Embedded Files
Donați 3,5% din impozitul pe venituri sau pensii (bani care altfel nu rămân la Dvs.) pentru România natura. Uite cum:
7 In Poiana Lilieci. Gura Pesterii Liliecilor, imbracata in iedera, ...
8 ...este accesibila, dupa traversarea prin apa a Carasului, printr-o catarare riscanta pe un perete vertical de vreo 5 metri.
9 Din Poiana Lilieci pana in Poiana Prolaz poteca se asterne pe lungi prispe de piatra, ...
10 ...unele cu peretii inchingati...
11 ...de iedera atotstapanitoare.
Din Poiana Lilieci pana in Poiana Prolaz, timp de aproape doua ore, poteca e, pe portiuni repetate, o terasa ingusta, taiata in peretele vertical de calcar si aflata la cativa metri deasupra apei. Cheile sunt ceva mai inguste, apa bogata a Carasului fiind mai tumultoasa aici.
12 La marginea Poienii Prolaz.
13 Din Poiana Prolaz ne indreptam spre ultima parte a cheilor.
Din Poiana Prolaz, traseul prin chei, in amonte, este lipsit de marcaj. Poteca este insa suficient de bine conturata, nepunand probleme de orientare, ridicand, totusi, nedumeriri legate de lipsa unui marcaj ori a catorva amenajari necesare eliminarii dificultatilor in cateva puncte. Ramanem pe malul stang al Carasului si, imediat ce iesim din Poiana Prolaz patrundem in cea mai frumoasa zona a cheilor.
14 Intram in Canionul Carasului, ...
15 ...cel mai stramt sector al cheilor.
Poteca se metamorfozeaza intr-un brau lat, pozitionat la nici doi metri deasupra nivelului apei. Suntem in zona cea mai ingusta a cheilor, peretii lor apropiindu-se bine unul de altul. Apele Carasului, tulburator de linistite, intunecate si adanci traverseaza astfel un canion ingust in care lumina soarelui pare mai putina, adaugand locului o tenta de exotism. In contrast cu linistea profunda a trecerii prin canion sunt momentele premergatoare cand se zbate sa patrunda in culoarul ingust in care nu si-a putut sapa mai mult loc in largime, decat in adancime si, in consecinta, umple spatiul de vuiet, care pare mai asurzitor decat l-am percepe daca am parcurge canionul in sens invers. Curand, larma apei se pierde, cheile se largesc, iar poteca suie pe versant.
16 In amonte de canion, rarele spatii ceva mai largi, ...
17 ...pe unde si poteca se mai imblanzeste, ...
18 ... sunt urmate de lungi culoare inguste...
19 ...pe unde cararea, cu greu, gaseste loc sa se anine.
20 Si ele agatate de stanci, frumoasele stelite-vinete (Aster amellus)...
21 ... si rarele pesme (Centaurea atropurpurea).
22 Punctul terminus al drumetiei.
Urcam aproape continuu, imperceptibil, Carasul ramanand tot mai jos, insa revenim, pe alocuri, la doar cativa metri deasupra albiei sale. Atentia ne este solicitata, in egala masura, de ingustimea potecii, de unele rupturi de panta, de cateva mici trene de grohotis, dar si de sclipirile Carasului la trecerea sa iute peste vaduri sau, cu impresie de nemiscare prin dornele neinchipuit de adanci. Privit de la inaltime - de pe un prag stancos, unde ne-a suit poteca - raul pare un urias sarpe constrictor, care, fiind amenintat mereu de stransoarea muntelui ii ocoleste, viclean, curmaturile ca niste brate cu care, dinspre un versant sau celalalt, muntele incearca sa-l cuprinda. Una dintre curmaturi devine, pentru noi, un obstacol ce pare de netrecut; cararea ne-a adus la nivelul apei. Din Poiana Prolaz pana aici am facut aproape o ora. Suntem intr-un posibil punct terminus, intrucat continuarea inseamna sa trecem peste un pasaj expus, peste un umar de stanca abordabil doar cu riscul de a ajunge in rau. Doar sub forma de inventar, mentionam ca de aici, ramanand la nivelul albiei, sau catarandu-ne pe unul sau altul dintre maluri, strabatem, cu dificultate, ultima portiune, extrem de salbatica a Cheilor Carasului, trecand prin fata Pesterii “Emil Racovita” (concretionata, vizitabila) - aflata pe malul drept al raului. Urmeaza apoi strabaterea Cheilor Comarnicului, afluent de dreapta al Carasului.
Dupa ce mergem 1,5 km prin albie, uneori seaca, iesim in Poiana Comarnic. Ca sa ajungem de la Prolaz pana in Poiana Comarnic sunt necesare cam 4 ore. O poteca marcata cu triunghi albastru ne va intoarce, pe deasupra cheilor, in circa 2 ore, in marginea nordica a Poienii Prolaz. La acelasi capitol - inventar - adaugam si posibilitatea de a urca spre Pestera Tolosu, aflata vizavi de “punctul terminus” precizat mai sus, pe malul drept al Carasului, la circa 50 metri altitudine relativa; nu atat pentru vizitarea pesterii, dificila pentru neinitiati, cat pentru a admira uriasele marmite formate la exterior de raul care trece prin pestera, activat doar in perioadele cu regim pluviometric ridicat. Noi, nereusind sa indeplinim si acest obiectiv, ne abtinem la a face alte comentarii. Si cum, cu acest prilej, n-am parcurs nici ultimul sector al cheilor, ne intoarcem, inclusiv cu “povestea”, in Poiana Prolaz.
