Dumbrăveni - Mediaş, prin Podișul Transilvaniei, pe la fortificații medievale (Biertan, Ațel, Brăteiu, Mediaș etc.), pe urmele avionului cu actele Unirii de la 1918

urmare de la  

Părăsim oraşul Dumbrăveni în drumul nostru spre Blaj. Există două căi pe care putem continua traseul. Prima variantă este să urmăm drumul 142C, din centrul oraşului până la intersecţia cu drumul 14. Înainte de a ajunge la podul peste Târnava Mare, privim spre dealurile aflate la sud de oraş (foto 1). De pe pod vedem râul spre amonte (foto 2) și aval (foto 3). Este tulbure ca de obicei. După pod ajungem la intersecţia amintită de unde ne abatem spre Mediaş.


1
2


3







După ce parcurgem mai bine de 1 km zărim următorul sat, Şaroş pe Târnave (foto 6). Este atestat documentar din 1282. Intraţi în sat trecem peste micul Pârâu Biertan pe care îl privim în aval (foto 7) şi amonte (foto 8). 


6
7
8




Zărim biserica fortificată printre case (foto 9). Ajungem la intersecţia drumului 14 cu drumul care duce spre biserica fortificată de la Biertan, descrisă la https://sites.google.com/site/romanianatura59/home/podisul-transilvaniei/podisul-tarnavelor/impunatoarea-biserica-fortificata-biertan-multe-marcaje-turistice-in-podisul-tarnavelor . 



9









Ne abatem 200 m pe drumul spre Biertan şi pe partea dreaptă în sensul de mers vom vedea biserica fortificată pe o colină (foto 11). Nu era vizitabilă (foto 12). 

11


12






Datează din 1422, reconstruită după ce a fost distrusă de turci. În 1483 s-au adăugat zidul de apărare şi turnurile (foto 13). La începutul secolului al XVI-lea se construieşte turnul bisericii iar în secolul al XVII-lea se montează ceasul din turn (foto 14). 


13

14








Urcăm poteca spre câteva case aflate mai sus de zidurile de apărare ale bisericii fortificate de unde privim spre nord Valea Târnavei Mari (foto 15). Mai admirăm o dată biserica (foto 16) apoi revenim la drumul 14.


15

16



Continuăm deplasarea spre vest. Admirăm frumoase dealuri aflate la nord şi la sud (foto 18). Zărim spre înapoi, în depărtare, oraşul Dumbrăveni, din care se văd foarte bine turnurile bisericii din centrul oraşului. Caracteristic peisajului sunt dealurile terasate. Pe la poalele lor curge râul care dă nume unei întregi regiuni. Dealurile aflate la nord de drumul 14 sunt mai puternic împădurite decât cele aflate la sud.


18

După încă 6 km parcurşi ajungem la o intersecţie importantă. Drumul din dreapta duce spre satul Alma, aflat pe malul drept geografic al Târnavei Mari. Imediat după această intersecţie, spre Mediaş, trecem peste Pârâul Aţel. Putem ajunge la această intersecţie pe a doua variantă de traseu din oraşul Dumbrăveni.

A doua variantă de a pleca mai departe din oraşul Dumbrăveni este să urmăm drumul 142E, de la ieşirea nord-vestică din oraş şi să parcurgem 10 km până în satul Alma, aflat pe malul drept geografic al Târnavei Mari. De la ieşirea vestică din acest sat ne abatem pe drumul 142F, traversăm Târnava Mare pe un pod de unde vedem cursul de apă spre aval (foto 27) şi parcurgem câteva sute de metri până intersectăm drumul 14.



27






De la intersecţie am putea continua traseul de-a lungul drumului 14 până la Mediaş dar pentru a mai vedea locuri frumoase ne abatem pe drumul 142F spre satul Aţel. Noul drum (foto 28) urmăreşte îndeaproape Pârâul Aţel și are direcţie aproape constantă spre sud. Admirăm dealurile aflate spre vest de drum (foto 29) și zărim în depărtare Valea Târnavei Mari. Lumina soarelui scoate în evidenţă terasele de pe aceste dealuri (foto 31). Trecem de o intersecţie cu un drum nemodernizat care se abate spre stânga, către satul Dupuş.


