la-steiul-lui-raut-pestera-de-la-ogasul-garcului-pestera-isvarnarilor-localizare-harta-descriere-imagini-explicate-si-localizate-la-isvarna-in-muntii-valcan).
Pe 19-21 martie 1976, Ică Giurgiu și Gabriel Silvășanu încearcă să intre în Peștera Râpa Vânătă, pentru explorare, dar debitul mult sporit al apelor nu permite tentativa noastră.
Sunt descoperite și cartate șase peșteri suind pe Cheile/ Valea Sohodolului (Valea Cheii) (https://sites.google.com/site/speologieracovitabucuresti2/home/carpatii-meridionali/valcan-vilcan/13-pesteri-pe-valea-sohodolului-cheii-din-isvarna-muntii-valcan).
20-23 mai 1976. Ică Giurgiu, Dima Ștefan, Coca Ștefan, întreprind primele explorări în arealul satului Sohodol, venind aici pe drumul care urcă din localitatea Pocruia. Se ajunge la Avenele din Târsaică, Avenul din Cornetul Mare, Peștera de la Apa Moiștii.
5-6 iunie 1976. Ică Giurgiu, Gabriel Silvășanu. Explorări în arealul satului Sohodol. Ajungem la Avenul lui Trandafir Lascu din crovul din Târsaică (43 metri adâncime), Avenul din Crovul cu Soci din Cornetul Mare, Avenul din Cornetul Mare.
25-27 iunie 1976. Ică Giurgiu, Gabriel Silvășanu, Mihaela Giurgiu, Dan Nanu, Adrian Iurkiewicz. Continuă explorările în zona satului Sohodol. Mergem la Peștera de la Strâmtoare de pe Valea Pragului și la Peștera din Tihomir.
22 martie 1980. Gabriel Silvășanu, Dan Dănescu, Adriana Niță, Emil Solomon. Se cartează și se marchează 6 peșteri în Steiul Cozii (https://sites.google.com/site/romanianatura92/home/carpatii-meridionali/valcan-vilcan/pesterile-din-steiul-cozii-aproape-de-satul-sohodol-muntii-valcan). Se marchează Peștera de la Apa Moiștii.
17-18 mai 1980. Gabriel Silvășanu, Ică Giurgiu, Adriana Niță. Două peșteri descoperite și cartate în Steiul Cozii (https://sites.google.com/site/romanianatura92/home/carpatii-meridionali/valcan-vilcan/pesterile-din-steiul-cozii-aproape-de-satul-sohodol-muntii-valcan). Peștera Mică de la Apa Moiștii este joncționată cu Peștera de la Apa Moiștii. Se cartează Peștera din Dealul Rușchiului (https://sites.google.com/site/speologieracovitabucuresti2/home/carpatii-meridionali/valcan-vilcan/pestera-din-dealul-ruschiului-in-satul-sohodol-muntii-valcan).
23-24 noiembrie 1980. Gabriel Silvășanu, Eliza Anghel. Trei peșteri descoperite și marcate în Piatra Mare Pocruia (https://sites.google.com/site/speologieracovitabucuresti2/home/carpatii-meridionali/valcan-vilcan/4-pesteri-in-piatra-mare-pocruia-in-satul-pocruia-muntii-valcan).
1-5 septembrie 1982. Ică Giurgiu, Gabriel Silvășanu, Eliza Anghel, Gabriel Miclăuș, Vasile Virginia. Printre alte obiective abordate, tentativă de explorare la sifonul din Peștera de la Apa Moiștii.
13-15 septembrie 1986. Ică Giurgiu, Mircea Vlădulescu. Plonjare pe 4 metri lungime, -3,5 metri denivelare în sifonul din Peștera de la Apa Moiștii.
