Donați 3,5% din impozitul pe venituri sau pensii (bani care altfel nu rămân la Dvs.) pentru România natura. Uite cum:

Muntele Mic - Munţii Ţarcu, pe creastă

1 Poiana Boboratei vazuta dinspre Piatra Scorilei. In spate e Masivul Bloju.

2 Statia meteo Cuntu.

Pornim pe dreapta vaii, pe un drumeag abia schitat prin iarba, care ocoleste izvoarele Scorilei si urca usor spre un punct situat la sud de Varful Muntele Mic. Marcajul paraseste drumul si traverseaza un adevarat platou, in usoara coborare spre sud-vest, direct spre complexul turistic. Parasim marcajul si iesim in creasta, aproape de varf. Acesta e putin mai la nord si are altitudinea de 1802 metri. Coboram spre sud, pe creasta, pana la imensa cruce care strajuieste complexul turistic. Aceasta a fost refacuta de cativa ani si se afla la altitudinea de 1670 de metri. De aici imbratisam cu privirea tot complexul Muntele Mic. Aici e un hotel mare, Sebes si multe cabane particulare. Telescaunul functioneaza, probabil se fac probe pentru sezonul de iarna. Coboram pe langa cablurile celor doua teleschiuri si in 15 minute ajungem in fata hotelului Sebes. Am facut patru ore si jumatate de la plecarea din Poiana Marului. Hotelul Sebes are noua etaje insa este in paragina si este inchis de cativa ani (este inchis si astazi). Mai sunt aici cateva cabane si pensiuni, un refugiu salvamont si o mica bisericuta din lemn. La doua cabane se lucreaza din greu. Probabil ca iarna e foarte frumos aici, sunt partii de schi si e un drum care urca aici dinspre Caransebes, prin Borlova. Desi e inca devreme ne hotaram sa ramanem aici. Instalam cortul langa izvorul bogat din fata hotelului. Ne petrecem seara povestind in fata cortului.

Dimineata pornim la drum sub un cer senin. Urcam usor printre cabane pana la drumul care leaga complexul turistic de Borlova, drum pe care il urmam in coborare spre dreapta. Pe stalpii de curent gasim semnul de marcaj banda rosie. Dupa prima curba zarim Varful Jigora si intreaga creasta pana la Varful Tarcu, care se inalta impunator in ultimul plan. Spre sud-vest apar Culoarul Timisului si culmile domoale ale Semenicului. Dupa zece minute o potecuta spre desprinde la dreapta si scurteaza un cot larg al drumului. Marcajul urmareste aceasta potecuta prin pasune si intalneste din nou drumul, langa o stana. Din dreptul ei urcam usor spre stanga, pana la liziera padurii de sub Varful Jigora. Ocolim drumul prin dreapta, pe un drumeag si coboram printr-o rariste. Intalnim de cateva ori serpentinele drumului care coboara spre telescaun. Ne simtim ca intr-o plimbare in parc. In stanga e o padure batrana de foioase, iar in dreapta o rariste. Dupa 45 de minute ajungem in Saua Jigora unde intalnim pentru ultima data drumul spre telescaun. Am coborat de la complexul turistic o diferenta de nivel de aproape 300 de metri si ne pregatim pentru urcusul continuu pana pe Varful Tarcu.

