Peştera Frintsch/ Cerna-Deal de la Râşnov, din Munţii Postăvaru, în anii 1884 şi în prezent

(vezi materialul sursă la https://sites.google.com/site/romanianatura69/home/speologie-pesteri-din-romania-harti/1884-1886-beitrag-zur-hoehlenkunde-siebenbuergens-contributii-la-speologia-transilvaniei/beitrag-zur-hoehlenkunde-siebenbuergens-1884-contributii-la-speologia-transilvaniei )  (traducere de Christian Megulete, din Bucureşti) 

La distanţa de o oră [parcurs cu calul] spre est de la piaţa centrală din Râşnov judeţul Braşov, dincolo de piemontul muntelui Şcolarului din muntele Triunghiului, care se ridică la 1057 m deasupra mării şi poartă, pe abrupta sa pantă vestică, frumosul oraş al acestor locuri, se unesc (755 mdm) râurile Valea Sticlărie şi Valea Kee (v. Tjei) [posibil Valea Cheii sau Cheilor], şi apoi, astfel unificate, se pierd la baza unui abrupt stâncos într-o peşteră subterană [ponor], după care reapar destul de repede sub forma Văii Comoru (pârâul Peşterii sau al Camerei) şi, după unificarea cu pârâul Ödweg se varsă în micul pârâu Weiden prin malul drept al acestuia, la circa 5½ km mai jos.

Pe drumul care duce prin faţa Râşnovului şi peste muntele Triunghiului se ajunge spre est în îngustul talveg al Văii Sticlăriei, mărginită pe o parte de o pădure de fagi, iar pe cealaltă parte de un perete abrupt de stâncă înalt de aproape 30 m. La piciorul acestui perete de stâncă se află peştera, care este denumită acum Peştera lui Frintsch sau Flintsch *), dar care a fost numită şi Gaura Frâncilor sau a Frincilor (în maghiară Ferenczlick **) sau chiar Gaura Fenchel ***).

Datorită vegetaţiei înconjurătoare intrarea este relativ ascunsă, pârâul curge direct în peşteră şi la intrare se pierde într-o grămadă mare de crengi, nisip şi pietre, destul de greu de penetrat. Totuşi, curând se ajunge într-o galerie lată de aproape 6 m şi la fel de înaltă, care merge drept circa 80 m şi pe ambele laturi prezintă galerii laterale, unele colmatate, altele penetrabile, care continuă mult în munte. La sfârşit, galeria principală continuă cu o crăpătură îngustă, şi brusc sub picioarele noastre se cască o prăpastie adâncă. Coborând pe un trunchi de copac cu crengi de circa 12 m, A. K. a putut să ajungă jos şi acolo înaintea lui s-a deschis un labirint de galerii. După ce, pentru orientare, a legat de „scară” o sfoară, a intrat într-una dintre acestea, care ba cobora mult, ba urca abrupt, şi a parcurs-o, nu fără pericolul de a cădea într-una din multele găuri şi crăpături care se deschideau pe laturile acestei galerii, până ce a ajuns la sfârşitul acesteia după un parcurs de circa 140 m. Peştera este complet drapată cu draperii, stalactite şi stalagmite şi prezintă multe diverticole, însă care nu sunt penetrabile, din cauza multor prăbuşiri. Chiar şi în galeriile adânci aerul este stătut şi rău mirositor, fiind astfel necesară o oarecare prudenţă în cazul unor alte intrări.

Conform unei relatări a d-lui profesor J. Römer din Braşov, care a vizitat această peşteră în anul 1881, dar care, din lipsă de scări şi corzi a putut ajunge numai până la primul puţ adânc ****), nu departe de intrare se află o porţiune din gresie care este denumită „Templul Idolilor”.

---------------------------

*) Ultimul nume a fost probabil inventat de către cineva care nu putea să pronunţe corect litera „r”

**) A se vedea J. Kleinkauf  în Jurnalul Trimestrial al Transivaniei, III. Volumul 1793, secţiunea 104.

***) Foaie de conversaţie pentru minte, spirit şi publicitate, Braşov 1837, secţiunea 72 şi următoarele. Din descrierea de aici, disponibilă în urma unei explorări a autorului A.K. (Anton Kurz ?) am putut să preluăm majoritatea datelor disponibile.

****) Ȋn cadrul explorării sale de acum 90 de ani, J. Kleinkauf a găsit un trunchi de copac pus deasupra acestui puţ, care i s-a părut cam prea şubred să poată traversa, dar relatarea arată că vizitatori mai timpurii au putut intra şi în orizontul superior al peşterii. După relatarea d-lui K.

în urma explorărilor Clubului de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti, vedeţi cum arată peştera în realitate, harta şi descrierea ei


Donează