Descoperirea Peșterii 1J2 din Munții Pădurea Craiului, 7067 metri lungime - cea mai lungă și denivelată din România fără intrare naturală

Adrian Terme, Ică Giurgiu (Clubul de Speologie „Emil Racoviță” București)

Platoul Sclavu Pleș, frământat de exploatările de bauxită, ca de altfel întreaga zonă a comunei Roșia din Județul Bihor (imagini 1, 1a, 2, 2a, 2b), oferă speologilor, prin numeroasele galerii de mină deschise, posibilitatea interceptării în subteran a unui număr important de cavități, cu lungimi de la câțiva metri la câteva mii de metri, peșteri care nu au intrări naturale. Cea mai importantă rețea de galerii explorată în zonă aparține Peșterii 1J2 a cărei intrare este cantonată de ramura stângă a minei Jofi, galeria 117, care se află pe stânga Văii Bădanei.

1


1a   (1 și 1a, extrase din Teodor Rusu - Carstul din Munții Pădurea Craiului - Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1988)

2, extras din Teodor Rusu - Carstul din Munții Pădurea Craiului - Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1988

2a   Peșterile 1J2, Ciur-Ponor-Toplița de Roșia, Ciur Izbuc  (fișierul 2a, din baza acestei pagini, cuprinde formatul mare al hărții) 

2b   Amplasarea Peșterii 1J2   (fișierul 2b, din baza acestei pagini, cuprinde formatul mare al hărții) 

Descoperirea, exploarea și cartarea acestei cavități vor fi prezentate în continuare.

24 iulie 1986. Tură de prospectare în mina Jofi (imagini 3, 3a). Echipa formată din Adrian Terme, Cornel Fotă și Marin Marian descoperă un horn (Peștera 1J1, imagini 4b, 5, 5a) și o intrare puț aparținând unei peșteri (imagini 6c, 6d, 6e, 6f). Coborând primul sistem de verticale ajung într-o galerie activă, impenetrabilă în aval, cu o cascadă de 6 metri în amonte. Tura durează 10 ore și se cartează 262 metri dezvoltare cu 47 metri denivelare. Cavitatea este botezată 1J2.

3


Ċ
Vasile Giurgiu,
9 mar. 2019, 08:27