Embedded Files
Donați 3,5% din impozitul pe venituri sau pensii (bani care altfel nu rămân la Dvs.) pentru România natura. Uite cum:
Ică Giurgiu (Clubul de Speologie „Emil Racoviță” București)
Istoricul cercetărilor
Zece peșteri cuprinse între Văile Motru și Tismana sunt descrise, în 1966, făcând trimitere și la explorări anterioare, la https://sites.google.com/site/romanianatura91/home/carpatii-meridionali/muntii-valcan-vilcan/pesteri-la-pocruia-sohodol-si-isvarna-in-muntii-valcan.
6-7 noiembrie 1975. Direct de la întâlnirea națională a speologilor de la Leșu Baraj (https://sites.google.com/site/romanianatura61/home/speologie/speosport-1975-la-lesu-baraj-in-muntii-padurea-craiului) (Munții Pădurea Craiului), venind spre București, Ică Giurgiu și Dan Nanu realizează prima recunoaștere a Clubului de Speologie „Emil Racoviță” București în acest areal carstic. Se fac explorări în Peștera Fușteica (https://sites.google.com/site/speologieracovitabucuresti2/home/carpatii-meridionali/valcan-vilcan/pestera-fusteica-la-izvarna-in-muntii-valcan) și în Cheile Sohodolului (https://sites.google.com/site/speologieracovitabucuresti2/home/carpatii-meridionali/valcan-vilcan/13-pesteri-pe-valea-sohodolului-cheii-din-isvarna-muntii-valcan).
Pe 6-7 martie 1976, Ică Giurgiu, Adrian Done, Costel Roman, Gabriel Silvășanu ajung (și) la intrarea marii Peșteri de la Râpa Vânătă. Se explorează aproximativ 500 metri de galerii (https://sites.google.com/site/romanianatura91/home/carpatii-meridionali/muntii-valcan-vilcan/pestera-de-la-rapa-vanata-pestera-de-la-steiul-lui-raut-pestera-de-la-ogasul-garcului-pestera-isvarnarilor-localizare-harta-descriere-imagini-explicate-si-localizate-la-isvarna-in-muntii-valcan).
Pe 19-21 martie 1976, Ică Giurgiu și Gabriel Silvășanu încearcă să intre în Peștera Râpa Vânătă dar debitul mult sporit al apelor nu permite tentativa noastră.
Sunt descoperite și cartate șase peșteri suind pe Cheile/ Valea Sohodolului (Valea Cheii) (https://sites.google.com/site/speologieracovitabucuresti2/home/carpatii-meridionali/valcan-vilcan/13-pesteri-pe-valea-sohodolului-cheii-din-isvarna-muntii-valcan).
20-23 mai 1976. Ică Giurgiu, Dima Ștefan, Coca Ștefan, întreprind primele explorări în arealul satului Sohodol, venind aici pe drumul care urcă din localitatea Pocruia. Se ajunge la Avenele din Târsaică și Peștera de la Apa Moiștii (https://sites.google.com/site/speologieracovitabucuresti2/home/carpatii-meridionali/valcan-vilcan/pesteri-pe-valea-pragului-pragurilor-si-in-zona-varfului-tarsaica-tarsaica-in-satul-sohodol-muntii-valcan), de asemenea la Avenul din Cornetul Mare.
5-6 iunie 1976. Ică Giurgiu, Gabriel Silvășanu. Explorări în arealul satului Sohodol. Ajungem la Avenul lui Trandafir Lascu din crovul din Târsaică (43 metri adâncime) (https://sites.google.com/site/speologieracovitabucuresti2/home/carpatii-meridionali/valcan-vilcan/pesteri-pe-valea-pragului-pragurilor-si-in-zona-varfului-tarsaica-tarsaica-in-satul-sohodol-muntii-valcan), Avenul din Crovul cu Soci din Cornetul Mare (pe care-l explorăm până la cota -31 metri), Avenul din Crovul Cornetul Mare. Avenul din crovul din dunga Cornetului Mare.
25-27 iunie 1976. Ică Giurgiu, Gabriel Silvășanu, Mihaela Giurgiu, Dan Nanu, Adrian Iurkiewicz. Continuă explorările în zona satului Sohodol. Mergem la Peștera de la Strâmtoare de pe Valea Pragului și la Peștera din Tihomir (https://sites.google.com/site/speologieracovitabucuresti2/home/carpatii-meridionali/valcan-vilcan/pesteri-pe-valea-pragului-pragurilor-si-in-zona-varfului-tarsaica-tarsaica-in-satul-sohodol-muntii-valcan).
