Şaua Fundu Colbului

continuare de la

Am urmat marcajul cruce galbena. Acest traseu tine indeaproape Paraul Colbu, care izvoraste de foarte aproape de Saua Colbu, unde vrem sa ajungem. Imediat cum intram pe drumul forestier pe care il vom urma cale de aproape 5 km, pe marginea sa intalnim vegetatie abundenta; florile incanta privirea (foto 4). Pe partea stanga in sensul de urcus observam prin padure cateva stancarii (foto 5). In dreapta noastra Paraul Colbu coboara vijelios spre Raul Bistrita (foto 6); pe malul sau sunt frunze uriase de brusture (foto 7). 

Mai inaintam cateva sute de metri si pe stanga, pe niste mici stanci, gasim alte doua marcaje: triunghi rosu (duce spre Rarau si intersecteaza drumul care urca din Chiril spre cabana Rarau, imaginea 25 de la) si punct albastru (urca spre cabana Giumalau, imaginea 8). Mai incolo valea se ingusteaza destul de mult (soarele inca nu a ajuns sa lumineze drumul, imaginea 9), apoi se largeste si trece pe langa portiuni ingradite unde iarba are un verde uimitor (foto 10). 

Nu departe, pe partea stanga in sensul de mers, o tabla indicatoare arata ca din acel loc marcajul punct albastru paraseste drumul si urca foarte abrupt prin padurea din stanga noastra (foto 11). Imediat dupa tabla gasim un izvor amenajat (foto 12).   Paraul Colbu primeste multi afluenti mici; marea majoritate vin din partea stanga, cum urcam (foto 13). Drumul suie destul de domol (foto 14), traversand paduri umbroase. 

Ajungem la un luminis, pe partea stanga in sensul de mers; au fost efectuate defrisari iar acum locul este acoperit de vegetatie (foto 15). Intalnim un abrupt, pare sa fie o mica cariera (foto 16). Ne atrage apoi atentia un culoar verde printre brazi inalti, aflat tot pe stanga in sensul de mers (foto 17). Trecem de o punte aflata pe dreapta (foto 18) si imediat este o cladire dezafectata (foto 19). 

In dreptul ei drumul forestier se bifurca iar marcajele lipsesc. Ne vom abate pe drumul din stanga in sensul de urcus, drum care trece pe dupa cladirea din imaginea 19. Urcam mai departe, panta devine ceva mai mare, marcajul inca lipseste pe o distanta considerabila (foto 20). Il intalnim pe o stanca, pe partea stanga in sensul de urcus (foto 21). Tot prin acea zona este o piatra pe care se vede foarte bine structura cristalina a rocilor (foto 22).

Ajungem la o bifurcatie unde lipsesc marcajele. Ne abatem in urcus ceva mai accentuat pe drumul din stanga, mai ingust si mai putin umblat decat cel din dreapta (foto 23). Undeva mai sus gasim din nou marcajul, pe un copac (foto 24).  Urcam de-a lungul paraului, pe care il intersectam ceva mai sus, dar nu pentru mult timp deoarece drumul se abate brusc spre dreapta, in urcus si mai accentuat (foto 25). Apoi poteca se mai stabilizeaza si ajungem intr-un loc unde se despart trei drumuri. Ne vom abate pe cel din mijloc, in urcus (foto 26).

De aici poteca seamana cu un drum forestier mai putin umblat si urca mai domol. La un moment dat iese intr-un luminis (foto 27) de unde observam golul alpin al Giumalaului (in ultimul plan, spre dreapta in imaginea 28). Intram inapoi in padure iar ierburile de pe marginea drumului ii confera un aspect deosebit (foto 29). Mai sus sunt mici stanci (foto 30).  Auzim apoi zgomot de masina, semn ca ne apropiem de soseaua care urca din Pojorata si duce spre cabana Rarau. Iesim din padure si putem fotografia inspre Rarau (foto 31). Ajungem si la asfalt, in punctul vizat - Saua Fundu Colbului (foto 32). 

Suntem la 1285 m altitudine. Aici sunt indicatoare cu marcaje spre diferite destinatii din acesti munti: cel pe care l-am urmat (foto 33) si cel care duce fie spre cabana Rarau fie spre cabana Giumalau (foto 34).  Daca vom cobori pe drumul asfaltat, spre Pojorata, aproape 100 metri, printr-un gol printre copaci, putea admira satul Pojorata in vale precum si o mica pata alba: calcarele rosii de la Fundu Moldovei, marcate cu sageata rosie in imaginea 35. Ceva mai spre dreapta daca privim spre vale vom putea admira o parte din traseul descris la. In imaginea 36 am marcat cu sageata rosie poiana din imaginea 25 de la.