1. Se citeşte de la tastatură un număr natural n. Se cere să se calculeze suma divizorilor săi.
Exemplu: dacă n=8 divizorii săi sunt {1, 2, 4, 8} deci va trebui să afişăm valoarea 15= 1+2+4+8
Algoritmul în pseudocod este:
citeşte n //număr natural
s=0 // iniţializez suma divizorilor lui n cu zero
┌pentru d=1,n,+1 // caut posibilii divizori a lui n în intervalul [1,n]
│ ┌dacă n%d = 0 atunci //dacă d este divizor a lui n atunci
│ │ s=s+d //il adaug la suma
│ └■
└■
scrie ” suma divizorilor lui ”,n,” este ”,s
#include<iostream>
using namespace std;
int n,s;
int main()
{
cout<<"n="; cin>>n;
for(int d=1;d<=n;d++)
if(n%d==0)
s=s+d;
cout<<"Suma divizorilor lui"<<n<<" este "<<s;
return 0;
}
2. Se citeşte de la tastatură un număr natural n. Se cere să se calculeze numărul divizorilor săi.
Exemplu: dacă n=8 divizorii săi sunt {1, 2, 4, 8} deci va trebui să afişăm valoarea 4
Algoritmul în pseudocod este:
citeşte n //număr natural
nr=0 // iniţializez numărul divizorilor lui n cu zero
┌pentru d=1,n,+1 // caut posibilii divizori a lui n în intervalul [1,n]
│ ┌dacă n%d = 0 atunci //dacă d este divizor a lui n atunci
│ │ nr=nr+1 //număr ca am gasit un divizor
│ └■
└■
scrie ” numărul divizorilor lui ”,n,” este ”,nr
#include<iostream>
using namespace std;
int n,nr;
int main()
{
cout<<"n="; cin>>n;
for(int d=1;d<=n;d++)
if(n%d==0)
nr++;
cout<<"Numarul divizorilor lui"<<n;
cout<<" este "<<nr;
return 0;
}
3. Se citeşte de la tastatură un număr natural n. Se cere să se afişeze pe ecran numerele prime mai mici sau egale cu n.
Exemplu: dacă n = 20 atunci trebuie afişate valorile 2 3 5 7 11 13 17 19
Algoritmul în pseudocod este:
citeşte n //număr natural
┌dacă n<=1 atunci
│ scrie ”Nu exista numere prime mai mici sau egale cu 1”
│altfel
│ scrie ”Numerele prime mai mici sau egale cu ”, n,” sunt:”
│ ┌pentru x=2,n,+1 // consider fiecare numar x din intervalul [2,n]
│ │ // verific daca numarul x este prim
│ │ ok=1, d=2
│ │ ┌cât timp d<=radical din x şi ok = 1 execută
│ │ │ ┌dacă x%d=0 atunci
│ │ │ │ ok=0 // atunci x nu este prim
│ │ │ │altfel
│ │ │ │ d=d+1
│ │ │ └■
│ │ └■
│ │ ┌dacă ok = 1 atunci // dacă x este prim atunci îl afişez
│ │ │ scrie x, ” ”
│ │ └■
│ └■
│
└■
#include<iostream>
#include<cmath>
using namespace std;
int n,s;
int main()
{ cout<<"n="; cin>>n;
if (n<=1)
cout<<"Nu exista numere prime mai mici sau egale cu 1!";
else
{cout<<"Numere prime mai mici sau egale cu "<<n<<" sunt :"<<endl;
for(int x=2;x<=n;x++)
{ int d=2,ok=1;
while (d<=sqrt(x) && ok)
if (x%d==0)
ok=0;
else
d++;
if(ok)
cout<<x<<" ";
}
}
return 0;
}
4. Se dă un număr natural n. Se cere să se determine factorul la puterea cea mai mare care apare în descompunerea în factroi primi a numărului dat.
Exemplu: dacă n=24200, atunci descompunerea în factrori primi a lui este 24200=23*52*112, se observă că factorul 2 apare la cea mai mare putere în descompunere, deci pe ecran trebuie afişată valoarea 2.
Algoritmul în pseudocod este:
citeşte n // număr natural
f_max=0 // factorul maxim initial este 0
p_max=0 // puterea acestui factor este initial tot 0
d=2 // primul posibil factor din descompunere este 2
┌cât timp n>=1 execută
│ s=0 //număr de câte ori factorul d îl divide pe n
│ ┌cât timp n%d=0 execută
│ │ s=s+1
│ │ n=n/d
│ └■
│ ┌dacă s ≠ 0 atunci//daca d a fost factor vad daca are cea mai mare putere
│ │ ┌dacă s > p_max atunci
│ │ │ p_max=s; //actualizez puterea maxima
│ │ │ f_max=d; //pastrez factorul la putrea maxima
│ │ └■
│ └■
│ d=d+1
└■
scrie “Factorul care apare la puterea maxima in descompunerea in foactori
primi este ”, f_max
#include<iostream.h>
using namespace std;
int n,s,d,p_max,f_max;
int main()
{ cout<<"n="; cin>>n;
d=2;
while(n>1)
{ s=0;
while(n%d==0)
{s++;
n=n/d;
}
if(s>p_max)
{ p_max=s;
f_max=d;
}
d++;
}
cout<<"factorul la puterea maxima este ”;
cout<<f_max;
return 0;
}
5. Se citesc de la tastatură n numere naturale. Se cere să se determine cel mai mare divizor comun dintre cele n numere.
Exemplu: dacă n=4 şi numerele citite sunt 12, 48, 96 şi 192 atunci cel mai mare divizor comun al lor este 12.
Pentru a determina acest lucru vom proceda astfel:
· Citim iniţial n ca să stim câte numere vom prelucra
· Citim primele două numere
· Determinam cmmdc dintre primele doua numere citite
· Pentru celelalte n-2 numelre procedăm astfel
o Citim un număr
o Determinăm cmmdc dintre numarul citit si cmmdc determinat anterior
Algoritmul în pseudocod este:
citeşte n // număr natural care precizează câte numere vom prelucra
//citeşte primele două numere şi determină cmmdc dintre ele
citeste a,b
┌cât timp a ≠ b execută //dacă numerele sunt diferite atunci până când ajung
│ //egale din cel mai mare numar il scad pe cel mai mic
│ ┌dacă a > b atunci
│ │ a = a-b
│ │altfel
│ │ b = b-a
│ └■
└■
┌pentru i=3,n,+1
│ citeste b //citeste următorul număr
│ ┌cât timp a ≠ b execută
│ │ ┌dacă a > b atunci
│ │ │ a = a-b
│ │ │altfel
│ │ │ b = b-a
│ │ └■
│ └■
└■
scrie ”cmmdc-ul numerelor citite este ”, a
#include<iostream>
using namespace std;
int n,a,b;
int main()
{ cout<<"n="; cin>>n;
cout<<"dati un numar:"; cin>>a;
cout<<"dati un numar:"; cin>>b;
while(a!=b)
if(a>b)
a=a-b;
else
b=b-a;
for(int i=3;i<=n;i++)
{ cout<<"dati un numar:"; cin>>b;
while(a!=b)
if(a>b)
a=a-b;
else
b=b-a;
}
cout<<"cmmdc dintre numerele date este ",a;
return 0;
}