Podișul vulcanic din Munții Căliman/ Călimani, în sudul crestei principale
Mihai Cengher (Reghin)
Masivul aparține lanțului vulcanic neogen din vestul Carpaților Orientali. Din punct de vedere morfologic se disting două etaje: podișul vulcanic și, deasupra lui, conurile. Avem surpriza ca la altitudini înalte, după un urcuș epuizant, să descoperim suprafețe orizontale, șesuri suspendate deasupra regiunilor înconjurătoare. Din loc în loc stâne și câte o troiță.
Vă propunem un traseu care străbate în bunăparte un astfel de platou. Dacă în unele masive montane găsim sinclinale suspendate, în altele platforme de netezire, Călimanul oferă ineditul unui podiș de lave (vezi o hartă a masivului la https://sites.google.com/site/romanianatura47/home/carpatii-rasariteni/caliman/muntii-caliman-harta-an-2013-41-x-58-centimetri). Planeitatea reliefului se reflectă sugestiv în toponimie: Scaunul, Șesul Paltinului, Șesul Căpățâna, Vârful Lat. Înclinarea slabă a terenului face ca multe dintre pâraie să aibă trasee divagante și profile transversale largi în cursul superior. Solul noroios mustește de apă, formându-se mlaștini la 1500-1700 m. Pâraiele băltesc printre pernuțe de mușchi verde și moale și noroaiele mlaștinilor sau abia clipocesc, auzindu-se doar de sub bolovanii de andezite. Iar Puturosul este un pârâu atât leneș cât și cu miros puternic de hidrogen sulfurat.
Să plecăm din localitatea Stânceni (harta 1), aflată în Valea Mureșului, aval de orașul Toplița. Pornim către nord, de-a lungul Pârâului Zebrac, pe drum forestier, marcaj punct albastru. În estul Stâncenilor, Văile Mureș și Zebrac sunt străjuite de conul vulcanic Leul, 1162 metri. Mergem spre amonte vreo 8 km, până la Cotul Zebracului. Aici valea face o cotitură de 90 grade, spre est. Diferența de altitudine între locul de pornire și acest punct este de aproximativ 300 metri. Punctul albastru continuă spre est, de-a lungul apei, dar noi vom ține direcția nord, părăsind valea și urmând punctul galben.
Urcăm o vreme, traversăm Pârâul Ghilcoș, întâlnim triunghiul galben și ajungem la Vf. Cica Mare, 1502 metri. De aici străbatem platoul vulcanic (imaginea 2), suind lent spre Vf. Rețitiș, 2021 m și Iezerul Rețitiș (imaginea 3), 1750 m, punctele maxime ale traseului. De la Izvorul Lomașului (situat la est de Vf. Cocoșul, 1508 m), pârâu care curge spre sud-est și se varsă în Toplița, cărarea se bifurcă: spre nord, către Nicovala, 1934 m, este triunghi galben, iar spre nord nord-est este bandă galbenă, către Vf. Rețitiș, pe care o alegem și noi. Dacă pierdem marcajul putem lua ca punct de reper stația meteo Rețitiș, vizibilă de departe pe timp frumos. Distanța dintre Cica Mare și Rețitiș este de aproximativ 6-7 km.
2 Podișul vulcanic. Foto: Mihai Cengher.
3 Iezerul Rețitiș, 1750 metri. Foto: Călin Boarescu.
Vârful Rețitiș, 2021 metri, con vulcanic secundar pe marginea Calderei Călimanului, este excelent punct de belvedere: spre nord-vest Vf. Pietricelu, 1933 m, apoi sectorul Negoiu Unguresc (2081 m) - Pietrosu (2100 m), cel mai înalt și masiv din tot Călimanul; spre nord continuă creasta spre Tămău (1862 m) și Lucaciu (1770 m), cu grupuri de stânci cu forme zoo și antropomorfe. Abruptul interior al calderei, care retează stratele de lavă solidificată, ne provoacă amețeli. Negoiul Românesc, 1889 m, este modelat de treptele carierei de sulf. Spre nord-est sunt Vârfurile Iezerul Călimanului și Călimanul Cerbului, alte două conuri care depășesc 2000 metri. Spre sud și sud-est se întinde platoul vulcanic; în depărtări, alte creste din Carpații Orientali: Bistriței, Giurgeu, Gurghiu.
Din vârf coborâm spre sud-est, pe punct albastru, degradat, la Iezerul Rețitiș, format în spatele unei alunecări de teren; de aici izvorăște Pârâul Puturosul. Prima zi de plimbare ia sfârșit aici.
În ziua următoare ne putem întoarce pe cruce galbenă. Mergem spre sud până întâlnim banda galbenă, poteca pe care am urcat. Mergem spre Poiana Zebrac, depășind Vârfurile Cica Mare și Mică. În Poiana Zebrac traseul se desparte: spre sud-vest, punct albastru pe Valea Zebrac; spre sud tot punct albastru, destul de abrupt, prin pădure, în Valea Mermez, paralelă cu Zebrac. Ambele văi se varsă în Mureș. Coborâm spre Valea Mermez și după o vreme întâlnim drumul forestier. Depășim izvorul cu ape minerale carbogazoase și stația de îmbuteliere Stânceni și ajungem în satul Ciobotani, pe Valea Mureșului, amonte de localitatea Stânceni.
Este posibil ca starea marcajelor să fie destul de proastă. Orientarea pe văi nu pune probleme, însă pe platou există porțiuni cu pășune montană unde lipsesc pietrele, copacii sau stâlpii pe care să fie semne. Putem astfel pierde ușor traseul. (articol redactat în anul 2001)