23 Ne intoarcem la locul de popas din Poiana Prolaz, ...
24 ...aflat insa pe malul drept al Carasului, unde ajungem trecand pe cabluri...
25 ...sau pe punte.
Trecem pe malul drept al Carasului, folosind o punte straveche - aceeasi pe care o stiam de acum 30 de ani - formata din leaturi prinse pe cabluri de otel. La cativa metri in aval exista doua cabluri de otel, ancorate de copaci si intinse peste Caras, pe care, de asemenea, putem trece apa.
26 Din Poiana Prolaz urcam spre nord.
De pe malul drept se formeaza o carare, sufocata adesea de vegetatia salbatica, care ne urca spre cele cateva odai de vara din poiana. De langa ele poteca isi schimba directia spre stanga, bifurcandu-se imediat: in sus duce traseul marcat cu triunghi albastru care ajunge in Poiana Comarnic. Noi continuam spre stanga, pe marcaj triunghi rosu. Iesim indata din Poiana Prolaz, strabatem un palc de padure, apoi urcam piezis spre o culme jalonata de un grup de stanci. Poteca lata trece pe sub ele si ne duce curand intr-o zona acoperita de fanete de unde avem deschideri ample spre vest si sud-vest, asupra Carasului, si spre nord si nord-vest, spre platoul valurit al Iabalcei.
27 Dincolo de prima odaie, pe langa care trecem, poteca se desparte: spre dreapta urca traseul triunghi albastru, spre stanga, de-a coasta, “triunghiul rosu” si noi cu el.
28 Inainte de a parasi Poiana Prolaz privim in urma, dincolo de Caras, spre Dealul Zabal...
29 ...si spre Cheile Carasului, in aval de poiana.
30 O ultima vedere asupra Poienii Prolaz, de sus, de pe streasina malului drept al Cheilor Carasului.
Am ajuns pe un varf pe care se inalta un stalp al retelei electrice de inalta tensiune. Ne indreptam spre vest, avand ca reper Gratul Carasului, care se evidentiaza prin aspectul sau stancos in malul drept al Carasului. Pe varf se afla urmele unei vechi cetati, numita a Carasului. Traseul marcat deviaza cu 90 de grade spre dreapta, chiar in preajma Varfului Gratului, dirijata de un sant pietros dincolo de care locul fanetii este luat de un desis salbatic. (Gratul Carasului este numele varfului mai proeminent de pe malul drept al Carasului spre iesirea acestuia din chei, pe care se afla cetatea Carasului (i se mai spune La Grat); probabil provine de la sarbo-croatul grad, care inseamna cetate, oras. De altfel, in comuna Pojejena din Clisura Dunarii mai exista un deal "al cetatii" numit Grad.)
31 Ne indreptam spre Gratul Carasului...
32 ...pe care se afla ...
33 ...ruinele cetatii medievale a Carasului.
34 Poteca ce duce la cetate (in extremitatea stanga a centrului imaginii, dar in afara ei) trece prin saua din prim-plan, ...
35 ...dupa ce traverseaza faneata inalta, ...
36 ...urcand apoi pe dealul cetatii.
Coboram spre o perdea de padure, o traversam si iesim intr-o poiana intermediara unde vom parasi marcajul care urca spre dreapta, pe la marginea altei fasii de padure, pentru a se duce la intersectia dintre DN 58 cu drumul comunal catre satul Iabalcea. Noi vom traversa insa si a doua padurice si cotim imediat la stanga cu intentia, parca, de a cobori spre Caras. Poteca de oi trece printr-o livada parasita de pruni si ajunge la o fantana cu apa nepotabila, prinsa intr-un caus larg de piatra. Aici parasim poteca si ne indreptam spre dreapta, urcand la culmea dealului arid care ne desparte de DN 58. Vom mentine o directie care sa ne orienteze, pe sub culme, pe versantul sud-vestic al dealului, reducand ascensiunea inutila, ingreunata si de vegetatia tepoasa care acopera dealul. Zarim curand soseaua. Drumul de carute pe care il intalnim in apropierea soselei se departeaza de ea, apropiindu-se de Caras. Inaintam pe el, luand ca reper suplimentar linia de inalta tensiune si prindem astfel o muchie stancoasa pe care vom cobori in sosea, nu departe de podul de peste Caras.
37 Suntem pe dealul cetatii, aflata in stanga. Pentru a termina traseul vom cobori pe langa liziera, spre dreapta.
38 Intre doua palcuri de padure, traseul marcat pleaca spre dreapta; noi traversam paduricea din fata, urmand sa urcam pe dealul din fundal.
39 De dincolo de fasia de padure coboram 5 minute, spre stanga, pana la o fantana, ...
40 ...de unde urcam pe dealul din dreapta noastra.
41 De pe culmea dealului vedem soseaua Resita - Anina; noi trecem prin spatele paduricii de pini din centrul imaginii urmand apoi directia liniei stalpilor de inalta tensiune.
Page updated
Google Sites
Report abuse