Vulcanul Racoş, Munţii Perşani
Vasile Bouaru (Rădăuţi)
Satul Racos se afla in judetul Brasov, la circa 70 km de resedinta de judet, in vestul Muntilor Persani, pe malul drept al Oltului. Accesul in sat, aflat la 11 km est de Rupea, se face fie pe calea ferata fie pe sosea (vezi harta, extras din Mihai Albota, Simona Fesci - Muntii Persani - Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1980).
Aici, la Racos, framantari geologice au lasat urme adanci in scoarta terestra. Dintre acestea cel mai cunoscut este locul vulcanului care a erupt.
Pe 19 aprilie 2012, ca punct de plecare am ales gara CFR, aflata chiar pe malul Oltului. Ziua nu promitea nimic bun din punct de vedere meteo dar curiozitatea era mai mare decat burnita care nu vroia sa se opreasca. Inainte de a iesi din gara la soseaua care trece prin sat, am traversat liniile de cale ferata pentru a admira Raul Olt (foto 1). Din cauza ploilor din ultimile zile era umflat si apa foarte tulbure.
Revenim la gara si intram in sat. Daca vom privi perpendicular pe soseaua la care ajungem vom observa, la cateva sute de metri mai sus, halde de steril de la carierele care se afla acolo. Spre acea zona ne indreptam. Ne abatem spre stanga circa 200 metri, pana la intersectia din foto 2, de unde ne abatem spre dreapta, in urcus lin, pe un drum asfaltat recent. Pe cativa stalpi apare si un marcaj banda galbena. Urcam pe acest drum asfaltat cateva sute de metri pana ajungem in vecinatatea carierelor care se observa undeva in dreapta noastra. Parasim asfaltul si ne abatem pe primul drum din dreapta care apare in sensul de urcus (foto 3).
1
2
3
Daca am fi continuat pe asfalt am fi ajuns direct la craterul vulcanic. Dar am preferat traseul pe care l-am facut deoarece aceasta arie mai ascunde multe portiuni interesante. Depasim si o cladire dezafectata, pe peretele careia se observa din nou marcajul si de la intersectia din foto 4 ne abatem spre stanga pe primul drum care se observa. Patrundem in interiorul fostei cariere de bazalt. Observam imediat undeva in stanga cateva coloane de bazalt, lasate neatinse (foto 5).
4
5
Mai parcurgem foarte putin si dupa ce depasim o coloana izolata (foto 6) ajungem si la partea care a fost declarata Rezervatia naturala a bazaltelor de la Racos (foto 7).
6
7
Coloane de circa 15 metri inaltime, parca alcatuind o orga naturala (foto 8). Ne abatem pe sub aceste coloane (foto 10) pentru a le admira indeaproape.
8
10
Ne uimesc formele prismatice. Observam aproape un panou despre zona in care ne aflam (foto 11). Gasim acolo informatii ca pe o arie relativ mica sunt mai multe obiective geologice de vazut. Urmam mai departe drumul care trece prin cariera si ajungem imediat la o alta intersectie, cea din foto 12.
11
12
Ne abatem prima data pe drumul indicat de sageata rosie, in coborare printre doi mici pereti. Peretele din stanga noastra, in sensul de coborare, are o frumoasa culoare maronie si arata ca in foto 13. Foarte putin mai jos este lacul din imaginea 14.
13
14
Suntem pe locul fostei cariere Brazi. Lacul are o nefireasca culoare verde si se afla intr-un imens crater. Pereti abrupti, alcatuiti din pietre de toate culorile formeaza malurile lacului (foto 15). Ne deplasam pe malul lacului, admirand peretii care se oglindesc in apa (foto 17) pana ajungem la coada lui (foto 18). Pietre de dimensiuni si forme interesante stau raspandite peste tot. Undeva, dam de o piatra poroasa (foto 19).
15
17
18
19
Dupa ce admiram pe indelete lacul, revenim la intersectia din foto 12 si urmam drumul dat de sageata galbena, aproximativ pe curba de nivel. Ajungem imediat deasupa coloanelor de bazalt si observam drumul de acces la ele precum si coloana singuratica din foto 6 (vezi foto 20). Ceva mai incolo parasim acest drum care duce la partea finala a traseului nostru, la craterul vulcanic si ne indreptam, in urcus domol, spre niste antene de telefonie si un varf rosiatic care se observa undeva mai sus. Ajungem pe marginea craterului vulcanic de unde admiram, peste un imens hau, un turn rosiatic de o frumusete salbatica (foto 21).
20
21
Undeva spre dreapta, pereti imensi completeaza un peisaj unic; suntem pe marginea superioara a craterului unui vulcan care acum zeci de mii de ani in urma probabil ca era nervos si arunca lava (foto 22). Fotografiem si spre partea stanga, catre drumul de acces normal spre crater (foto 23).
22
23
Totul este rosiatic. De aici s-a exploatat multi ani zgura. Ne deplasam putin spre dreapta fata de sensul de urcus pana aici si gasim un loc pe unde se poate cobori in crater (foto 24), pe langa un perete alcatuit din zgura neagra (foto 25).
24
25
Un detaliu al acestui perete este prezentat in foto 27. Scurgeri interesante de lava s-au pietrificat in erele geologice, generand stratele pe care le putem admira azi. Ajungem fara dificultate in crater. Peisajul este rosiatic si daca in foarte multe alte locuri aride de la noi din tara avem tendinta sa spunem ca avem un peisaj selenar atunci aici vom spune ca avem un peisaj martian (foto 28). La baza unor imensi pereti din zgura observam zone cu grohotis (foto 29).
27
28
29
Undeva apare un frumos covor de muschi verde (foto 30). Fata de sensul de coborare la baza vulcanului, daca ne abatem spre dreapta vom constata ca suntem de fapt pe o treapta pentru ca ajungem la un imens perete iar noi ne aflam in partea lui superioara (foto 31).
30
31
Ne intoarcem prin crater si urcam pe o poteca vizibila, pe grohotis, ca sa ajungem la drumul normal de acces in acest perimetru. Coboram apoi pe acel drum, impresionati de peretii negri (foto 32) ai craterului vulcanic. Pante mari, grohotis negru alcatuit din zgura completeaza peisajul (foto 33).
32
33
Aici se vad si urmele interventiei umane dar farmecul imensilor pereti este unic. Undeva, niste turnuri imense parca s-au desprins din margine craterului si aluneca incet la vale (foto 35). E foarte greu sa te desprinzi de acest loc dar facem cale intoarsa urmarind de aceasta data drumul de acces in crater. Chiar la intrare constatam ca acest drum este barat de cateva imense pietre, probabil pentru a nu se putea intra cu masini. O data iesiti din zona craterului vulcanic, coboram pe panta unui deal. Pajisti verzi se intind spre vale. Facem o fotografie asupra satului Racos si a imprejurimilor (foto 36).
35
36
Remarcam undeva in sat renumitul Castel Bethlen pe care il luam ca punct de reper. Pe malul celalalt al Oltului se observa o alta cariera de piatra, activa. Coboram pana ajungem in sat si urmam drumul pana la castelul Bethlen. In fata sa gasim un panou mai complet cu obiectivele naturale de vizitat din vecinatatea satului Racos (foto 37) iar in foto 38 este un detaliu al panoului.
37
38
Traversand satul, ca sa ajungem la castel, constatam ca multe case sau garduri din Racos sunt construite din piatra vulcanica de la cariera, chiar si castelul.
39
Undeva langa unul din zidurile de aparare ale castelului gasim cateva prisme mici din piatra de la carierele pe care le-am parcurs (foto 39).