Barajul Drăgan - Cascada Moara Dracului - Vârful Buteasa (1792 metri) - cabana Vlădeasa, în Munții Vlădeasa

Dan Ionuţ Roșca (Cluj-Napoca)

Lacul Drăgan. Fotografii: Dan Ionuţ şi Radu Roșca.

Început de august. Plecăm din Traniş Deal (localitate situată la sud de Ciucea, de pe E60 Cluj - Oradea) pe la 4,30 pentru a prinde autobuzul de la Huedin spre Zărnişoara (vezi harta alăturată). De la Zărnişoara sunt 3 km până la barajul Drăgan. De la lac, de unde drumul asfaltat duce la Remeţi, în Valea Iadei, se vedea Vârful Buteasa, ţinta noastră.

Când am ajuns la Zărna (magazin alimentar şi câteva case de vacanţă), pe stânga drumului, pe o stâncă se vedea începutul marcajului triunghi albastru, 14 km până la cabana Vlădeasa. Noi am continuat să mergem spre sud, către cantonul Ciripa. La confluenţa Crăciunu - Drăganu se află cantoanele forestiere Chenţu şi Paltinu. De aici mai departe drumul trece prin pădure semeaţă de molid, cu poieni frumoase din loc în loc.

După şantierul de aducţiune a apei, la 2 km, drumul se bifurcă şi în ambele direcţii apare crucea albastră. Am ales drumul pe lângă firul Drăganului. După ce am trecut podul peste Pârâul Moara Dracului, la 10 minute am ajuns în larga poiană a cantonului Ciripa.

Am plecat mai departe ghidaţi de semnele triunghi roşu şi bandă galbenă, pe o potecă ce urcă abrupt prin pădure şi ne scoate după 30 minute la 1323 metri, în preajma unui stâlp indicator, semnalizând derivaţia spre frumoasa Cascadă Moara Dracului (30 minute pe triunghi roşu). Noi am continuat să urcăm abrupt, printre bolovani şi am ajuns într-o rarişte de unde se zărea spre vest Vf. Poieni, înalt de peste 1600 metri. Apoi am urcat susţinut până în Poiana Gruieşu, unde se află ruinele unui canton. Ceaţa s-a lăsat repede şi stâlpii de marcaj ne-au fost de mare folos. Am ajuns la un drum care ne-a condus până la trecerea peste firul principal al Văii Moara Dracului. Am urcat spre creastă dar din cauza ceţii am pierdut marcajul; noroc că am dat de stâlpul indicator care semnala derivaţia triunghi roşu spre Vf. Buteasa (1792 m). Ceva mai târziu vremea s-a limpezit şi am zărit spre vest, dincolo de Drăgan, creasta Muncei - Piatra Calului, cu largi poieni, iar spre izvoarele Drăganului culmea muntoasă cu vârfuri de peste 1600 metri.

Ne-am îndreptat spe Vf. Briţei (1759 m), apoi spre Piatra Tâlharului. Aveam privelişte spre creasta Micău - Nimăiasa şi spre Vf. Vlădeasa (1836 m), lângă care se zărea impresionanta ruptură a Pietrelor Albe.

 

Vârful Vlădeasa.

Pietrele Albe. 

Ne-am suit pe Piatra Tâlharului şi am văzut spre sud Poiana Onceasa, presărată cu doline, la fel ca Padişul. Dincolo de Someş se impunea Vf. Măgura Vânătă, complet împădurit, iar lângă el se zărea intrarea în Cheile Someşului Cald. Doar faptul că mai aveam drum lung de străbătut şi vântul care sufla cu putere ne-au determinat să părăsim belvederea.   

Am pornit spre cabana Vlădeasa. Între Micău şi Nimăiasa am întâlnit cete de cai. La izvoarele Nimăiesei vă recomandăm să refaceţi provizia de apă. Am trecut pe lângă ruinele cantonului Nimăiasa, aflat la poalele vârfului omonim (1589 m), uşor de recunoscut după forma sa de baliză şi limba de pădure care suie până sub el.

După Şaua Între Munţi ajungem şi la separaţia marcajului punct roşu (spre cabana meteorologică şi apoi cabana Vlădeasa). După puţin timp, mergând tot pe bandă albastră ieşim din pădure şi întâlnim marcajul punct albastru, circuitul Răchiţele. În faţă apar Pietrele Albe, mari stânci de calcar. De la Piatra Tâlharului până aici am făcut 4½ ore.

Mai departe drumul ne este înviorat de câteva poieni cu afiniş şi de câinii foarte agresivi. Am ajuns la cabana Vlădeasa şi după un popas de admirare a peisajului am continuat tot pe bandă albastră, spre cabana Valea Drăganului, scoasă din circuitul turistic. După 50 minute de la cabana Vlădeasa ieşim în Poiana Bănişorului. Aici întâlnim un drum care vine din satul Vişagu şi ar trebui să fie marcat cu cruce albastră.

În continuare poteca este bine bătătorită şi ne conduce printr-o poiană cu stâncărie, traversează un pâlc de brazi şi ne scoate în coborâş uşor la o stână de unde vedem spectaculoasa Piatră a Bănişorului. 

Piatra Bănişorului. 

Urmează un platou, apoi străbatem o poiană cu aspect dezolant, plină de stânci şi cioturi de brad. În dreapta se vede Vf. ascuţit al Bogdănesei, cu stâncării. De aici marcajul se îndreaptă spre Valea Drăganului. (text redactat în anul 2001)


Donează 30 de lei