Pornim fara graba pe un drumeag destul de larg si dupa zece minute ajungem la un stalp indicator. De aici se poate cobori spre telescaun pe o poteca marcata cu banda galbena, intr-o ora si 45 de minute sau spre Poiana Marului, pe Valea Sucu. Urcusul devine mai serios. Intram in padure pe un drum bine conturat avand conifere in dreapta si foioase in stanga. Admiram contrastul dintre culorile vesele ale padurii de foioase si intunericul dintre brazi. Urcusul se termina brusc si printre ultimii copaci iesim in Poiana Seroni. Varful Seroni este chiar langa drum. Am facut pana aici o ora si jumatate de la plecare. Ne odihnim putin langa baliza topografica de pe varf. Varful Tarcu si statia meteo de pe el sclipesc ademenitor in soarele diminetii. Continuam pe drum in coboras usor si intram in padure. Dupa cateva minute o sageata ne indica intrarea pe traseul spre telescaun, marcat cu cruce albastra. Urcam lejer timp de o jumatate de ora printr-o padure tanara de molid si iesim definitiv la gol alpin, langa statia meteo Cuntu, dupa doua ore si jumatate de mers de la complexul turistic. Ne refacem proviziile de apa de la izvorul din spatele statiei. Vremea e foarte frumoasa, este insa putin cald.

Incepem urcusul prin pasune, spre est. Ajungem pe un platou pe care il traversam spre stanga, catre linia crestei. Spre est apar pentru prima oara caldarile glaciare de sub Varful Caleanu (vezi harta 1). In spate, Muntele Mic pare ciudat de departe. Intram pe un drum bine conturat, pe care il vom urma pana pe Varful Tarcu. Incep sa apara stanci si pe masura ce urcam ni se arata tot mai multe frumuseti din caldarile de la nord de Tarcu. Iesim in creasta si ne odihnim putin, admirandu-le. Urcusul a fost solicitant, 400 de metri diferenta de nivel de la Cuntu. Pe aceasta portiune trebuie sa avem o atentie marita cand este ceata, pentru a evita ratacirile. De aici, o varianta a traseului banda rosie coboara in caldarile de sub varf, trece pe la Iezerul Tarcu si urca in Saua Plaiului, unde se intalneste cu varianta care urca pe varf.

3 De pe urcusul pe Varful Tarcu, la bifurcatia spre Saua Plaiului, vedere spre caldarile glaciare de la nord de varf. In stanga jos sunt izvoarele Vaii Olteana. Varful rotunjit din centru este Bodea; pe creasta din dreapta se urca spre Varful Tarcu. In stanga Varfului Bodea e Saua Plaiului, iar in stanga acesteia creasta spre Varful Caleanu.

Noi o urmam pe cea de altitudine. Drumul urca ceva mai usor de aici, in serpentine, dezvaluindu-ne spre vest si sud culmile secundare care coboara spre Valea Timisului si dincolo de acestea sunt Muntii Semenic. Dupa cinci ore de la complexul turistic Muntele Mic ajungem la statia meteo Tarcu, unde suntem intampinati cu bucurie de cei doi meteorologi de serviciu.

Situata la 2190 de metri altitudine, statia meteo are reputatia de a fi cea mai greu accesibila pe timp de iarna si deci cea mai izolata din tara. Doi meteorologi tineri citesc datele si le transmit din ora in ora, inclusiv pe timpul noptii. Statia e bine intretinuta si are cam acelasi plan interior ca si cabana meteo pe Varful Omu din Bucegi. Aveam de gand sa continuam traseul insa cei doi meteorologi insista sa ramanem peste noapte. E o oferta pe care nu o putem refuza asa ca ne instalam intr-o camera mica de la etajul intai. Mancam si plecam cu unul dintre meteorologi intr-o mica plimbare pana in Saua Plaiului si de acolo spre vest pe un picior de munte care desparte doua fire de obarsie ale Vaii Olteana.

La intoarcere poposim langa stalpul care indica Varful Tarcu, aflat la aproximativ 300 de metri de statia meteo. Masivele Retezat si Godeanu sclipesc in lumina soarelui care se pregateste sa apuna.

5 De pe Varful Tarcu spre Masivul Godeanu. De la stanga la dreapta Varfurile Gugu, Moraru si Godeanu.

6 De pe Varful Tarcu spre Masivul Retezat. In stanga, varful semet este Retezat, in centru Peleaga si Papusa, iar in dreapta Varful Mare. (vezi)

Seara trece urmarind citirea datelor meteo, iar cand intunericul a pus stapanire deplina pe munte urcam pe platforma statiei si admiram cerul instelat si jocul de lumini al localitatilor de pe Valea Timisului.

