Embedded Files
Donați 3,5% din impozitul pe venituri sau pensii (bani care altfel nu rămân la Dvs.) pentru România natura. Uite cum:
Zona carstica Gârda - Arieșeni, Munții Apuseni, a fost (in anul 2014) gazda unei expeditii a clubului A.K.P.P. din Finlanda, pentru scufundari in pesteri, organizata de Calin Dragan (S.N.S. Romania) si Adrian Peret (Finlanda).
Călin Drăgan povesteste: „Aventura a inceput in urma cu 6 luni cand amicul Adrian Peret m-a intrebat unde se pot face scufundari in pestera in Romania. Mi-a explicat ca este vorba de echipa Divers of the Dark, despre care stiam; cunoscandu-le activitatea, alegerea locului a fost destul de usoara. Trebuia sa depaseasca posibilitatile noastre tehnice cat si competentele de scufundare. Astfel, eram sigur ca nu apar nici un fel de animozitati.”
In aceasta expeditie in care colegii din Finlanda au sofat peste 2000 km pentru a transporta cele peste 2 tone de echipament necesare scufundarilor, s-a organizat plonjarea in Lacul Mortii, sifonul terminal al Pesterii Coiba Mare (cavitatea cu cea mai lata intrare din Romania, 74 m; imagini 1-4) (vezi harti si descrieri la https://sites.google.com/site/romanianatura48/home/carpatii-apuseni/bihor/pesteri-la-casa-de-piatra-muntii-bihor-cu-harti-si-descriere).
1
2
3
4
Numele este datorat numarului mare de busteni care se afla in deriva pe suprafata cat si la diverse nivele in aceasta galerie scufundata. Acesti busteni acopera in totalitate suprafata lacului, incat pentru a se putea efectua scufundarea au trebuit impinsi cativa pentru a se face un spatiu prin care sa se ajunga la apa (imagini 5-7).
5
6
7
Ultima scufundare in acest lac fusese realizata in 1998, pana la 35 metri adancime, de scufundatorii cehi Novak M. si Zaruba I.
Echipa de speologi (imaginea 8) a fost formata din Sami Paakkarinen (Finlanda), Patrik Gronquist (Finlanda), Adrian Peret (Finlanda), Andras Kuti (Ungaria), Calin Dragan (Romania), Ciubotarescu Christian (Romania), care au transportat peste 250 kg de echipament prin tarasuri, semisifoane si o cascada pentru ca primii doi sa se poata scufunda.
8
Sami Paakkarinen povesteste: „Ne-am scufundat in Coiba Mare. A fost un proiect epuizant. A luat multe ore transportul echipamentului la locul scufundarii. Este si o cascada inalta unde a trebuit montata o tiroliana pentru a trece echipamentul pe partea cealalta. Dar ne-am scufundat, desi sifonul suge apa. Porneste de la un diametru de 20 m si devine din ce in ce mai mic, dupa 30 m, un tunel de presiune de 1,5 m latime si 3-4 m inaltime. Am instalat 180-200 m de fir ghid nou pana la adancimea de 91 m dar galeria continua (cel putin 2 m cat era vizibilitatea). Este cea mai adanca galerie scufundata din Romania in prezent. Am atins adancimea maxima la care puteam inainta.”
Scufundarea dureaza in jur de 3 ore, din care aproximativ 20 minute se inainteaza iar in rest se sta la diverse paliere de decompresie. La adancime, azotul se dizolva in sange si daca se iese brusc la suprafata acesta se transforma in bule de gaz care infunda vasele de sange (apare boala de decompresie care poate duce la deces). Pentru adancimi mari (sub 40 m) nu se foloseste aer ci un gaz in care se introduce heliu. Scufundatorii de adancime au folosit Rebreathere - aparate de respirat cu circuit inchis (pentru a utiliza mai putine butelii si gaze de respirat). Pentru a se proteja de apa rece au folosit costume etanse (Dry suit) cu sisteme de incalzire electrica.
