Embedded Files
Donați 3,5% din impozitul pe venituri sau pensii (bani care altfel nu rămân la Dvs.) pentru România natura. Uite cum:
Ică Giurgiu, Gabriel Silvășanu (Clubul de Speologie „Emil Racoviță” București)
Istoricul cercetărilor
Zece peșteri cuprinse între Văile Motru și Tismana sunt descrise, în 1966, făcând trimitere și la explorări anterioare, la https://sites.google.com/site/romanianatura91/home/carpatii-meridionali/muntii-valcan-vilcan/pesteri-la-pocruia-sohodol-si-isvarna-in-muntii-valcan.
0
6-7 noiembrie 1975. Direct de la întâlnirea națională a speologilor de la Leșu Baraj (Munții Pădurea Craiului), venind spre București, Ică Giurgiu și Dan Nanu realizează prima recunoaștere a Clubului de Speologie „Emil Racoviță” București în acest areal carstic. Se fac explorări în Peștera Fușteica (https://sites.google.com/site/speologieracovitabucuresti2/home/carpatii-meridionali/valcan-vilcan/pestera-fusteica-la-izvarna-in-muntii-valcan) (se ajunge până la barajul de concrețiuni din imaginea 7 a articolului citat, apropiat de terminusul cartării noastre ulterioare) și în Cheile Sohodolului, numele dat de localnici (Valea Cheii, potrivit imaginii 0) și rezultă suficiente motive pentru a reveni pe această suprafață carstică. Localnicii ne-au spus și de existența altor „găuri”. Suntem primiți cu amabilitate, peste noapte, în singura încăpere a unor localnici, la familia Nicolae Mindoiu.
Pe 6-7 martie 1976, Ică Giurgiu, Adrian Done, Costel Roman, Gabriel Silvășanu ajung (și) la intrarea Peșterii de la Râpa Vânătă. Se explorează aproximativ 500 metri de galerii (https://sites.google.com/site/romanianatura91/home/carpatii-meridionali/muntii-valcan-vilcan/pestera-de-la-rapa-vanata-pestera-de-la-steiul-lui-raut-pestera-de-la-ogasul-garcului-pestera-isvarnarilor-localizare-harta-descriere-imagini-explicate-si-localizate-la-isvarna-in-muntii-valcan).
Pe 19-21 martie 1976, Ică Giurgiu și Gabriel Silvășanu încearcă să intre în Râpa Vânătă, pentru explorare, dar debitul mult sporit al apelor nu permite tentativa noastră.
Sunt descoperite și cartate șase peșteri suind pe Cheile/ Valea Sohodolului (Valea Cheii, potrivit imaginii 0), anume: Peștera Refugiu (imaginea 8), Peștera Buzduganelor din coralite (imagini 9, 13), Peștera lui Gabriel Silvășanu (imagini 10, 13), Peștera lui Ică Giurgiu (imagini 11, 13), Peștera Trandafirilor (imagini 12, 12a, 13) - cea mai lungă din chei, Peștera Târâșului cu sfârșit frumos (imagini 14, 15).
2-20 august 1976, tabără pe Dealul Pârliturile (potrivit hărții 0). Scopul principal este explorarea și cartarea Peșterii de la Râpa Vânătă (https://sites.google.com/site/romanianatura91/home/carpatii-meridionali/muntii-valcan-vilcan/pestera-de-la-rapa-vanata-pestera-de-la-steiul-lui-raut-pestera-de-la-ogasul-garcului-pestera-isvarnarilor-localizare-harta-descriere-imagini-explicate-si-localizate-la-isvarna-in-muntii-valcan). Dezvoltarea/ lungimea peșterii ajunge de 2420 metri, denivelarea la -59,72 metri. O colorare cu fluoresceină iese după 30 de ore la Izbucul Bolborosu, sursa curentă de apă (unde erau pești) a satului Isvarna pentru oameni și animale.
5-6 iulie 1980. Gabriel Silvășanu, Manus/ Marian Vișan. Au fost descoperite și marcate 4 peșteri în Cheile Sohodolului (imagini 16-23).
Topografia și geologia locului
Harta 0 este un extras de la https://portal.geomil.ro/portal/home/. Harta geologică 1 este extrasă de la https://sites.google.com/site/romanianatura91/home/carpatii-meridionali/muntii-valcan-vilcan/pesteri-la-pocruia-sohodol-si-isvarna-in-muntii-valcan. Harta geologică 2 este extrasă din Grigore Pop - Depozitele mezozoice din Munții Vâlcan - Editura Academiei, București, 1973 (legenda ei se află la https://sites.google.com/site/romanianatura91/home/carpatii-meridionali/muntii-valcan-vilcan/pestera-de-la-rapa-vanata-pestera-de-la-steiul-lui-raut-pestera-de-la-ogasul-garcului-pestera-isvarnarilor-localizare-harta-descriere-imagini-explicate-si-localizate-la-isvarna-in-muntii-valcan).
1
2
3
Harta de localizare 3 a unor peșteri este extrasă de la https://sites.google.com/site/romanianatura91/home/carpatii-meridionali/muntii-valcan-vilcan/pesteri-la-pocruia-sohodol-si-isvarna-in-muntii-valcan. Pentru peșterile 4-6 de pe Valea Sohodolului/ Cheii anexăm aici (extrase de la https://sites.google.com/site/romanianatura91/home/carpatii-meridionali/muntii-valcan-vilcan/pesteri-la-pocruia-sohodol-si-isvarna-in-muntii-valcan), imaginile 4-7, descrierile lor. Peștera cu Războaie este pe malul stâng geografic al Văii Sohodolului iar Peștera Liliecilor (cu două intrări) și Peștera Mică sunt pe malul drept geografic.