28
29

31



După 4 km ajungem în centrul satului Aţel unde, pe partea dreaptă zărim un marcaj turistic. În Aţel este o biserică fortificată. Peste drum de intrarea ei se află o hartă a regiunii. Peste zidul înalt al fortificaţiei zărim doar turnul bisericii (foto 34). Intrarea este pe o străduţă laterală care se desprinde din drumul principal şi se abate spre vest. Pe acea străduţă vom continua şi traseul după vizitarea bisericii (foto 35).


34

35

Înainte de a intra în biserică explorăm împrejurimile (foto 36). Găsim indicatoare pentru trasee cu bicicleta spre diferite destinaţii din zonă. În faţa intrării este o hartă cu toate localităţile din vecinătatea satului Aţel care au biserici fortificate (foto 38, atașată în baza acestei pagini).


                                                                                                                                                 36

Păşim apoi în lumea medievală a fortificaţiei (foto 39). A fost construită în secolul al XIV-lea, prin anul 1380. După ce admirăm interiorul (foto 40) ne deplasăm spre o nişă prin care putem urca în turn (foto 41).


39

                                                                                                                                          40

41

Urcăm treptele din lemn şi în turn găsim locul unde se trăgeau clopotele (foto 42). Din turn avem perspectivă asupra împrejurimilor. Privim spre locul pe unde vom continua traseul (foto 43) şi spre partea din sat pe unde am ajuns aici (foto 44). Apoi coborâm şi dăm un ocol turnului prin curtea bisericii. Găsim o altă poartă de acces, cu boltă (foto 45).
















42





43
44
45



Urcăm domol câteva sute de metri pe drumuşorul care se vede în imaginile 35 și 43, depăşind ultimele case sau mici grădini cultivate. Imediat după acestea drumul se bifurcă. Partea din dreapta, în urcuş, este mai bine vizibilă şi duce spre un cimitir ortodox aflat în imediata apropiere. Ne-am abătut însă, pentru început, pe drumeagul din stânga, 200 m pentru a vedea o capelă luterană. Este ascunsă printre copaci şi se află la intrarea în cimitirul lutheran. Din dreptul acelei capele ne deplasăm pe curba de nivel spre vest, apoi, urmând aceeaşi curbă de nivel, schimbăm direcţia spre nord, pe deasupra cimitirului ortodox amintit mai sus, câteva sute de metri, până ajungem pe creasta unui deal pe care se află o bancă acoperită,  punct de belvedere. Înainte de a ajunge la ea (poza 50), privim minunatul peisaj dinspre sat (foto 48) şi spre drumul pe care am ajuns în sat (foto 49).


48
49

50



Din dreptul acelei băncuţe privim creasta pe care o vom urma (foto 51). Deşi traseul nostru este spre nord-vest, creasta se abate mai întâi spre sud-vest. După două sute de metri parcurşi pe curba de nivel, privim spre înapoi (foto 52). 


51

52


Găsim o potecă pe care o vom urma şi care se abate încet spre dreapta faţă de sensul de mers, trecând printr-o zonă, scurtă, cu vegetaţie mai deasă, de aproximativ 200 m, dar poteca rămânând vizibilă. Poteca se lărgeşte şi ne scoate pe creasta unui deal cu multe zone degajate în partea opusă celei pe unde am urcat, cu frumoase peisaje spre acea direcţie, vest (foto 54).




54





După încă câteva sute de metri ajungem într-o vastă poiană (foto 55). Deşi am putea coborî pe aici în valea din stânga noastră, am preferat să mai înaintăm câteva sute de metri pe potecă pentru că peisajul este foarte frumos. Poteca coboară printr-o pădure unde întâlnim un drumeag care se abate şi el spre stânga în coborâre (foto 56). 


55
56

Ne înscriem pe el şi ceva mai jos întâlnim marcajul punct roşu pe care l-am întâlnit şi la Aţel (foto 57). Vom urma strict marcajul. Poteca ne conduce printr-o pădure cu vegetaţie abundentă, arbuştii tineri fiind destul de deşi. La ieşirea din pădure găsim un stâlp doborât pe care se află  marcajul (foto 58). 