August 1976 (vezi https://sites.google.com/site/romanianatura91/home/carpatii-meridionali/muntii-valcan-vilcan/pestera-de-la-rapa-vanata-pestera-de-la-steiul-lui-raut-pestera-de-la-ogasul-garcului-pestera-isvarnarilor-localizare-harta-descriere-imagini-explicate-si-localizate-la-isvarna-in-muntii-valcan). Horia Mitrofan, Costel Roman, Adrian Done continuă explorarea în Avenul de la Vărul Șesului și ajung la cota -51 metri.
Octombrie 1976. Ică Giurgiu, Nanu Brateș, Gabriel Silvășanu, Mihaela Giurgiu. Descoperim (și cartăm) Avenul lui Ică Giurgiu din Cornetul Mare și Avenul lui Doru Rogobete din Cornetul Mare/ Avenul Mistrețului.
22 martie 1980. Gabriel Silvășanu, Dan Dănescu, Adriana Niță, Emil Solomon. Se cartează și se marchează 6 peșteri în Steiul Cozii (https://sites.google.com/site/romanianatura92/home/carpatii-meridionali/valcan-vilcan/pesterile-din-steiul-cozii-aproape-de-satul-sohodol-muntii-valcan). Se marchează Peștera de la Apa Moiștii (https://sites.google.com/site/speologieracovitabucuresti2/home/carpatii-meridionali/valcan-vilcan/pesteri-pe-valea-pragului-pragurilor-si-in-zona-varfului-tarsaica-tarsaica-in-satul-sohodol-muntii-valcan).
17-18 mai 1980. Gabriel Silvășanu, Ică Giurgiu, Adriana Niță. Două peșteri descoperite și cartate în Steiul Cozii (https://sites.google.com/site/romanianatura92/home/carpatii-meridionali/valcan-vilcan/pesterile-din-steiul-cozii-aproape-de-satul-sohodol-muntii-valcan). Peștera Mică de la Apa Moiștii este joncționată cu Peștera de la Apa Moiștii (https://sites.google.com/site/speologieracovitabucuresti2/home/carpatii-meridionali/valcan-vilcan/pesteri-pe-valea-pragului-pragurilor-si-in-zona-varfului-tarsaica-tarsaica-in-satul-sohodol-muntii-valcan). Se cartează Peștera din Dealul Rușchiului (https://sites.google.com/site/speologieracovitabucuresti2/home/carpatii-meridionali/valcan-vilcan/pestera-din-dealul-ruschiului-in-satul-sohodol-muntii-valcan).
23-24 noiembrie 1980. Gabriel Silvășanu, Eliza Anghel. Trei peșteri descoperite și marcate în Piatra Mare Pocruia (https://sites.google.com/site/speologieracovitabucuresti2/home/carpatii-meridionali/valcan-vilcan/4-pesteri-in-piatra-mare-pocruia-in-satul-pocruia-muntii-valcan).
1-5 septembrie 1982. Ică Giurgiu, Gabriel Silvășanu, Eliza Anghel, Gabriel Miclăuș, Vasile Virginia. Printre alte obiective abordate, tentativă de explorare la sifonul din Peștera de la Apa Moiștii (https://sites.google.com/site/speologieracovitabucuresti2/home/carpatii-meridionali/valcan-vilcan/pesteri-pe-valea-pragului-pragurilor-si-in-zona-varfului-tarsaica-tarsaica-in-satul-sohodol-muntii-valcan).
13-15 septembrie 1986. Ică Giurgiu, Mircea Vlădulescu. Plonjare pe 4 metri lungime, -3,5 metri denivelare în sifonul din Peștera de la Apa Moiștii (https://sites.google.com/site/speologieracovitabucuresti2/home/carpatii-meridionali/valcan-vilcan/pesteri-pe-valea-pragului-pragurilor-si-in-zona-varfului-tarsaica-tarsaica-in-satul-sohodol-muntii-valcan).
Topografia și geologia locului
Harta 1 este un extras de la Google maps.
Harta 2 este extrasă de la https://portal.geomil.ro/portal/home/.