4
5
6
7
Peștera Liliecilor (imagini 4, 5)
Peștera Mică (imaginea 5)
Peștera cu Războaie (imagini 5-7)
8
Peștera Refugiu (imaginea 8)
Prima cavitate descoperită de noi pe Valea Sohodolului/ Cheii, pornind în amonte de la podul care trece peste drumul comunal dintre localitățile Pocruia (est) și Isvarna (vest). S-a pierdut foaia din carnetul de cartare care spunea pe ce mal este peștera… Oricum, ea se află aval de grupajul de trei cavități din imaginea 3.Intrarea în pantă puternică ne duce într-o sală cu scurgeri pe toți pereții, în care se pot observa două fisuri majore. 16 metri lungime, -3,8 metri denivelare. Descoperită, explorată, cartată de Ică Giurgiu și Gabriel Silvășanu.
9
Peștera Buzduganelor din coralite (imagini 9, 13)
Este localizată pe versantul opus intrării în Peștera Mică din Cheile Sohodolului (imaginea 13), la peste 15 metri altitudine relativă. 30 metri lungime, +2,5 metri denivelare. O galerie unică, săpată de apa aflată sub presiune. Forme și formațiuni diverse (harta 9). Descoperită, explorată, cartată de Ică Giurgiu și Gabriel Silvășanu.
Peștera lui Gabriel Silvășanu (imagini 10, 13)
Într-un areal unde intrarea amonte în Peștera Liliecilor este ușor de identificat, Peștera lui Gabriel Silvășanu se află aval de Peștera Mică din Cheile Sohodolului, la peste 15 metri altitudine relativă (imaginea 13). Dezvoltată în urma curgerii apei aflată sub presiune. 20,5 metri dezvoltare, +1,7 metri denivelare. Partea ei finală, cu formațiuni, este loc de culcuș pentru animale (harta 10). Descoperită, explorată, cartată de Ică Giurgiu și Gabriel Silvășanu.
Peștera lui Ică Giurgiu (imagini 11, 13)
Se află la aproximativ 40 metri altitudine relative (imaginea 13), la baza unui stei unde nu toate deschiderile către subteran au fost scotocite. 12 metri lungime, +1,5 metri denivelare. Ușor ascendentă (imaginea 11). Descoperită, explorată, cartată de Ică Giurgiu și Gabriel Silvășanu.
10
11
12
13
Peștera Trandafirilor (imagini 12, 13)
Localizarea ei și particularitățile locului sunt prezentate în imaginea 13. Este cea mai mare/ lungă peșteră din Cheile Sohodolului. Este săpată în regim freatic, apoi modelată și de apele de infiltrație dar, evident, și de aerul de condens. O galerie unică, cu mici ramificații (imagini 12, 12a), în care podeaua, tavanul și pereții își schimbă mereu aspectul. Lumina difuză de afară ajunge pe la jumătatea cavității. În partea ei profundă, sunt mai multe locuri de pierdere a apei în podea. Gunoiul de liliac este și el aici prezent. 98 metri lungime. +2,5 metri denivelare. Speleotheme. Descoperită, explorată, cartată de Ică Giurgiu și Gabriel Silvășanu.
Peștera Târâșului cu sfârșit frumos (imagini 14, 15)
14
15
Se află amonte de Peștera cu Războaie, lângă un stei. 19,3 metri lungime, +2,5 metri denivelare. Apele de infiltație au modelat cavernamentul initial. Descoperită, explorată, cartată de Ică Giurgiu și Gabriel Silvășanu.
Peștera 1 din Valea Sohodolului (imagini 16, 17)
16
17
Situată pe versantul drept geografic al Sohodolului, amonte de Peștera Târâșului cu sfârșit frumos. Marcată la intrare. Altitudine relativă 6 metri. 11 metri lungime. Denivelare 3 (-2/ +1) metri. Descoperită, explorată, cartată de Gabriel Silvășanu și Marian Vișan.
Peștera 2 din Valea Sohodolului (imagini 18, 19)
Situată pe versantul stâng geografic al Sohodolului. Marcată la intrare. Altitudine relativă 2,5 metri. 17 metri lungime. Denivelare +3 metri. Descoperită, explorată, cartată de Gabriel Silvășanu și Marian Vișan.
18
19
Peștera 3 din Valea Sohodolului (imagini 20, 21)
Situată pe versantul stâng geografic al Sohodolului. Marcată la intrare. Altitudine relativă 6,5 metri. 14 metri lungime. Denivelare +3 metri. Descoperită, explorată, cartată de Gabriel Silvășanu și Marian Vișan.
20
21
22
23
Peștera 4 din Valea Sohodolului (imagini 22, 23)
Situată pe versantul stâng geografic al Sohodolului. Marcată la intrare. Altitudine relativă 6 metri. 10 metri lungime. Denivelare +2 metri. Descoperită, explorată, cartată de Gabriel Silvășanu și Marian Vișan.
vezi toate informațiile, hărțile, imaginile explicate cu Munții Vâlcan
Page updated
Google Sites
Report abuse