Cetatea ţărănească Câlnic, lângă Sibiu
1
Vasile Bouaru, Radu Bouaru (Rădăuţi)
Una dintre cele mai frumoase şi interesante cetăţi ţărăneşti (vezi-le pe toate la https://sites.google.com/site/romanianatura56/home/diverse/cetati-taranesti-din-transilvania ) din judeţul Alba se găseşte în satul Câlnic. O cale uşoară de a ajunge acolo porneşte din oraşul Sebeş. Străbatem 9 km pe drumul E68, dacă pornim din centrul oraşului, înspre oraşul Sibiu. După această distanţă găsim un indicator rutier care arată că mai avem de parcurs 4 km pe drumul 106F până la Situl Rural Câlnic.
2
După parcurgerea celor 4 km ajungem în vecinătatea cetăţii, pe latura sud-vestică a ei (foto 1). De la primul contact vizual suntem plăcut impresionaţi de zidurile din piatră. Se observă imediat vechimea cetăţii. Una dintre caracteristicile care atrag atenţia este că, spre deosebire de alte cetăţi, aceasta nu se află pe un deal ci în mijlocul unui sat, între dealuri.
Ne deplasăm câţiva metri de-a lungul fortificaţiei spre poarta de intrare în cetate şi privim şi spre înapoi (foto 2). De pe scurta alee pe care mergem privim turnurile care se zăresc deasupra zidurilor (foto 3) apoi partea de la intrarea în cetate (foto 4).
3
4
Pătrundem pe sub o boltă spre interiorul cetăţii (foto 5) nu înainte de a citi istoricul acestei fortificaţii (foto 6).
5
Cum pătrundem în curtea interioară secolul XXI dispare iar atmosfera de Ev Mediu ne înconjoară. Imediat pe stânga, cum intrăm, zărim capela cetăţii (foto 7). După câţiva metri privim spre înapoi, către poarta de intrare dar surprindem şi scara pe care vom urca în turnul cetăţii, unde se află şi clopotele (foto 8).
6
7
8
9
Ne deplasăm spre dreapta faţă de intrare, pe lângă ziduri. Observăm ruinele câtorva încăperi (foto 9) precum şi ferestrele care mai păstrează bucăţi din lemnul din care au fost construite (foto 10). Zidurile sunt impresionante (foto 11). În faţa noastră, chiar cum intrăm, se găseşte un alt turn impresionant (foto 12) care are la bază o pivniţă rece cu butoaie imense (foto 13). Continuăm deplasarea de-a lungul zidurilor (foto 14) şi ajungem imediat în spatele turnului cu pivniţa (foto 15). Spre înapoi cetatea arată ca în imaginea 16.
10
11
12
13
14
15
Şi în zona în care am ajuns zidurile arată impresionant. Se vede imediat că au avut rol de apărare; sunt nişe în pereţi, prin care probabil trăgeau arcaşii şi se văd locurile unde erau grinzile de susţinere ale podeţului unde aceşti arcaşi stăteau de veghe (foto 17). Turnul care are pivniţa la subsol se poate şi vizita pe aici prin spate, existând o scară de acces în interiorul lui.
16
17
Vom mai admira pe latura estică încă un turn de apărare (foto 18) iar în continuare zidurile care închid incinta (foto 19). Ne apropiem din nou de locul de intrare în cetate şi aici se pare că este o parte reconstruită (foto 20).
18
19
20
21
Desigur, o privire de sus este edificatoare aşa că vom urca treptele scărilor din imaginea 8. De pe acele trepte vedem interiorul curţii (foto 21) apoi urcăm în turn. Trecem pe lângă câteva vechi clopote şi privim prin plasa de protecţie spre împrejurimi: mai întâi spre partea nordică (foto 22) apoi spre est (foto 23). În jos surprindem structura cetăţii, partea de la intrare (foto 24). Dealurile din jur sunt domoale, arse de soare acum în prima decadă a lui august 2015 (foto 25).
22
23
24
25
26
Cu greu ne desprindem de priveliştea minunată din turn şi coborâm. De mai jos privim turnul cu pivniţa (foto 26) precum şi încăperile aflate în ruină pe care le-am zărit de sus (foto 27). Ieşim apoi în arşiţa secolului XXI.
