Câmpulung - Rarău, pe Valea Limpedea, iarna
1
Vasile Bouaru, Cristi Schipor (Rădăuţi)
11 februarie 2012. Nordul tarii este prizonierul unui ger puternic, dar am pornit spre Rarau, din vecinatatea garii C.F.R. Campulung Moldovenesc, pe drumul marcat cu punct rosu, care urmareste indeaproape Paraul Izvorul Alb. Intrarea pe acest drum a fost descrisa aici. Depasim pe rand Piatra Buhei si ultimile case din oras. Abruptul Raraului se vede maiestuos in fata noastra (foto 1).
Dupa exact 3 km drumul se bifurca (foto 2). Traseul nostru urmeaza drumul din stanga fata de sensul de mers pana aici; pe un copac apare un prim indicator (foto 3).
2
3
Ne inscriem pe un frumos drum de tara, pe Valea Limpedea. Peisajul este foarte frumos, inert din cauza frigului (foto 4). Undeva, dupa un cot al drumului, zarim varful unei stanci (foto 5), cea din imaginea 12 de la. Foarte putin mai incolo ni se arata din nou, in toata splendoarea, Varful Rarau (foto 6).
4
5
6
7
Mai parcurgem cateva sute de metri si ajungem la o bifurcatie. Traseul nostru urmareste drumul din dreapta imaginii 7, dupa ce traversam un mic pod. Drumul din stanga mai continua circa 100 m dupa care urca abrupt spre poienile de pe versanul drept geografic al Paraului Limpedea. Desi soarele straluceste puternic, nu are putere sa incalzeasca. Peisajul arata feeric. Drumul urca putin, pana ajungem intr-o portiune defrisata. Aici, pe un trunchi de copac taiat, se observa marcajul cruce galbena precum si o sageata care ne arata ca trebuie sa schimbam directia. Ne abatem pe drumul din stanga din foto 8. Imediat cum ne-am inscris pe noul drum, intram in padure. Traseul este marcat foarte bine (foto 9).
8
9
Panta devine mai mare. In urcus incep sa apara prin padure stanci mai mari sau mai mici, toate din calcar, specifice zonei in care ne aflam. Drumul urca mai departe prin padure iar poteca turistica, cea marcata cu cruce galbena, il intersecteaza de mai multe ori. Zapada devine ceva mai mare dar este foarte pufoasa din cauza gerului.
Dupa circa 2 ore de urcus ajungem intr-un vast luminis, in zona unei foste cariere (foto 10).
10
Este cariera care se observa si in imaginea 16, in partea dreapta, jos, la. Aici, simtim un neobisnuit val de frig care coboara dinspre varf, un foarte slab curent de aer care face ca gerul sa fie si mai patrunzator. Spre stanga noastra fata de sensul de urcus zarim varfurile stancilor din imaginea 14 de la, traseul care urca prin Moara Dracului.
Daca ne vom muta privirea spre nord vom avea parte de o panorama frumoasa asupra Obcinii Feredeului si Obcinii Mari. In foto 12 se observa Varful Tomnatecu de pe creasta Obcinii Feredeului, vizibila foarte bine in imagine. In dreapta, in ultimul plan, se observa o buna parte din creasta Obcinii Mari, cu doua dintre varfurile sale principale, Scoruset (1223 m) si Bobeica (1207 m), ambele intalnite in descrierea parcurgerii crestei principale a Obcinii Mari, la.
12
Ceva mai spre stanga se observa partea nordica a crestei Obcinii Feredeului, unde remarcam un alt varf, Pausa (1374 m) (foto 13), descris la. Desi peisajul este superb, gerul ne face sa simtim ca trebuie sa continuam traseul. In urcus, spre peretii carierei de piatra, ne abatem spre stanga. Deoarece pe aici marcajul este facut pe unele stanci, este mai greu vizibil iarna. Suim asadar spre stanga carierei fata de sensul de urcus, pana ajungem la o cascada, inghetata acum (foto 14). Aici facem un mic popas.
13
14
Cascada este a luat nastere in momentul cand s-a format abruptul, o data cu exploatarea pietrei. Stand cu fata la cascada, imediat in dreapta ei se afla o mica grota (foto 15). Daca suntem echipati corespunzator, putem incerca sa suim aceasta cascada (foto 16).
15
16
Din dreptul cascadei traseul urca undeva prin stanga ei, daca stam cu fata la cascada. Traversam o mica brana care ne scoate in partea superioara a cascadei si imediat ajungem la alt drumusor, care vine de undeva din dreapta noastra. Pe partea cealalta a drumului, intr-un luminis, se observa o mica constructie din lem, parasita. O data ajunsi la acest drumusor, ne abatem spre stanga, in urcus fata de sensul de mers pana aici. Zapada este si mai mare dar incet, incet, inaintam. Desi mai apar cateva drumusoare laterale, orientarea nu este dificila deoarece marcajul este des. Dupa circa 35 minute de la cascada observam iesirea din padure (foto 17).
17
Ajungem in Saua Ciobanilor (foto 18). Indicatorul din ultimul plan ne arata diferitele directii spre care putem merge. Tot pe acolo trece un drumusor, care, spre dreapta imaginii 18, ocoleste Varful Rarau si ne conduce la cabana Rarau, iar spre stanga imaginii putem cobori spre Moara Dracului sau spre Codrii Seculari de la Slatioara. Am preferat sa nu urcam pana la indicatorul din ultimul plan din imaginea 18 ci sa ne abatem spre dreapta fata de sensul de urcus pana aici si sa abordam traseul direct spre varf.
18
19
Suntem inca in umbra muntelui si urcam o panta destul de mare pana iesim la soare (foto 19). Peisajul este de vis. In imaginea 19, in ultimul plan se zaresc Popii Raraului, un frumos grup de stanci. Spre nord-est se zaresc din nou, in toata splendoarea (foto 20), stancile din imaginile 12, 14, 23 de la.
20
Avem vizibilitate si spre sud. Se observa Muntii Bistritei; Valea Bistritei este invaluita intr-o ceata fina. Undeva, departe, se zareste Ceahlaul. Desi am mai vrea sa zabovim ca sa admiram peisajul, acelasi curent slab de aer ne spune ca trebuie sa ne miscam. Urcam mai departe, panta se mai domoleste si ajungem curand in vecinatatea antenelor de pe varf. Inca putin si atingem, pe inserate, varful (foto 21).
21
22
De partea cealalta se observa si Pietrosul Bistritei, in dreapta, in imagine. Spre vest, cupola imensa a Giumalaului domina orizontul (foto 22). Timpul inaintat ne spune ca e momentul sa coboram. Ne inscriem pe drumul care coboara de la releul de televiziune, marcat cu punct albastru (foto 23).
23
Undeva mai jos facem o fotografie spre Pietrele Doamnei (foto 24). De aici ajungem la intersectia din imaginea 10 de la, de unde coboram spre Campulung Moldovenesc. Noaptea ne prinde cam pe la mijlocul drumului... dar ne apropiem de civilizatie. Traseul ia sfarsit in acelasi punct de unde l-am inceput. Parcursul, iarna, este recomandabil turistilor antrenati si mai ales echipati corespunzator.