Peştera Alpiniştilor, la Băile Herculane, Munţii Cernei
(descărcaţi din baza acestei pagini formatul mare al hărţii)
Situată pe versantul drept al Văii Cerna, amonte de hotelul Roman. Lungime 110 metri, denivelare 7 metri, număr de catalog 2146/12.
Cristian Dan Gheorghe Popescu (de la)
În ultima sală e un disc de 80 cm diametru ce ,,iese" din perete la un unghi de 60 de grade ce pune în discuție modul de formare, pe marginea lui sunt dispuse stalactite.
O peșteră superba poziționată la capătul bifurcatiei pe partea stângă a grohotisului ce începe din fata Grotei cu aburi cu o multitudine de formațiuni carstice, însă necesită mare atenție atât datorită viperelor, cât și datorită dificultății terenului, o săritoare cam de patru metri din doua trepte, ce se termină chiar pe o brana deasupra unei prăpastii, ce nu se vede clar datorită vegetației, intrarea se găsește la capătul brânei, cam la 10 metri, făcându-se ori printr-un târas, pe sub o stâncă ce s-a desprins în zona întrării sau excaladand stanca
Ică Giurgiu. „O formațiune de dimensiuni importante” este o descriere POLITICĂ, care nu spune nimic! Când zicem, de exemplu, 3 x 4 x 7 metri, este mult mai bine. Discurile nu sunt o raritate în România, la geneza lor putând contribui, pe rând sau simultan, mai multe exprimări ale curgerii apei (presiune, capilaritate, picurare). Vedem, de exemplu, un disc în imaginile 18, 18a, 19 de la.
Are cam 80/50/10 cm, e eliptica si se prinde de perete doar pe 20 cm. Rezistenta materialelor spune ca n-ar trebui să existe, la greutatea discului se adaugă și stalactitele de dedesubt. Mai sunt si in alte părți dar in P Alpiniștilor e usor de vazut. Cu viperele nu am avut probleme dar săritoarea, fara echipament, poate fi o problema
Peștera Alpiniștilor a fost " descoperită" după ce s-a " bătut" , de jos în sus, traseul Frontal. Căutând o retragere, alpiniștii timișoreni, au dat de peșteră. Fiind deja destul de popularizată ( din păcate), are multe concrețiuni sparte. Mulți dintre cei care ajung azi aici, neavând o minimă pregătire, în primul rând etică/morală apoi speologică/alpinistica, tind să distrugă, să ia suveniruri, să lase mizerii, etc.
Din această cauză am ajuns adeptul păstrării informației pentru cercuri mai restrânse.
Mai e o problemă majoră; dacă se dizlocă bolovani, aceștia vor ateriza pe șoseaua ce leagă Hotelul Roman de podul de la Uzina Electrică unde, în sezon, circulă pietoni și mașini.
Același lucru se întâmplă și pe vâlcelul din aval de Avenul lui Adam, pe unde trece una din potecile de acces. Și acesta ar fi un motiv de a păstra pentru avizați accesul în zonă.