Dupa o noapte petrecuta in paturi confortabile suntem odihniti si pusi pe fapte mari. Din pacate vremea a inceput sa se strice. E ceata si barometrul e in scadere. Ne luam ramas bun de la gazdele noastre si pornim la drum. Pana in Saua Plaiului refacem traseul de ieri. Trecem de stalpul de pe varf si coboram usor in directia Varfului Bodea. Prin perdeaua de ceata se iveste in stanga, jos, in caldarea glaciara, Iezerul Tarcu. Urcam pe Bodea, un varf mic si rotunjit de pe care coboram abrupt pana in Saua Plaiului, langa un stalp indicator. Renuntam sa mai urcam pe Varful Caleanu, cel mai inalt din masiv, din cauza ca e acoperit total de ceata.

De aici incolo marcajul este plasat doar pe putinele stanci care ies din iarba inalta. Sunt si cativa stalpi de marcaj, insa putini. Din Saua Plaiului urmam spre est, pe sub culme, o veche poteca pastorala. Ocolim zona de obarsie a Raului Rece aproape pe curba de nivel. Dupa un sfert de ora intalnim primul stalp de marcaj, langa un izvor. Urcam usor si iesim in creasta. In spate, prin ceata, se ivesc Varfurile Caleanu si Brusturele si caldarile lor estice.

7 In fata este Saua Suculetu (se vad cele doua ochiuri de apa). In spatele ei, in ceata, e culmea de legatura cu Masivul Godeanu. In stanga spate e Varful Nedeia, iar in stanga centru sunt izvoarele Vaii Suculetu.

Coboram in Saua Suculetu, dupa 1 ora si 15 minute de la plecarea de la statia meteo. In sa sunt doua mici ochiuri de apa. De aici se desprinde spre sud Creasta Prislop, care face legatura cu Masivul Godeanu (vezi harta 1). Poteca continua in usoara coborare spre stanga, pe sub creasta si merge paralel cu unul din firele de obarsie ale Vaii Suculetu. Intr-o jumatate de ora ajungem in Saua Scheiului unde ne odihnim putin langa un stalp de marcaj, admirand spre sud-est adancurile Raului Ses.

Muntii Tarcu - Muntele Mic sunt alcatuiti din patru masive bine delimitate: Muntele Mic, Tarcu, de pe care tocmai am coborat, Baicu (intre Saua Scheiului si Saua Iepei) si Bloju (de la Saua Iepei spre nord-est). Intram asadar in Masivul Baicu. Traseul urca prin pasune pe o potecuta abia schitata si ocoleste Varful Nedeia pe la vest. Am fi vrut sa urmam creasta pana pe varf pentru a vedea caldarile glaciare de sub varf, insa inspre sud e ceata, asa ca renuntam. Urcam pieptis cateva minute si ajungem pe un platou larg, usor inclinat, pe care suntem ghidati de cativa stalpi de marcaj. Spre nord-vest se prelungeste un alt platou, pe Culmea Nedeia spre Varful Bistricioara, cu o poteca pastorala marcata cu triunghi albastru, care coboara la Poiana Marului. Depasim Varful Nedeia si coboram in saua care il desparte de Varful Baicu. Atacam direct urcusul destul de comod si poposim pe Varful Baicu la doua ore si jumatate de la plecare. De aici admiram Masivul Retezat. Varful omonim e cel mai impunator, desi nu e cel mai inalt, piramida lui semeata detasandu-se net din inlantuirea de culmi. Se zaresc de aici pentru prima data Lacul de acumulare Gura Apelor si Valea Lapusnicul Mare. Spre sud-est ne atrage atentia Platoul Borascu din Masivul Godeanu, suspendat la peste 2100 de metri. De la acesta s-a generalizat numele de Platforma Borascu pentru cea mai inalta platforma de eroziune din Carpatii Romanesti. De asemenea iese in evidenta Varful ascutit Gugu, cel mai inalt din Godeanu. Pe linia traseului nostru, dincolo de Saua Iepei se ridica Masivul Bloju cu Varfurile Custurii, Bloju si Pietrele.

