relief România, relief carstic, speologie, Peștera din Dealul Rușchiului, satul Sohodol, Munții Vâlcan

Istoricul cercetărilor 

Zece peșteri cuprinse între Văile Motru și Tismana sunt descrise, în 1966, făcând trimitere și la explorări anterioare, la https://sites.google.com/site/romanianatura91/home/carpatii-meridionali/muntii-valcan-vilcan/pesteri-la-pocruia-sohodol-si-isvarna-in-muntii-valcan. 

6-7 noiembrie 1975. Direct de la întâlnirea națională a speologilor de la Leșu Baraj (https://sites.google.com/site/romanianatura61/home/speologie/speosport-1975-la-lesu-baraj-in-muntii-padurea-craiului) (Munții Pădurea Craiului), venind spre București, Ică Giurgiu și Dan Nanu realizează prima recunoaștere a Clubului de Speologie „Emil Racoviță” București în acest areal carstic. Se fac explorări în Peștera Fușteica (https://sites.google.com/site/speologieracovitabucuresti2/home/carpatii-meridionali/valcan-vilcan/pestera-fusteica-la-izvarna-in-muntii-valcan) și în Cheile Sohodolului (https://sites.google.com/site/speologieracovitabucuresti2/home/carpatii-meridionali/valcan-vilcan/13-pesteri-pe-valea-sohodolului-cheii-din-isvarna-muntii-valcan) și rezultă suficiente motive pentru a reveni pe această suprafață carstică. Localnicii ne-au spus și de existența altor „găuri”.

Pe 6-7 martie 1976, Ică Giurgiu, Adrian Done, Costel Roman, Gabriel Silvășanu ajung (și) la intrarea Peșterii de la Râpa Vânătă. Se explorează aproximativ 500 metri de galerii (https://sites.google.com/site/romanianatura91/home/carpatii-meridionali/muntii-valcan-vilcan/pestera-de-la-rapa-vanata-pestera-de-la-steiul-lui-raut-pestera-de-la-ogasul-garcului-pestera-isvarnarilor-localizare-harta-descriere-imagini-explicate-si-localizate-la-isvarna-in-muntii-valcan).

Pe 19-21 martie 1976, Ică Giurgiu și Gabriel Silvășanu încearcă să intre în Peștera Râpa Vânătă, pentru explorare, dar debitul mult sporit al apelor nu permite tentativa noastră.

Sunt descoperite și cartate șase peșteri suind pe Cheile/ Valea Sohodolului (Valea Cheii) (https://sites.google.com/site/speologieracovitabucuresti2/home/carpatii-meridionali/valcan-vilcan/13-pesteri-pe-valea-sohodolului-cheii-din-isvarna-muntii-valcan). 

20-23 mai 1976. Ică Giurgiu, Dima Ștefan, Coca Ștefan, întreprind primele explorări în arealul satului Sohodol, venind aici pe drumul care urcă din localitatea Pocruia (imaginea 1). Se ajunge la Avenele din Târsaică, Avenul din Cornetul Mare, Peștera de la Apa Moiștii.

5-6 iunie 1976. Ică Giurgiu, Gabriel Silvășanu. Explorări în arealul satului Sohodol. Ajungem la Avenul lui Trandafir Lascu din Târsaică, Avenul din Crovul cu Soci din Cornetul Mare, Avenul din Cornetul Mare.

25-27 iunie 1976. Ică Giurgiu, Gabriel Silvășanu, Mihaela Giurgiu, Dan Nanu, Adrian Iurkiewicz. Continuă explorările în zona satului Sohodol. Mergem la Peștera de la Strâmtoare de pe Valea Pragului și la Peștera din Tihomir.

22 martie 1980. Gabriel Silvășanu, Dan Dănescu, Adriana Niță, Emil Solomon. Se cartează și se marchează 6 peșteri în Steiul Cozii (https://sites.google.com/site/romanianatura92/home/carpatii-meridionali/valcan-vilcan/pesterile-din-steiul-cozii-aproape-de-satul-sohodol-muntii-valcan). Se marchează Peștera de la Apa Moiștii.

17-18 mai 1980. Gabriel Silvășanu, Ică Giurgiu, Adriana Niță. Două peșteri descoperite și cartate în Steiul Cozii (https://sites.google.com/site/romanianatura92/home/carpatii-meridionali/valcan-vilcan/pesterile-din-steiul-cozii-aproape-de-satul-sohodol-muntii-valcan). Peștera Mică de la Apa Moiștii este joncționată cu Peștera de la Apa Moiștii. Se cartează Peștera din Dealul Rușchiului (harta 2, harta 8, imaginea 0) (se fac aici și două derocări).

23-24 noiembrie 1980. Gabriel Silvășanu, Eliza Anghel. Trei peșteri descoperite și marcate în Piatra Mare Pocruia.

1-5 septembrie 1982. Ică Giurgiu, Gabriel Silvășanu, Eliza Anghel, Gabriel Miclăuș, Vasile Virginia. Printre alte obiective abordate, tentativă de explorare la sifonul din Peștera de la Apa Moiștii.

13-15 septembrie 1986. Ică Giurgiu, Mircea Vlădulescu. Plonjare pe 4 metri lungime, -3,5 metri denivelare în sifonul din Peștera de la Apa Moiștii. 

Topografia și geologia locului 

Harta 1 este un extras de la https://portal.geomil.ro/portal/home/. Harta 2, pe care este poziționată Peștera din Dealul Rușchiului, este extrasă de la https://sites.google.com/site/romanianatura91/home/carpatii-meridionali/muntii-valcan-vilcan/pesteri-la-pocruia-sohodol-si-isvarna-in-muntii-valcan. Harta geologică 3 este extrasă de la https://sites.google.com/site/romanianatura91/home/carpatii-meridionali/muntii-valcan-vilcan/pesteri-la-pocruia-sohodol-si-isvarna-in-muntii-valcan (pe ea este trecută greșit denumirea de Streiul Cozii, corect este Steiul Cozii). Harta geologică 4 (și 4a) este extrasă din Grigore Pop - Depozitele mezozoice din Munții Vâlcan - Editura Academiei, București, 1973. 

Peștera din Dealul Rușchiului 

O descriere a peșterii este dată în imaginile 5-7. 

Micile deosebiri dintre cartările din imaginile 6 și 8 îndeamnă la o înțelegere mai bună a evoluției locale a carstului și la o parcurgere mai atentă a galeriei existente.

vezi toate informațiile despre Munții Vâlcan

Donează 30 de lei

Vezi mai mult despre natura și relief România, speologie și relief carstic.