3
Harta 3, pe care Cornetul Mare nu apare explicit, este extrasă de la https://sites.google.com/site/romanianatura91/home/carpatii-meridionali/muntii-valcan-vilcan/pesteri-la-pocruia-sohodol-si-isvarna-in-muntii-valcan. Harta geologică 4 (și 4a), pe care apare Cornetul Mare, este extrasă din Grigore Pop - Depozitele mezozoice din Munții Vâlcan - Editura Academiei, București, 1973.
4
4a
Acces în zonă
La vremea explorărilor noastre, din Târgu Jiu până la Tismana mergeam cu autobuzul (1½ ore) apoi, cu rucsacii în spate, trecem prin localitatea Pocruia (aflată la 2 kilometri), de unde se desprindea un drum comunal până în satul Sohodol (3 kilometri). După alți 2 kilometri ajungeam la moara de apă în apropierea căreia stătea familia cofetarului, autodidactului în alte multe meserii (ca mai orice țăran/ locuitor de la munte) și căutătorului de comori pe munte și prin peșteri Trandafir Lascu. Parcurgeam cei 7 kilometri din Tismana (2+3+2) în două ore, cu pauze.
5
De la casa familiei Lascu (unde am fost mereu primiți cu mare ospitalitate și ne-am delectat cu produsele de cofetărie și sucul/ limonada de soc) (400 metri altitudine după altimetrul nostru) mergeam în sus pe Valea Pragului/ Pragurilor, treceam pe la Peștera de la Apa Moiștii (aflată în apropiere, la 430 metri altitudine) și apoi, tot în amonte pe vale ajungeam la Strâmtoare (schița 5) după 45-60 minute de la casa familiei Lascu. În apropiere este (vezi schița 5) Avenul din Crovul cu Soci, la 890 metri altitudine, aflat în extremitatea sud-estică a Cornetului Mare. Din păcate, diverse evenimente ne-au făcut să amânăm la nesfârșit, după octombrie 1976, explorarea Cornetului Mare. O spun cu regret, căci mai erau locuri de văzut și cercetat, trebuiau făcute fotografii și cartări de suprafață. Cei care vor continua explorările aici vor avea surpriza să vadă un relief carstic pitoresc, cu exocarst bine dezvoltat. Nu sunt deloc excluse alte descoperiri,
5a Peisaj de pe Cornetul Mare, undeva spre estremitatea lui sud-estică. În colțul din dreapta jos, Trandafir Lascu, localnicul din satul Sohodol care a contribuit foarte mult la cunoașterea și explorarea de către noi a acestei zone. Foto: Ică Giurgiu.
Avenul din Crovul cu Soci de la Vărul Șesului
5-6 iunie 1976. Ică Giurgiu, Gabriel Silvășanu. Explorări în arealul satului Sohodol. Ajungem la Avenul lui Trandafir Lascu din crovul din Târsaică (43 metri adâncime) (https://sites.google.com/site/speologieracovitabucuresti2/home/carpatii-meridionali/valcan-vilcan/pesteri-pe-valea-pragului-pragurilor-si-in-zona-varfului-tarsaica-tarsaica-in-satul-sohodol-muntii-valcan), Avenul din Crovul cu Soci din Cornetul Mare (pe care-l explorăm până la cota -31 metri), Avenul din Crovul Cornetul Mare. Avenul din crovul din dunga Cornetului Mare.
August 1976 (vezi https://sites.google.com/site/romanianatura91/home/carpatii-meridionali/muntii-valcan-vilcan/pestera-de-la-rapa-vanata-pestera-de-la-steiul-lui-raut-pestera-de-la-ogasul-garcului-pestera-isvarnarilor-localizare-harta-descriere-imagini-explicate-si-localizate-la-isvarna-in-muntii-valcan). Horia Mitrofan, Costel Roman, Adrian Done continuă explorarea în Avenul de la Vărul Șesului și ajung la cota -51 metri.
6
Accesul la aven este descris pe schița 5 și la. 890 metri altitudine. Ne-a dus la gura lui Trandafir Lascu. Explorare, Ică Giurgiu, Gabriel Silvășanu (imaginea 6). După o primă verticală de aproximativ 13 metri ajungem pe o mică platformă de unde se deschide un puț perfect vertical de 17 metri. La cota -30 metri începe o pantă cu bolovani și resturi de lemne care duce la -34 metri adâncime, loc în care se vedea deschiderea unui alt put, pe care-l apreciem la cel puțin 10 metri adâncime. Nu avem timp să organizăm aranjarea bolovanilor, abandonăm aici explorarea.
