Dobrogea‎ > ‎

La Camena, în Dobrogea Centrală, Grota Haiducilor, pe o creastă ca Pricopanul din Munții Măcin

Ică Giurgiu (Clubul de Speologie „Emil Racoviță” București), Ileana Bocanciu (Asociația Ecologică Floare de Colț Fieni), David Mălăuț (Asociația Ecologică Floare de Colț Fieni)

O creastă orientată nord-vest sud-est (partial împădurită) (care, de la distanță, pare să nu ofere nimic interesant din punct de vedere al peisajului) se află imediat la sud-est lângă localitatea Camena din Dobrogea Centrală (imagini 0a, 0b 0c). Se pare că este cunoscută drept Dealurile Camena.


0a
0b
0c   extras de la  

1   De pe Dealurile Camena, privire către nord-vest, spre localitatea Camena. 

Dealurile Camena sunt o înfățișare complexă de roci vulcanice (detalii utile privind structura geologică găsim în articolul lui Eugen Grădinariu din Analele Universității București, seria Geologie, anul 1981 și la). Relieful zonei este explicat în articolele atașate în baza acestei pagini.

2   De la bufetul din Camena (centrul localității?), dacă venim dinspre șoseaua Slava Rusă - Baia, intrăm 300 metri către stânga pe un drum comunal, neasfaltat, având un versant în stânga noastră, părăsind astfel localitatea și ieșind pe valea din imagine, în partea dreaptă a pozei. Mai mergem 700 metri pe vale (se poate și cu autoturism Logan) și de aici putem urca (câteva zeci de metri) pe creasta care s-a profilat tot mai spectaculos în stânga noastră. Imaginile care urmează de pe această creastă (4-8, 19-23) sunt mult mai puțin spectaculoase decât realitatea și diversitatea de peisaj de pe teren.

3
4   Mergem întâi pe creastă către nord (vezi și imaginea 5), pentru a descoperi peisajul. Ne lămurim repede, pentru porțiunea aceasta trebuie alocate 2-3 ore (și versanții sunt interesanți), ai ce vedea și fotografia.
 
5

6   Revenim către sud, la locul unde am intrat pe această culme. În stânga se vede valea aflată la sud de imaginea 1.

7   Ținta noastră este acum partea pietroasă somitală din imaginile 7 și 8, pentru că acolo am aflat că ar fi o peșteră, Grota Haiducilor.

8   Alegem să facem cunoștință cu locurile trecând întâi pe la baza peretelui din stânga din fundalul acestei poze, ocazie cu care străbatem un versant bine împădurit, descoperind, la jumătatea lui martie 2019, florile din imaginile 9-11.

9   Brâdusă portocalie (poate fi întâlnită, în luna februarie, la).

10   Brândușă portocalie.

11   Viorele.

12  Nu după multe zeci de metri prin pădurea la care facem referire în imaginea 8, ajungem la trepte solide de beton și coborâm la amenajările din fotografie.

13    Am sosit la Grota Haiducilor, intrarea ei fiind situată în spatele mesei din imagine.

14    Grota Haiducilor este formată în roci vulcanice, la intersecția a două fisuri (una verticală, alta orizontală), are 8 metri lungime și o acumulare de apă în partea inferioară.

15   Grota Haiducilor.

16   Grota Haiducilor.












17   Revenind la exterior, trebuie să urcăm aproape o sută de trepte și ajungem în Șaua Furiilor (după unii localnici), situată chiar pe creasta Dealurilor Camena.










18   Șaua Furiilor.

19   Creasta Dealurilor Camena este oarecum asemănătoare Culmii Pricopanului din Munții Măcin, cu aspecte deloc de neglijat între frumusețile peisajelor dobrogene. 

20   Din zona Șeii Furiilor, vedere spre sud-est, unde pădurea de eoliene atrage privirea.

21

22   Șaua Furiilor, în centrul imaginii, pe versantul dinspre nord-est al Dealurilor Camena.

23   Din zona Șeii Furiilor ne întoarcem cam 500 de metri spre sud, pe sub creasta Dealurilor Camena și sosim cam în dreptul locului de unde am început urcarea.

Ċ
Vasile Giurgiu,
29 mar. 2019, 12:30