57














58

Nu este pericol de rătăcire deoarece foarte puţin mai jos zărim un capăt de drum de ţară spre care ne îndreptăm (foto 59). Ocolim câteva ogoare cultivate şi odată ajunşi la drumul de ţară ne înscriem pe el spre dreapta, nord (foto 60). Pe margine sunt multe flori dar macii ne atrag cel mai mult atenţia (foto 61).




59









60

                                                                                                                                            61

Drumeagul ne conduce printre dealuri, cale de 2,5 km, în centrul satului Brăteiu unde intersectăm iar drumul 14. Suntem la 6 km de Mediaş dar nu vom parcurge această distanţă pe drumul 14 ci ne vom abate pe la biserica fortificată din această localitate, aflată foarte aproape de centrul satului, pe care o zărim imediat deoarece are un turn înalt (foto 63). Găsim casa din vecinătatea bisericii fortificate cu cel care are cheia de la intrare şi pătrundem într-o lume medievală (foto 64).


63





64





Biserica a fost construită în secolul al XIV-lea, în stil gotic. Trecem pe sub un portal (foto 65) şi pătrundem în interiorul bisericii (foto 66).


65

66



Fortificațiile i s-au construit deoarece satul a fost atacat de multe ori de turci. Spre nord este apărată şi natural de Târnava Mare însă zidul de apărare înconjoară în totalitate biserica. Turnul bisericii constituie marea atracţie aşa că pătrundem printr-o uşă tainică şi urcăm câteva rânduri de scări. Aproape de partea superioară a turnului întâlnim vechea instalaţie a ceasului (foto 68).



68











Din turn privim spre vest pe unde vom continua traseul (foto 70); în zare se vede oraşul Mediaş. Spre nord-vest zărim râul Târnava Mare, pe lângă care vom continua înaintarea iar în zare, spre dreapta în poza 71, se vede satul Dârlos. 


70


71






Spre sud este turnul de la intrarea în biserica fortificată (foto 72) şi în dreapta lui, în ultimul plan, valea pe care am ajuns la Brăteiu (foto 73). Spre est se vede Valea  Târnavei Mari, în amonte, de unde am venit spre aceste locuri.


72

73

Ieşim din incinta fortificaţiei şi coborâm pe drumul din spatele bisericii spre Târnava Mare care se află la 150 m mai jos (foto 76), traversând calea ferată. De acolo ne abatem spre stânga şi mergem pe un drumeag paralel cu calea ferată. Acesta se înfundă după câteva sute de metri la marginea unor ogoare aşa că ne abatem spre stânga faţă de sensul de înaintare, traversând încă o dată calea ferată. La data la care am făcut această porţiune (începutul lui iulie 2018) vechea cale ferată era dezmembrată pentru a face loc noii şi modernei căi ferate construită la doar câteva zeci de metri de cea veche. Ajungem la alt drumeag pe care îl vom urma în continuare.



76

Acesta ne conduce la intrarea estică în oraşul Mediaş. Drumul 14, cel asfaltat, se află undeva în stânga noastră, la 100 m. Mai avem de parcurs 2 km până aproape de centrul istoric al Mediaşului. Pentru că urmăm traseul făcut de avionul condus de Vasile Niculescu acum 100 de ani, trecem, nu departe de intrarea în oraş, pe lângă un monument închinat marelui aviator român Traian Vuia (foto 81). Trecem apoi peste un mic afluent al Târnavei Mari, Pârâul Moşnei (foto 82) şi ajungem la intersecţia din poza 83.



81




















82















83




De aici ne abatem spre dreapta, către centrul vechi al oraşului. Trecem pe lângă vechi ziduri (foto 85), ocolind centrul vechi, în care vom intra dinspre nord. Ajungem la intersecţia din poza 86, de unde se desprinde drumul 14A spre oraşul Târnăveni, pe care ne vom deplasa câteva sute de metri pentru a continua traseul spre Copşa Mică.


85

86

O vizită în frumosul oraş Mediaş este benefică, reprezentativ fiind turnul  bisericii fortificate, înalt de 68,5 m (foto 87), din Piaţa Castelului, construit în 1488. 



87


















Dintr-o eroare de calcul, turnul s-a înclinat vizibil, cu 2,28 m. Acest turn a fost luat ca reper de Vasile Niculescu în zborul său istoric spre Blaj. 


ą
Vasile Giurgiu,
9 mar. 2019, 22:45