In cadrul expeditiei s-au efectat mai multe scufundari in Izbucul Tauz (imagini 9-12), pestera cu galerii scufundate cu cel mai mare grad de dificultate din Romania. Pe 4 octombrie 2002 un coleg speolog scufundator din Polonia, pe nume Rafal Garski, si-a pierdut viata in acest loc. In ianuarie 2006 W. Szymanowski ajunsese la distanta de 375 m de la intrare si trecand pe ramura ascendenta ajunsese la 30 m de suprafata. Din pacate, in primavara aceluiasi an a decedat prin inec intr-o pestera scufundata din Franta, la o adancime de peste 100 m. Astfel, dupa decesul sau si al lui V. Bolek (scufundatorul care ajunsese pentru prima data la fundul sifonului 2, la adancimea de 87 m), prin inec intr-un lac din Germania, timp de 8 ani nu a mai incercat nimeni sa treaca acest sifon.
9
10
11
12
Din fericire, echipa experimentata din Finlanda, prin medierea scufundatorului speolog Adrian Peret, care s-a stabilit de 15 ani in aceasta tara, ne-a vizitat zona.
Adrian Peret ne descrie echipa de varf: „Din punctul lor de vedere pare simplu. Ei au mii de scufundari la adancimi de peste 100 m. Ei se duc si fac scufundari in care stau sub apa cate 12 ore, pentru decompresie. Nu adancimea este problema. Adancimea este doar un numar care-ti spune disciplinat ce trebuie sa faci. Pana la adancimea de 20 m in sifonul 2 galeria este destul de larga, 6 m latime cu 2-3 m inaltime. Pe la 20 m incepe sa se ingusteze si fundul este plin de nisip. Ajunge sa fie atat de ingust incat ai spatiu foarte limitat. Esti la tine cu 5 butelii. Practic nu mai incapi sa innoti. Esti la 45 de grade, cu capul in jos si te tarasti pe nisip, cu buteliile frecandu-te de tavan. Ajungi sa nu incapi. Trebuie sa-ti tragi buteliile de sub tine, trebuie sa ti le aranjezi in asa fel incat sa-ti gasesti o pozitie sa inaintezi. Din punctul meu de vedere este o scufundare foarte dificila.”
Sami Paakkarinen (Finlanda) coordonatorul scufundarilor ne-a povestit: „Ne-am scufundat la adancimea de 83 m si am continuat explorarea galeriei care mergea ascendent; am iesit intr-o galerie aerata, care nu mai fusese parcursa niciodata, lunga de aproximativ 200 m; am gasit un nou sifon. Am trecut si acest sifon, destul de scurt, cama 20 m lungime si 6 m adancime. A urmat un nou sector aerat de 80-100 m, dar pe acea galerie am intalnit o cascada de 4 m inaltime. Am cumparat din orasul apropiat (Campeni) o scara de aluminiu de 6 m si am trecut-o prin sifonul de 83 m adancime, prin sectoarele aerate, peste sifonul al 3-lea si am putut depasi cascada; dar a urmat sifonul 4. Am plonjat sifonul 4, care coboara la 16 m adancime, apoi urca la 4 m si am crezut ca duce la suprafata. Dar de fapt cobora in panta. Noi ne-am intors de la adancimea de 55 m, dar galeria cobora in continuare. In acel sifon am intins 300 m de fir ghid, deci si acel sifon este unul lung.”
Astfel, in urma colaborarii internationale, sifonul terminal din Pestera Coiba Mare (Lacul Mortii) este acum cea mai adanca galerie inecata din Romania, cu peste 92 m adancime. Si sifonul 2 din Izbucul Tauz a fost depasit, descoperindu-se inca 2 sifoane si doua sectoare aerate. S-a efectuat o scufundare in Izbucul Cotetul Dobrestilor (imagini 13-14), care insa a fost scurta din cauza vizibilitatii scazute a apei tulburi.
13
14
Presedinte A. S. Sfinx Garda
Ciubotarescu Christian.
Asociatia Speologica Sfinx Garda de Sus, judet Alba, telefon 0725437466
Primul paragraf din acest articol, la rugamintea S.N.S. Romania, trebuie citit astfel:
Societatea Nationala de Speologie a fost gazda, in perioada 5-14 septembrie 2014 a unui grup de scufundatori finlandezi. De conducerea intregii activitati s-au ocupat Calin Dragan, din partea SNS si Adrian Peret, din partea finlandeza. In cadrul unei expeditii comune, avand ca obiect ....
Cu multumiri,
Ovidiu Guja
Societatea Nationala de Speologie
Str. Aurel Suciu, nr. 63, ap. 1, 400440 Cluj-Napoca
tel/fax: 0264-418929, tel: 0744-799248
vezi şi
Sifonul dintre Peşterile Coiba Mare şi Coiba Mică
Page updated
Google Sites
Report abuse