Putna - Rusca - Suceviţa, Munţii Obcina Mare

Vasile Bouaru (Rădăuţi)

Este cel mai lung traseu catre Sucevita. Porneste tot din gara Putna si pana la intersectia din foto 0 (sau foto 9 de pe traseul 2) parcursul este comun cu traseul 2 sau 4. De la intersectia din foto 0 ne abatem spre dreapta. Drumul forestier urmareste indeaproape Paraul Steja (vezi harta, extras din Nicolae Barbu, Liviu Ionesi - Obcinele Bucovinei - Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1987). Dupa 5-6 minute de la intersectie, pe partea stanga in sensul de mers vom observa in albia paraului un frumos prag (foto 1). Daca il privim cu atentie observam si cateva marmite pe care le-a sapat apa (foto 2, 3). Revenind la drum acesta continua cu portiuni lungi si rectilinii (foto 4). Revenind la drum acesta continua cu portiuni lungi si rectilinii (foto 4).

Despre acest drum am amintit si la. De altfel, in dreapta noastra in sensul de mers se afla portiunea Putna - Palma din creasta Obcinii Mari.

Drumul nostru insa merge inainte pe valea aceluiasi parau, Steja. Undeva mai incolo, langa drum, pe partea dreapta in sensul de mers, pe sub radacina unui fag, un izvor cu apa rece si-a facut loc sa iasa la suprafata (foto 6). La nici 100 de metri de la acest izvor, dar pe partea stanga, se afla o mica alunecare de teren (foto 7). Daca ne vom abate pe aici si daca vom studia cu atentie pietrele vom gasi multe urme fosilizate, in special de frunze. Ceva mai incolo observam din nou cum sunt asezate straturile geologice de-a lungul malului drept al Paraului Steja (foto 8). Dupa aproape o ora de la intersectia cu traseul 2 ajungem intr-un loc unde odata era o cabana forestiera pe partea dreapta, intr-o poiana frumoasa. Pe drumusorul care urca spre poiana aflata foarte putin mai sus, marcat cu sageata rosie (foto 9), se mai observa un foarte vechi marcaj triunghi rosu care duce spre Varful Hotaru (vezi harta) si coboara pe partea cealalta a Obcinii Mari, spre catunul Sacries iar de acolo spre Moldovita.

Traseul nostru insa merge tot inainte. La cateva sute de metri de traseul care duce spre Varful Hotaru, dar pe partea stanga fata de sensul de mers, se observa o poteca larga pe langa care s-au tras si lemne, marcata de asemenea cu sageata rosie (foto 10). Daca vom urca pe acolo vom intersecta in creasta Plaiului Crucii, traseul 4. Drumul pe care trebuie sa mergem spre Sucevita se afla in continuare pe firul Vaii Steja. Incepe sa urce putin si dupa ce mai depasim cateva baraci muncitoresti coboara la fel de putin si observam din departare ca apare o bifurcatie a paraului (foto 11).

Cand ajungem la acea bifurcatie vom urca pe o poteca flancata pe partea stanga in sensul de mers de un mic perete stancos. Aceasta poteca se strecoara exact printre cele doua paraie si este marcata cu sageata galbena in imaginea 11. Pe aici am observat de multe ori caprioare.

Imediat cum urcam vom depasi cateva stanci de mici dimensiuni. Urcam apoi prin padure, pe panta destul de domoala. Poteca care la inceput este foarte larga, mai sus se micsoreaza si chiar pare sa dispara la un moment dat, fiind  acoperita de vegetatie si invadata de padure. Totusi suim mai departe pe directia initiala de urcus. Dupa aproape 25 minute de urcus intersectam o poteca mai larga, pe care ne abatem spre stanga aproape 100 de metri. Acolo intersectam o alta poteca, si mai larga, care pare sa mearga pe curba de nivel. Aceasta poteca a fost din nou amintita la. Mergem si pe aceasta poteca, spre stanga fata de sensul de mers pana aici, la fel de putin, cateva minute si ajungem intr-un mic luminis. Aici se desprinde din poteca pe care suntem, spre dreapta, in urcus o alta poteca care duce spre un varf. Imediat mai jos de aceasta poteca, tot spre dreapta se mai desprinde o poteca dar care merge pe curba de nivel si este la inceput mai putin vizibila (marcata cu sageata in imaginea 12). Pe aceasta ne inscriem (foto 12). Daca din acest luminis ne-am fi abatut spre stanga, pe poteca mai larga, am fi ajuns in Poiana Crucii (traseul 4).  Mergem pe aceasta poteca cateva minute si la un moment dat observam un drum de exploatare care coboara spre vale, spre stanga noastra fata de sensul de mers. Drumul este inconfundabil, datorita urmelor de TAF. Coboram pe acesta si in circa 15 minute ajungem la un parau pe care pietrele au fost aranjate cat de cat pentru a facilita circulatia utilajelor forestiere (foto 13). Nu dureaza prea mult si ajungem la capatul unui drum forestier, care coboara pe Paraul Rusca.

Cum ne inscriem pe acest drum observam un mic sector de chei, cu stanci care prezinta numeroase surplombe (foto 14), grote destul de mari (foto 15) si pereti spalati de apa (foto 16).  Ceva mai jos se afla inconfundabila cascada de pe Rusca (foto 17) care pe 9 octombrie 2011, datorita secetei prelungite avea debit extrem de mic. Pe drum intalnim o salamandra (foto 18). De la cascada mai parcurgem 15-20 minute si ajungem, dupa o bariera (foto 19), la DN 17A. In foto 19, spre stanga este portiunea de sosea care urca spre Palma.