În august 1976, Horia Mitrofan, Costel Roman, Adrian Done continuă explorarea în Avenul de la Vărul Șesului, ajung la cota -51 metri și cartează golul subteran (imaginile 7 și 8).
7
8
9
10
Avenul din Crovul Cornetul Mare
5-6 iunie 1976. Ică Giurgiu, Gabriel Silvășanu, ghidați de Trandafir Lascu, localnic din Sohodol. Ajungem la Avenul lui Trandafir Lascu din crovul din Târsaică (43 metri adâncime), Avenul din Crovul cu Soci din Cornetul Mare (pe care-l explorăm până la cota -31 metri), Avenul din Crovul Cornetul Mare. Avenul din crovul din dunga Cornetului Mare.
Toponimul Crovul Cornetul Mare (imagini 9, 10) ar fi trebuit să se fi păstrat. 785 metri altitudine, 13 metri adâncime.
11
Avenul din crovu din Dunga Cornetului Mare
Imagini 9, 11. 720 metri altitudine, 7 metri adâncime.
12
13
Avenul lui Ică Giurgiu din Cornetul Mare
Cornet este o suprafață/ muchie/ pantă calcaroasă, prielnică dezvoltării cornului (cel care face coarne), arbust rezistent în zonele aride, cu puține resurse de apă. Cornetul Mare, potrivit hărții 4, se întinde de la sud-est spre nord-vest. Partea lui somitală are zone cu capete de strat dar mai ales cu înșiruiri de doline largi și adânci, bine împădurite (cu diverse specii) la data explorărilor noastre. Cotrobăind prin aceste doline, undeva spre partea mediană înaltă a Cornetului Mare, am găsit (în octombrie 1976) o cavitate neștiută de localnici (și altele asemenea pot fi descoperite), care are 46 metri denivelare (imagini 12, 13) și 60 metri lungime totală. Când tocmai făceam diverse notări în carnetul de cartare (imaginea 13), apare un localnic, ne întreabă ce cotrobăim acolo, îi povestim și drept urmare ne spune că nu știe gaura asta dar ne poate duce la alta, în apropiere. Uităm să notăm altitudinea la care se află Avenul lui Ică Giurgiu din Cornetul Mare și tropăim rapid după Doru Rogobete, ajungând la avenul descris mai jos.
14
Avenul lui Doru Rogobete din Cornetul Mare/ Avenul Mistrețului
Imagini 14-16. Gura îngustă (pe care dacă nu o știi și nu ești atent pe unde calci riști să cazi în ea) și puțul care îi urmează, de puțin peste un metru axă, cumva rotit, dar mai ales sondajul cu piatra nu indică mare lucru, noul gol subteran pare a fi adânc de vreo 10 metri. Așa că legăm o scăriță de 10 metri de copacul din imediata apropiere și coboară Gabi Silvășanu. „Am ajuns la capătul scării, mai este nevoie de încă vreo 5 metri de trepte” ne anunță el, revenit la suprafață. Legăm o nouă scară de 10 metri de prima, coboară Ică Giurgiu, ajunge la capătul scărilor și se mai văd alți câțiva metri.Ică revine la suprafață, se înlănțuie a treia scară de 10 metri, Ică coboară, ajunde la capătul ei, într-un loc de unde o axă a puțului se lărgește, dar tot mai trebuie niște metri de scară până la presupusul fund. Așa că legăm a patra scăriță de 10 metri și Ică coboară iar. Scenariul se repetă, Ică este la -40 metri și tot mai trebuie câțiva metri de scară! Revenit la suprafață, obosit, Ică îi cedează locul lui Nanu Brateș. Se mai pune o scară de 10 metri. Nanu coboară și, în fine, ajunge la fundul avenului. Acolo, printre pietre și lemne lungi de 2-2,5 metri, un bidon roșu, fără fund și capac și un mistreț în putrefacție, pe care aterizau pietrele lansate de noi pentru sondarea adâncimii. Suntem în mare întârziere, dacă pierdem autobuzul de seară se duce fără noi și trenul de noapte, așa că iar repetăm boacăna și omitem și aici să citim altitudinea.
15
16 Nanu Brateș (poreclit Mexa) și Gabriel Silvășanu reîmpletesc ghemurile de scară. Dincolo de ei, intrarea în Avenul lui Doru Rogobete din Cornetul Mare/ Avenul Mistrețului.
Page updated
Google Sites
Report abuse