Cele mai denivelate peșteri din România dezvoltate în conglomerat

Exploratorii sunt invitaţi să actualizeze informaţiile.

anul măsurătorii  numele cavităţiimasivuldezvoltaresursa informaţiei, note

1996      Avenul de sub Colții Grindului             Munții  Piatra Craiului             -561,5        CS Hades Ploiești, hartă 202 (-200/ +2) m Speosport 1987; hartă -200 m, Hades Ploiești, în Cercetări speologice, buletin Hades Ploiești, 1988; -414 m, Speoclub Casteret Colibași, hartă la Speosport 1992; hartă în Ecocarst, 1, 2000; hartă -561,5 m, SC Norbert Casteret Colibași, SC Avenul Brașov în Travaux XXXVII-XXXVIII, 1998-1999, pagina 279 

1977   Avenul din Grind              Munții Piatra Craiului   -122   Clubul de Speologie „Emil Racoviță" Bucureștihartă în Buletinul Clubului de Speologie „Emil Racoviță" București, 5, 1977-1978; revista Cumidava, 1968, Brașov, pagina 395; revista Drumeție în România, nr. 1, 2004, pagina 31       a fost (1977) cea mai adâncă și lungă rețea în conglomerat din țară; la sfârșitul anului 1980 cavitatea era situată în statistica mondială (și europeană) pe locul 8      

1984      Avenul din Vlădușca                            Munții  Piatra Craiului                 -67          CS Hades Ploiești; hartă în Cercetări speologice, buletin al CS Hades, 1988   -70 m, CS Avenul Brașov, în 1955; Peșteri din România, 1976 

1986   Peștera 1 din Bucșoiu (Peștera de pe Valea Pietrelor)   Munții Bucegi   59 (-3/ +56)   Clubul de Speologie „Emil Racoviță" București; revista Munții Carpați, 14, 1999, pagina 22, hartă; revista Invitație în Carpați, nr. 65, anul 2006    este peștera cu galerii active situată la cea mai mare altitudine din România (2408 metri); cavitatea în conglomerat situată la cea mai mare altitudine; cea mai rece peșteră fără gheață din țară (- 0 grade Celsius în iulie)

1988      Peștera Toșorog (Jgheabul cu gaură)    Munții  Suhard                       -56           CS Montana Onești; hartă în Buletin Montana Onești, 3 

1984      Avenul de sub Babele                            Munții  Bucegi                     -40   Clubul de Speologie „Emil Racoviță" București; hartă în Buletin CCSS, 11, 1987; revista Munții Carpați, 5, 1998, pagina 65; revista Invitație în Carpați, nr. 64, anul 2006, pagina 34, hartă             în anul 1984, cu 340 metri de galerii, devine cea mai lungă cavitate în conglomerat din România; în 1985, cu 388 metri dezvoltare totală, este și record de ramificare (5,5) pentru peșterile formate în conglomerat              

1990      Ponorul din Valea Seacă a Pietrelor      Munții  Piatra Craiului                22,7 (-21,8/ +0,9)      CS Silex Brașov; Speotelex, 7, 1992             

1978      Avenul de lângă drum                            Munții  Leaota                     -18   CS Hades Ploiești; hartă în Buletin Hades Ploiești,1988             

1973     Avenul din Clinul Vânturișului                Munții  Bucegi                    -17      CS „Emil Racoviță" București; hartă în Buletinul Clubului de Speologie „Emil Racoviță" București, 3, 1974; revista Invitație în Carpați, nr. 64, anul 2006, pagina 4, hartă      la data descoperirii era cavitatea în conglomerat situată la cea mai mare altitudine din țară (1800 m)              

1982     Peștera de pe Piciorul Babelor                Munții  Bucegi                15 (-13,5/ +1,5)      Clubul de Speologie „Emil Racoviță" București; hartă în Buletin CCSS, 11, 1987; revista Munții Carpați, 5, 1998; revista Invitație în Carpați, nr. 64, anul 2006, hartă             

1979      Peștera diaclază de la Cerbul              Munții  Leaota                  12 (-5/ +7)    CS Hades Ploiești; hartă în Buletin Hades Ploiești, 1988             

1978      Peștera aven din Cheile Pârâului Alb    Munții  Ciucaș                   -8          CS Hades Ploiești; hartă în Buletin Hades Ploiești, 1988