8 Din Varful Baicu spre Masivul Bloju. In centru dreapta Varful Custurii, in centru stanga Varful Pietrei, iar in stanga Varful Bloju.

9 Vedere de la nord-est de Varful Baicu. In spate este Masivul Retezat, cu Varful Retezat. In stanga, Saua Iepei.

10 Valea Corciova si Lacul Gura Apelor vazute de pe coborarea spre Saua Iepei. In stanga spate e Masivul Retezat.

Pana in saua adanca a Iepei coboram abrupt 400 de metri diferenta de nivel, pe poteca clara. In sa e un stalp indicator: spre nord-vest este traseul pe Bistra Marului, spre Poiana Marului, iar spre sud-est traseul nostru, pe Valea Corciova, spre barajul Gura Apelor. Incepem coborarea spre o stana care pare parasita de multa vreme si printr-un camp de stevie si buruieni ne indreptam spre un stalp de marcaj ruginit, situat aproape de intrarea in padure. Facem pana aici un sfert de ora din sa. Poteca marcata ar trebui sa intre in padure si sa coboare pana la lac. Nu reusim sa gasim insa poteca si nici un alt semn de marcaj asa ca intram pe firul Vaii Corciova si o urmam in coborare. Ocolim cateva saritori ale vaii urcand cate putin de fiecare data in versantul stang si dupa o ora si jumatate ajungem la drumul de contur al lacului, chiar langa podetul peste Corciova, care se varsa in lac putin mai jos. Pornim pe drum spre stanga, admirand lacul si padurile din jur echipate in culorile toamnei si dupa patru kilometri ajungem la barajul Lacului de acumulare Gura Apelor.

11 Lacul de acumulare Gura Apelor. In spate e gura de varsare a Raului Lapusnicu Mare.

Aflam aici ca intr-o jumatate de ora va pleca spre Hateg autobuzul cu muncitorii de la baraj. In asteptarea autobuzului facem poze lacului si padurilor frumoase din jur. Urcam printre muncitori curiosi, care ne intreaba de unde venim si ajungem dupa cativa kilometri la Colonia Tomeasa, unde urca alti oameni. De aici autobuzul coboara pana la Hateg, scuturandu-ne si umplandu-ne de praf. Prindem o ocazie pana la Santamaria Orlea, unde vrem sa vizitam impunatoarea biserica reformata, care este insa inchisa (vezi ). Strabatem pe jos cei doi kilometri pana la halta Subcetate, unde asteptam trenul spre Simeria. Apoi luam acceleratul spre Cluj-Napoca.

Timp de mers

statiunea Poiana Marului (650 m) - Poiana Boboratei (1450 m) (2 h 15’) - complexul turistic Muntele Mic (1525 m) (4 h 30’)

complexul turistic Muntele Mic (1525 m) - Poiana Seroni (1400 m) (1,5 h) - statia meteo Cuntu (1460 m) (2,5 h) - Varful Tarcu (2190 m) (5 h)

Varful Tarcu (2190 m) - Saua Suculetu (1909 m) (1 h 15’) - Saua Iepei (1727 m) (4 h) - barajul Gura Apelor (5,5 h)

Bibliografie

Gheorghe Niculescu - Tarcu - Godeanu - Editura Uniunii de Cultura Fizica si Sport, 1967 (colectia Calauza Turistului)

Gheorghe Niculescu, Danut Calin - Muntele Mic - Tarcu, ghid turistic - Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1990 (colectia Muntii Nostri, nr. 51)

Danut Calin - Tarcu - Muntele Mic - Editura Erc Press, 2005 (colectia Prin Muntii Romaniei, nr. 3)