Topografia și geologia locului
2
3 Hărțile 2 și 3 sunt extrase de la https://portal.geomil.ro/portal/home/.
4
Harta 4, pe care la numărul 3 este poziționată Peștera de la Apa Moiștii, este extrasă de la https://sites.google.com/site/romanianatura91/home/carpatii-meridionali/muntii-valcan-vilcan/pesteri-la-pocruia-sohodol-si-isvarna-in-muntii-valcan. Harta geologică 5 (pe care apare Valea Pragului) este extrasă de la https://sites.google.com/site/romanianatura91/home/carpatii-meridionali/muntii-valcan-vilcan/pesteri-la-pocruia-sohodol-si-isvarna-in-muntii-valcan (pe ea este trecută greșit denumirea de Streiul Cozii, corect este Steiul Cozii). Harta geologică 6 (și 6a) este extrasă din Grigore Pop - Depozitele mezozoice din Munții Vâlcan - Editura Academiei, București, 1973.
5
6
6a
Acces în zonă
La vremea explorărilor noastre, din Târgu Jiu până la Tismana mergeam cu autobuzul (1½ ore) apoi, cu rucsacii în spate, trecem prin localitatea Pocruia (aflată la 2 kilometri), de unde se desprindea un drum comunal până în satul Sohodol (3 kilometri). După alți 2 kilometri ajungeam la moara de apă în apropierea căreia stătea familia cofetarului, autodidactului în alte multe meserii (ca mai orice țăran/ locuitor de la munte) și căutătorului de comori pe munte și prin peșteri Trandafir Lascu. Parcurgeam cei 7 kilometri din Tismana (2+3+2) în două ore, cu pauze.
De la casa familiei Lascu (unde am fost mereu primiți cu mare ospitalitate și ne-am delectat cu produsele de cofetărie și sucul/ limonada de soc) (400 metri altitudine după altimetrul nostru) mergeam în sus pe Valea Pragului (hărțile 3-6), treceam pe la Peștera de la Apa Moiștii (aflată în apropiere, la 430 metri altitudine) și apoi, tot în amonte pe vale ajungeam la Strâmtoare (schița 11) după 45-60 minute de la casa familiei Lascu.
Peștera Mare de la Apa Moiștii
Este descrisă în imaginile 8, 9 (extrase de la https://sites.google.com/site/romanianatura91/home/carpatii-meridionali/muntii-valcan-vilcan/pesteri-la-pocruia-sohodol-si-isvarna-in-muntii-valcan). Noi am joncționat-o cu Peștera Mică de la Apa Moiștii, aflată în imediata apropiere.
8
9
Am văzut un diapozitiv extraordinar în care un șuvoi gros de apă este aruncat natural din peșteră, mulți metri, până în valea din fața intrării ei.
Pe 14 septembrie 1986, Ică Giurgiu și Mircea Vlădulescu au ajuns la sifonul terminal. Imersiunea (Ică Giurgiu) nu a început cu o plonjare cu capul înainte, s-a ales întâi ajustarea flotabilității. Sifonul s-a tulburat mult și sedimentele nu voiau să se așeze oarecum repede, așa că după 4 metri lungime și -3,5 metri denivelare nu putem spune că am dat de un obstacol major dar am renunțat să continuăm din cauza micșorării considerabile a rezervei de aer din butelie. În prezent, cu furtunele din plastic lungi care se pot cumpăra de la supermarketuri se poate încerca golirea sifonului terminal.
10a Valea Moiștii/ Pragului, în zona Peșterii de la Apa Moiștii, privind către amonte. În versantul din stânga imaginii (drept geografic), la aproximativ 10 metri altitudine relativă, se află intrările în Peștera Mare de la Apa Moiștii și Peștera Mică de la Apa Moiștii. Foto: Ică Giurgiu, Eliza Anghel.
10b La baza peretelui stâncos se află intrările în Peștera Mare de la Apa Moiștii și Peștera Mică de la Apa Moiștii. Colegii Gabriel Silvășanu, Eliza Anghel, Gabriel Miclăuș, Virginia Vasile sunt înșirați pe potecuța care duce la intrări. Foto: Ică Giurgiu.
10c Peștera Mare de la Apa Moiștii, intrarea. Foto: Ică Giurgiu, Virginia Vasile.
10d Peștera Mare de la Apa Moiștii, sifonul terminal, septembrie 1982. Foto: Ică Giurgiu, Gabriel Silvășanu.
Peștera de la Strâmtoare de pe Valea Pragului/ Pragurilor
Imaginile 11, 12, 12a ne arată cum ajungem la peșteră și particularitățile acesteia. Dacă la Peștera Mare de la Apa Moiștii erau 430 metri altitudine absolută (10 metri altitudine relativă), urcând pe Valea Pragului vom ajunge la Peștera de la Strâmtoare (635 metri altitudine absolută), loc amănunțit descris și desenat în imaginile 11-13 (desenate după carnetul de cartare, la venirea din explorare).
11
12
12a
Acest loc numit de băștinași Strâmtoare este important și pentru că ajută să localizăm Vârful Târsaica (imagini 11, 13) și Avenul din Crovul cu Soci (imaginea 11). De asemenea, imaginea 13 oferă locul unde se văd niște deschideri de peșteră, la care nu am ajuns.
13
Avenul de la/ de pe Târsaică
Imaginea 14. Este situat la 5 metri altitudine (620 metri altitudine absolută) sub Vârful Târsaica (625 metri altitudine). 5 metri denivelare.
14
15
În stânga imaginii 15 este Trandafir Lascu, gazda noastră din satul Sohodol, o persoană amabilă, hâtră, glumeață, bucuros mereu să umble pe coclauri (în dreapta imaginii este Gabriel Silvășanu). Cofetar, autodidact în alte multe meserii (ca mai orice țăran/ locuitor de la munte) și căutător de comori pe munte și prin peșteri (împreună cu popa și doctorul). El ne-a însoțit în bună parte din drumurile noastre prin acest perimetru carstic. Fără Trandafir Lascu nu am fi ajuns atât de repede la unele obiective speologice. Simpatia dintre el și noi a fost instantanee. Noi eram entuziasmați de personalitatea lui, el lăsa de obicei la o parte orice treabă atunci când apăream noi în sat și mergeam împreună. Echipamentul lui nelipsit era toporul, cu care mai tăia o creangă, în care se sprijinea când era cazul, care îi dădea siguranță în eventualitatea întâlnirii unui animal sălbatic mai ciudat.
16
16a
Avenul lui Trandafir Lascu din crovul (dolina) din Târsaică
Explorat pe 6 iunie 1976 de Ică Giurgiu și Gabriel Silvășanu (imagini 16, 16a). Gura lui se deschide la 585 metri altitudine absolută (430 metri la Peștera Mare de la Apa Moiștii, 625 metri altitudine pe Vârful Târsaica), la marginea crovului (dolinei) figurat în imaginea 16. Prima lui denivelare (o pantă cu pământ și bolovăniș) are 6 metri pe axa mare și 4 metri pe axa pe care vom coborî. Urmează un puț de 16, 3 metri, cu axe de 4 x 3 metri. O scurtă treaptă orizontală (0,7 metri) se află deasupra unui puț de 2,5 metri. După acesta urmează o pantă cu bolovăniș (imaginea 16a) care duce la gura unui puț de 20 de metri, având axe de 7 x 4 metri. Fundul avenului, și el cu bolovăniș, are avele de 4 x 3 metri. 43 metri denivelare, 56 metri lungime totală. Nu am observat vreo posibilitate de a mai câștiga în adâncime. Avenul este dezvoltat pe o fisură perpendiculară pe fețele de strat din zona intrării sale.
Peșterile din Vârful Tihomirului
Una dintre ele este descrisă în imaginile 17-18. Am vizitat-o și noi și nu am observat vreo posibilitate de continuare.
17
18
Din amabilitate față de Trandafir Lascu, gazda noastră, nu am insistat în a căuta și peștera (aflată undeva în apropierea primeia) în care Trandafir Lascu, cu popa și doctorul săpau după comori. Cică o galerie de vreo 15 metri coboară într-o sală, acolo unde ei săpau la o continuare/ strâmtoare…
Am descoperit, așa cum se vede mai sus, aspecte carstice interesante pe Valea Pragului/ Pragurilor și în zona Vârfului Târsaica/ Târsaică. Nu a fost să fie să mai continuăm explorările aici, dar zona merită atenție iar alte descoperiri nu sunt excluse. Semnele de întrebare sunt menționate mai sus.
Page updated
Google Sites
Report abuse